3,178 matches
-
spațiilor publice și peisajului, mixajul optim între elementele funcționale și cele sociale. În acest mod, dezvoltarea echilibrată a localităților, îmbinată cu respectarea spațiului cultural și natural, va putea oferi o contribuție esențială la ameliorarea calității vieții, în armonie cu mediul ambiant, folosirea corectă a resurselor, și prevenirea unor evoluții negative ireversibile. În condițiile specifice ale României, clarificarea regimului juridic al proprietății asupra terenurilor - fie intravilane (construibile), fie extravilane (preponderent agricole, silvice sau perimetre naturale protejate) - printr-un sistem cadastral adecvat reprezintă
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
asemenea, dotarea tehnico- edilitară a pensiunilor turistice rurale determină și ridicarea economică a localităților (infrastructură, aspect estetic, comerț, alimentare cu apă, canalizare etc.). Dezvoltarea și promovarea turismului rural trebuie să aibă în vedere și impactul negativ al acestuia asupra mediului ambiant, care constă în dispariția unor specii de flori și faună, a unor monumente ale naturii, suprasolicitarea și depășirea capacității de suport ecologic, degradarea unor terenuri agricole și forestiere, creșterea gradului de urbanizare etc.
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
special la culturile perene (furajere) sau în plantațiile de arbori și arbuști. În orice cultură pagubele sunt mai mari, când cerințele față de condițiile pedoclimatice ale agenților patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material semincer sănătos este una din măsurile cele mai importante căci mulți paraziți sunt aduși
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și combatere și cele de ameliorarea rezistenței plantelor la boli, măsurile de luptă biologică s-au impus ca o necesitate în vederea menținerii stării de echilibru necesare în agroecosisteme între diferitele grupe de organisme existente, pentru a diminua intervenția în mediul ambiant prin metode chimice. Măsurile biologice de prevenire și combatere a bolilor acționează asupra interrelațiilor dintre microorganismele patogene și antagoniștii lor în vederea reducerii sau inactivării inoculului parazitar sau să intervină în procesele de infecție prin măsuri care să protejeze plantele. 6
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
folosirea fungicidelor cu spectru mediu și îngust, care să prevină dezechilibrele ecologice. În fiecare țară există o comisie interministerială de avizare a pesticidelor care pe baza unor teste cu privire la efectul biologic, efectul remanent, efectul de fitotoxicitate precum și influența asupra mediului ambiant, alcătuiesc periodic liste de produse omologate și numai acestea pot fi utilizate în agricultura țării respective. Pe baza datelor obținute se editează lucrări de sinteză cu privire la proprietățile pesticidelor, cum avem în România Codexul produselor pesticide apărut în 2004, la care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alcoolul. Fiola respectivă se introduce în etuvă, reglată în prealabil la temperatura de 103± 2 C și se menține cu capacul alături timp de 2 ore. Se acoperă fiola cu capacul și se introduce în exicator. După răcire la temperatura ambiantă fiola se cântărește, notându-se masa. Se repetă operațiile de încălzire la etuvă (câte o oră), răcire și cântărire, până ce rezultatele obținute la două cântăriri consecutive nu diferă cu mai mult de 0,1 % din masa probei. Metoda prin uscare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
etuva încălzită în prealabil la 140-145 °C. Se reglează etuva la 130 °C și se menține fiola timp de 60 58 minute la această temperatură. Apoi se acoperă fiola cu capacul și se introduce în exicator. După răcire la temperatura ambiantă, fiola se cântărește cu precizie de 0,01 g. Mod de calcul și exprimare a rezultatului: H2O, %= 100 în care: m = tara fiolei + produsul înainte de uscare; m1 = tara fiolei + produsul după uscare; m2 = cantitatea de probă luată în lucru. Rezultatul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
umiditate) sau echivalentul în 50 ml de soluție de fosfat de sodiu și se încălzește pe o baie de apă în fierbere, timp de 30 minute, agitându-se din timp în timp. Se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant și se agită mereu repede și constant. Se aduce apoi la pH=6±0,1 cu ajutorul soluției de acid citric (o agitare rapidă și continuă permite evitarea precipitării cazeinei). În final se trece cantitativ amestecul într un balon cotat de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
