844 matches
-
prietenos, al imaginației scăpate de sub control se regăsește la ambii, independent de - să-l numim convențional - destinatar. Altceva decât demult uzatul lamento ține în picioare poemele lui Hose Pablo: "o - s./ mănâncă-mi tristețile/ strivește-mi cu pumnul tău imens amarul/ termină-ți furia peste lucrurile neplăcute care/ real mi se pot întâmpla// adevărat vă spun/ am nevoie de s./ de cuvintele lui duioase/ de finețea & exactitatea cuvintelor lui// deși eu nu am decât câțiva anișori firavi și unși cu smântână
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
oricât de factice, de falsă și fantastică ar fi fost revoluțiunea socială de la noi, această reacție a cosmopolitismului liberal și fără patrie contra vechii societăți naționale, pasul făcut înainte nu se mai poate face nefăcut, și trebuie să ne-nghițim amarul și să ne culcăm cum ne-am așternut, toate astea de frică de mai rău. Ferească Dumnezeu de republică! Oricât de puțină putere ar avea un monarh constituțional, totuși are mai multă decât un prezident de republică. Mai ales când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească În „zilele rele” (Efeseni 6, 10‑13). O parte dintre semenii noștri, atunci când sunt atinși de vreo boală, necaz sau supărare, Îndată blestemă, deși durerea și amarul acela tot Îl simt, iar de plata răbdării se lipsesc. Necunoscând legile duhovnicești, nu știu că fugind de Încercă‑ rile care după Îngăduința lui Dumnezeu Îi apasă, vor apărea altele mai mari. „Un singur refugiu există pentru ele : răb‑ darea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
legislativ doi reprezentați ai socialiștilor: Ioan Nădejde și V.G. Morțun. Cercul muncitorilor din București, va fi unul dintre cele mai active, lansând numeroae manifeste, așa cum a fost și acela din 1888, când se spunea: ”Muncitori! Numai voi stiți ce-i amarul, numai voi știți ce va să zică robia muncii, numai voi puteți să înțelegeți pe cei care, disperați de lipsă de nedreptate, s-au răsculat!” După înăbușirea răscoalelor țărănești, cu ajutorul armatei trimisă de guvernul conservator, s-a accentuat mișcarea muncitorească, în același
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
pe câmpul de luptă în anul 1944 pentru apărarea libertății, onoarei și ființei neamului românesc. Posteritatea recunoscătoare”. Chișinău Feodosia Cosmin Condrea ne trimite o descriere în forma nuvelelor documentare din viața petrecută în Siberia. Copilă fiind deportată împreună cu părinții, cunoaște amarul vieții de lagăr și amintirea satului părăsit este unicul refugiu luminos. Ceea ce impresionează profund este că cei 16 ani de calvar sunt povestiți cu înțelegerea copilului de la țară fără experiențe și cu puține elemente de comparație. Sunt amintiri scrise cu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde cu sens categorizant
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența mirosului]. Exprimarea celui de al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
liceul, clasa a VIII-a. Am fost primit la Liceul „Tudor Vladimirescu“, al cărui director era profesorul Gâlcescu. Profesor de limba romană era Constantin Pârvulescu. În amintirea acelui om minunat, consemnez, pentru prima dată, cele ce vor urma. (...Ă În „Amarul“ târg vorbiți despre profesoara de literatura română, Elena Roată. O asociez iubitului profesor de română din anul refugiului. Prima întâlnire cu profesorul Constantin Pârvulescu nu promitea nimic bun. Întârziasem la lecția lui, în care vorbea despre Călătorului îi șade bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
și „Citind pe cronicarii moldoveni“. Cred că profesorul Pârvulescu îl destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel Cristea-Enache, ce gânduri mi-au răscolit sufletul citind articolul dvs. din „Suplimentul de cultură“ nr. 151. Vă mulțumesc. Și eu. VERBA WOLANd Eu și cărțile (o povesteă Ruxandra CESEREANU Care este relația mea cu cărțile (fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