sodiu, potasiu și clor. Pierderile anormale se pot produce pe mai multe căi: febra temperaturile peste 38 grade Celsius necesită un aport suplimentar de fluide de 500 ml/zi (cresc pierderile insensibile prin transpirație, dar mai ales prin hiperventilație); temperatura ambiantă sunt necesari 500 ml/zi pentru fiecare 2-3 grade Celsius peste 32 de grade; pierderi gastro intestinale: sistemul digestiv secretă în mod obișnuit circa 9 litri de fluide zilnic, dintre care doar 200 ml se elimină iar restul sunt reabsorbite
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
de apă pură: Diagnostic: Na>145 mEq/L, osmolaritate urinară peste dublul osmolarității plasmatice (excepție: diabetul insipid), azotemie moderată, oligurie (excepție; diabetul insipid unde diureza poate atinge 3 - 15 L/zi); Cauze: * pierderi insensibile prin piele sau respirație (creșterea temperaturii ambiante, febră, tireotoxicoză, arsuri, ventilație mecanică cu gaze neumidificate), * diabetul insipid neurogenic (tumori, traumatisme cranio-cerebrale, neurochirurgie, meningite, encefalite etc.), * nefrogenic (anemie cu celule falciforme, pielonefrită cronică, mielom multiplu). Tratament: * corectarea cauzei; * înlocuirea deficitului de apă: oricând este posibil, se va face
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
stăpânire a atitudinilor emoționale, ei nu dau răspunsuri la nivelul propriilor expectații, cu toate că s-au pregătit conștiinc ios pentru lecția respectivă. Adesea este posibilă situația inversă, când în caz de reușită nu-și apreciază la fosta valoare realizările. Influeța mediului ambiant din familie Atitudinea pozitivă față de școală și succesul la învățătură al copilului sunt înrăutătite într-o mare măsură de climatul ce se instituie în familie. Neândoios, copilul a devenit școlar, are absolută nevoie de sprijin din partea familiei pentru a se
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
familie se vor statornici criterii unice de apreciere și evaluare a muncii, atitudini și exigențe unitare față de comportamentul școlarului. Atitudinile diferite și mai ales dezarmoniile dintre părinți provoacă false comportamente, dedublări în poziția față de sine, de părinți, de școală. Mediul ambiant din familie are profunde implicații în modul de a fi și a se comporta a elevului pentru multă vreme. Ei trebuie să devină un stimulent creativ în creionarea și definirea tânărului format în cultul muncii ordonate, al disciplinei. Din punct
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
deruleze o serie de activități pe tema procesului de educație a elevilor neglijați. Capitolul al treilea este intitulat "Adaptarea școlară" și anume nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare a elevilor neglijați și se referă la modul în care mediul ambiant din familie influențează succesul la învățătură al copilului. Astfel capitolul al patrulea se intitulează "Designul cercetării" și vizează demonstrarea practică a celor afirmate în capitolele anterioare. Rezultatele obținute prin aplicarea chestionarului școlarilor mici și ghidului de interviu cadrelor didactice și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită cu o baghetă de sticlă. Dacă temperatura mediului ambiant este mult diferită de temperatura la care se face experiența, pentru termostatare se folosește o baie de termostatare. Este prezentată instalația de determinare a coeficientului de solubilitate la o anumită temperatură. După adăugarea apei în paharul mic acesta se introduce
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită cu o baghetă de sticlă. Dacă temperatura mediului ambiant este mult diferită de temperatura la care se face experiența, pentru termostatare se folosește o baie de termostatare. Este prezentată instalația de determinare a coeficientului de solubilitate la o anumită temperatură. După adăugarea apei în paharul mic acesta se introduce
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
prin: temperatură, câmpuri electromagnetice, presiuni, etc Principalele surse de erori sunt: - mijloacele de măsurare (erori instrumentale); - metodele de măsurare utilizate (erori de metodă); - influența mediului înconjurător: temperatură, umiditatea aerului, câmpuri electrice și magnetice, presiunea aerului, vibrații, etc. (erori datorate mediului ambiant); - influența celui care efectuează determinările: atenție, acuitate vizuală, exercițiu etc. (erori personale); - modelului asociat măsurandului (erori de model); - influența mijloacelor de măsurare, sau a experimentatorului asupra măsurandului (erori de interacțiune). Pentru influența vibrațiilor, zgomotului, iluminării, componenței aerului, etc. nu sunt