a fost destrămată, când aripi tinere se fluturau semeț, înălțimile au fost frânte și - tot el - le-a susținut căderea. Acum... acel om nu mai e. Moartea i-a înfrânt tăria. Mie nu-mi rămâne decât să-mi strig aerului amarul - lacrimi izbucnesc fără opreliști, lacrimi adunate din durerea mistuitoare a unei inimi înjunghiate. Vă trimit alături - ultima imagine a acelui ce v-a fost coleg și prieten, chipul celui care întruchipa toată nădejdea mea și speranța lui în viitor (dacă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ultimul drum, însoțită de o mare de oameni și, cu multe, foarte multe flori... așa cum avusese parte în viață !... Nu știu cum am făcut față acestor zile negre! Apoi toți au plecat în rostul lor, iar eu am rămas să-mi plâng amarul și disperarea pentru pierderea aceleia care timp de 43 de ani a fost totul pentru mine! Ne-am cunoscut în august 1940 și ne-am despărțit fizic în august 1983. Suferisem dispariția mamei, a tatei, a fratelui și a surorii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors cu pomana, recules, recîștigă mersul de sat, linia munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la Dornești, ea pe motoretă, traversează peronul și dispari! eu pedestră, urc în tren cu mama, la geam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-să te surprindă cu o mică atenție (cadou) din când în când, nu numai când împlinești anii, iar cadoul nu trebuie să fie neapărat costisitor (scump), intenția contează și te va face să te simți prețuită; -să nu își verse amarul pe tine, dacă nu i-au mers bine lucrurile la serviciu. Trebuie educat că, acasă înseamnă locul unde se relaxează și nu locul de descărcare violentă. Se poate descarcă discutând cu tine problemele care îl macina, dând verdictul împreună la
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Fără adorația copiilor care aleargă după tine, rugându-te să le permiți sa-ți palpeze musculatura picioarelor care fac atâtea minuni pe terenul de joc? Nici amintirea momentelor de glorie trecută și nici suferința sufletească îndurată nu mi-au îndulcit amarul hotărârii la care am ajuns după câteva zile de frământări, la unica hotărâre rațională posibilă, aceea de a nu mă supune riscului unei intervenții chirurgicale și de a mă adapta unui nou stil de viață fără fotbal. Ani de zile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în anturajul unor amici la "Bolta Rece" lăudînd gălăgios acea operă fantastică, mîncată de un țap și două capre, lua-le-ar dracu să le ia. Să nu mori de ciudă? Nu-ți vine să bei bățos pînă îți îneci amarul? Mai ales că plătea consumația păgubitul confrate Ponor. O poveste similară am trăit cu mai mulți amici, ascultînd trista poveste a domnului Limbric ("Ultimul viking", p. 214), culmea de amărît și de generos în a ne oferi un vin strașnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu bani, apreciază din cauza aceleiași lactucopicrine, dar și taraxacosterolului, o altă surată, scumpă: andiva - tot o cicoare, Cichorium intybus; scumpă, căci cere multă muncă doar pentru un deliciu În plus - acea amăreală suavă. Deh! Vechiul și universalul „dulce-amar“. À propos: amarul - e drept datorat altei substanțe - altei compozee, pelinul, din bitter ori mai bine vinul de armindeni, preparat Încă de strămoșii traci și după care se dădeau În vânt chiar grecii posesori de vinuri bune... Se vede treaba că vechii traci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și amară, lipsită de dragostea celor de acasă și de farmecul plaiurilor natale, trec uneori luni de zile și el nu întâlnește în drumurile lui suflet de om. Singurii săi tovarăși sunt câinii și fluierul prin care-și varsă tot amarul și toată jalea înstrăinării. «Să pasc oile pe munte, numai trei mii și cinci sute Turma-i mare, oi sunt multe, locu-i berc, pustiu și munte ; Plouă, ninge vântu-bate, eu sunt tot cu pușca-n spate. Doamne, cât am ciobănit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în anii maturității, răzbate câte un carpe diem, plin și acela de regretul că tinerețea s-a dus și nu se va mai întoarce vreodată: Nu e păcat/ Ca să se lepede/ Clipa cea repede/ Ce ni s-a dat?167 Amarul maturității îl sugrumă, îl resimte ca pe-o povară, din care nici iubita (nu iubirea!) nu-l mai poate scoate: "Mâni vom fi cum vei pretinde,/ Dar cum sunt mă lasă azi."// Astfel lupt cu-a ta mustrare/ Ceasuri, zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și ei în eternitate, cei mai mulți din păcate în majoritate, de moarte bună. Numai Panaiotache, mutat ștab mare la Botoșani, în decembrie 1989, a fost huiduit de mulțime și silit să se-ascundă mai multe zile în casă, solitar, înecându-și amarul, adică sinucigându-se și el, dar... în pahar...! Iartă-i Doamne, pe toți! O CĂLĂTORIE ÎN PARADIS 1. August 1974: zburăm spre Suedia În sfârșit după multe frământări și așteptări, după un noian de socoteli ale autorităților politice și îndoieli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca s-o prostească pe mută ori să se lase prostit de ea și să-i dea liber să-l buzunărească pe părințelui Andrei, ca să fugă Împreună și să ne lase sărmani acolo, aici, da, am rămas să-mi mănânc amarul cu neamurile mele bune și neamurile mele vitrege În pustia asta de verdeață și răcoare, oare am să-l pot ierta vreodată? L-am căutat de două-trei ori pe la Motănica În acești șase ani. Mă-sa nu știa nimic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ținut drept, cu ochii sus, semeți, cu toată suferința îndurată.. decât să și-l aplece, să se umilească în fața călăilor comuniști. „Câtă mândrie !.. Ce moștenire.. de la străbunii lui !”, stai și te gândesti. Prin ochii lui negri, câte nu spune !.. Spune amarul unei vieți îndurate.. spune nădejdile neîmplinite.. spune focul dorințelor care-l mistuie. Fruntea când i se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă la gândul zilelor mai grele si mai rele. Buzele sale zdrobite de patul armei, îngânând ceva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
simplu oftat: „a venit toamna”... Unii se îndurerează în zborul ei apatic, alții nu. Rătăcirea unei frunze în bătaia vântului, e o pribegie de copil al nenorocului.. o poveste tristă, un apus de viață.. Și, în gând mi se opri amarul. „ - De ce mă las ca orbul, în voia gândurilor..?!.. Parcă aș citi alfabetul de la coadă înspre cap... să ajung la începutul existenței mele..!”. Un val de tristețe îmi năpădi sufletul. „Mi-ar face bine să pot plânge !.. măcar un pic. Parcă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
minune, din ochii proaspeți ai copilăriei.. Eh !.. S-au schimbat multe... multe s-au schimbat !.. murmură unul din colegi. Și noi ..!, Cum ar spune o vorbă veche: „tempora mutantur, et nos mutamur cum illis !” .. și, în gând i se opri amarul. În poarta Seminarului se așternu o tăcere deasă... deasă, de s-o tai cu cuțitul... Hm ?!.. făcu altul din colegi, cu gândul la Calea Lăpușneanu, zâmbind trist. Ochii i se înrouraseră de o amintire dulce, poate cea mai dulce amintire
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ducă, pe cei mai mulți nu se știe unde...” Titlul carții este și leit-motivul ei. Un fel de refren la o doină de înstrăinare și de jale, dar și o idee obsedantă. Poate și o posibilitate de ușurare a sufletelor îngreunate de amarul timpului trăit. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce”. Moldova din care fuseseră fugăriți de război. Un război pe care, deși elevii nu-l înțelegeau în resorturile lui, îl socoteau ca pe o încercare de facere a dreptății. Pentru că
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
persuasiv și aceasta nu Întârzie să apară. „După aerul ei radios, se vede că eminenta diplomată a repurtat un deplin triumf.” (Diplomație). Femeile beau vermut („vermult”, ca Mița Baston) fie pentru a-și sărbători triumful, fie pentru a-și Îneca amarul, pentru a-și tempera focul suferinței cauzate de traducerea În amor. Un vermut vrea și madam Aglae Verigopolu, vermut bând și cei doi bărbați - soțul ei și personajul- narator: „Dar doamna ne-ntrerupe: - Dv. aveți poftă de vorbă mie mi-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]