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
al picturii analizate de privirea în mișcare. Mai degrabă schița multor clădiri prevede succesiunea imaginilor ca un aspect esențial al compoziției sale. Aceasta compensează desfășurarea aproape muzicală a panoramelor schimbătoare la care ne-am referit în capitolul anterior. Pe măsură ce spațiul ambiant se transformă, se schimbă și centrul de echilibru. Când spațiul este continuu, ca în cazul unui coridor, centrul se poate mișca paralel cu privitorul, devenindu-i stea călăuzitoare; când spațiul constă însă într-o succe siune de camere separate, consecința
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mult pe partea de recuperare a deficitului de auz ca afecțiune medicală, audiologia educațională se axează mai mult pe partea de înlăturare sau ameliorare a efectelor ce derivă din acest deficit prin activități de educație auditiv-perceptivă, compensare, comunicare în mediul ambiant, educație psihomotrică, labiolectură și ortofonie. Ceea ce toți avem în comun este limbajul. Înainte ca un copil să înceapă să vorbească el își formează câteva deprinderi ce nu țin de limbajul oral, cum ar fi arătatul cu degetul, privitul, încercarea de
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
v. eliminarea salicilaților prin hemodializă. 4. combaterea tulburărilor de coagulare vitamină K 2,5-5 mg i.v. /zi 8. leziunile gastrice misoprostol, alcaline, sucralfat protejează mucoasa gastrică prin scăderea retrodifuziunii H+; IPP sau anti-H2 5. combaterea hiperpirexiei Împachetări, gheață, temperatură ambiantă scăzută. 87 6. Tratamentul constă În principal din evacuarea salicilaților din tubul digestiv și prevenirea absorbției lor În continuare, corecția dezechilibrelor hidroelectrolitice și acidobazice și mijloace de creștere a eliminării salicilaților (tabel 3). 7. Corecția tulburărilor acido-bazice se va face
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de refuz inconștient din partea copilului, de a accepta constrângerile, cu alte cuvinte, ea reprezintă o modalitate de protest. Enurezisul creează copilului o stare caracterială particulară de inferioritate, profund umilitoare, ceea ce poate determina prin contrapondere o atitudine de agresiune împotriva mediului ambiant și, eventual, diverse situații conflictuale care îngroașă și mai mult trăsăturile caracteriale reprobabile apărute în conduita copilului. I.Srăchinaru crede că cele mai multe din asemenea manifestări sunt reacții de tip nevrotic și că numai în condiții cu totul particulare dobândesc, la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
agentul etiologic frigul, care poate acționa cu intensitate diferită și durată variabilă; organismul expus, care reacționează diferit în funcție de particularitățile individuale de adaptare, dar și de prezența unor factori favorizanți. 16.1.1. FRIGUL a. Intensitatea frigului depinde de: temperatura mediului ambiant; natura mediului ambiant, intervine în funcție de conductibilitatea calorică a mediului. Aerul este rău conducător de căldură, deci degerătura va apare, la aceeași persoană, la temperaturi mult mai scăzute în aer decât în apă, care are o conductibilitate mult mai mare, astfel încât
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
care poate acționa cu intensitate diferită și durată variabilă; organismul expus, care reacționează diferit în funcție de particularitățile individuale de adaptare, dar și de prezența unor factori favorizanți. 16.1.1. FRIGUL a. Intensitatea frigului depinde de: temperatura mediului ambiant; natura mediului ambiant, intervine în funcție de conductibilitatea calorică a mediului. Aerul este rău conducător de căldură, deci degerătura va apare, la aceeași persoană, la temperaturi mult mai scăzute în aer decât în apă, care are o conductibilitate mult mai mare, astfel încât asocierea umidității face
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
practică în antrenamentul sportiv, în viziunea copilului (sportivului) capătă diferite semnificații, după cum spune și pedagogul rus K. V. Ușinski în opera sa “Omul ca obiect al educației”, “deși copilul trăiește și activează mai intens în cadrul jocului decât în realitate, mediul ambiant exercită totuși o influență dintre cele mai puternice asupra jocului lor.” De asemenea, P.F.Leschaft susține că “jocul este un exercițiu care pregătește copilul pentru viață”, este “oglinda mediului în care trăiește și se dezvoltă “. Maxim Gorki evidențiază scopul social
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]