1,544 matches
-
regională, ca parte a peisajului local, în locul unui hotel modern, pe care-l poate întâlni în locul său de rezidență. Acest fapt trebuie avut permanent în vedere, deoarece unul dintre motivele pentru care lumea călătorește este pentru a beneficia de un ambient complet schimbat față de cel obișnuit. Facilitățile moderne, cum ar fi aerul condiționat, încălzire centrală și instalațiile sanitare vor putea fi folosite în construcții specifice, proiectate în concordanță cu stilul arhitectonic local. Decorarea interioarelor va trebui să fie de asemenea originală
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
este de o mare importanță și se bazează pe conceptul de orientare spre piață, deciziile principale asupra investiției plecând de la dorințele consumatorilor potențiali. Un alt concept fundamental se bazează pe relațiile armonioase între diversele elemente ale construcțiilor în scopuri turistice, ambientul local și infrastructura. Un al treilea concept esențial: când dezvoltarea turistică este limitată (așa cum se întâmplă de multe ori), politica cea mai recomandabilă este de a selecționa cel mai bun amplasament și de a construi un hotel care să ducă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul vieții rurale tematic inepuizabil în arta noastră; Cosașul, Mama și copilul, Țăran odihnindu-se, etc.” (Vasile Savonea) János
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2. Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană este studiul populațiilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
București Von Humboldt, A (1973) Efectele biologice ale poluării mediului geografic, B.S.S.G., IV, București Ionescu, Al. (1973) Efectele biologice ale poluării mediului, Edit.Academiei Române, București Kayser, B. (1989), La renaissance rurale, A.Colin, Paris Leone, U. (1990) Geografia per l'ambiente, La Nuova Italia Scientifica, Roma Lovelock, J. F. (1993) La Terre est un être vivant Malița, M. coord. (1979) Sisteme în științele naturii, Edit. Academiei Române, București Marinescu, D. (1993) Dreptul mediului înconjurător, Șansa, București Mehedinți , S.(1931) Locul geografiei între
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2 Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană este studiul populațiilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ginestra, le iau locul. E prima plantă care se ivește în urma unei erupții, prima scânteie de viață după pârjol. La ginestra è il fiore che cresce nel deserto... La bellezza della ginestra mostra non solo il profondo contrasto con l' ambiente circostante in cui essa sorge, bensì intensifica la caducità del proprio essere, fungendo quale paragone che allude direttamente alla natura del genio la cui missione consiste nel mostrare la visione annientante della nullità che tutto circonda ed avvolge 71. Explicația
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul vieții rurale tematic inepuizabil în arta noastră; Cosașul, Mama și copilul, Țăran odihnindu-se, etc.” (Vasile Savonea) János
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
adevărată atunci când ea concordă cu celelalte opinii. Criteriul utilității reprezintă cunoștințele deținute de subiect și sunt adevărate în momentul în care se pot verifica . CARACTERISTICILE CUNOASTERII COMUNE Oamenii ajung la o cunoaștere bună a altora și a lor înșiși, a ambientului social, fără a recurge la metodologia științifică. Spre deosebire de realitatea fizică, realitatea socio-umană este direct accesibila omului obișnuit, care descrie, clasifica etc. Realitatea socio-umana este foarte familiară. La nivelul cunoașterii comune, sunt destui oameni care aplică strategii complexe, flexibile. Oamenii, în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
social, fără a recurge la metodologia științifică. Spre deosebire de realitatea fizică, realitatea socio-umană este direct accesibila omului obișnuit, care descrie, clasifica etc. Realitatea socio-umana este foarte familiară. La nivelul cunoașterii comune, sunt destui oameni care aplică strategii complexe, flexibile. Oamenii, în ambientul lor, sunt mici experți, care testează realitatea socio-umană. În cunoașterea comună există niște condensate de experiența, având corespondenta în constatările psihologiei științifice. Cunoașterea comună este stratificată, rezultând cunoaștere științifică, fără a fi în mod necesar corectă sau greșit și reciproc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se manifestase prin atitudinea instituțională a papalității, iconodulă, în timpul crizei bizantine a icoanelor (secolele VIII-IX). Umanismul Renașterii de secol XV (despre care am pomenit într-un capitol din prima parte a volumului) va realiza, paradoxal, exaltarea omului natural și a ambientului său agrest, dar și întoarcerea la "teologia naturală a forțelor antropomorfe care stăpânesc natura" și la o imagistică păgână, reziduală în mitologiile locale și în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
material,nu se raportează exclusiv la una din fazele vieții sau la un anumit spațiu. Atât etapele, cât și dimensiunea spațială a educației trebuie reconsiderate în iteracțiune și complementaritate, astfel încât fiecare individ să poată beneficia la maximum pe parcursul vieții de ambientul educațional în permanentă expansiune. Sistemul educațional tinde să avantajeze acumularea de cunoștințe, în detrimentul altor aspecte; este însă vital să percepem acum educația într-un mod cuprinzător. O asemenea viziune ar trebui să guverneze viitoarele reforme și politici educaționale, atât în ceea ce privește
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
de „autoapărare” prin mobilizarea unor „servicii de ordine” performante. în afara tradiționalelor mitinguri și defilări, serbările - cum ar fi cele ale cotidienelor PCF* și PCI*, l’Humanitî și l’Unita - caută să-i arate pe comuniști - dar și pe stângiști - în ambientul lor societal și național. Dacă agit-propul este principalul suport al subversiunii în regimurile neocomuniste, el este și un vector major al promovării URSS - mai apoi a Chinei* maoiste, a Cubei* etc. - și se articulează pe unele campanii de dezinformare* și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone din beton, armături metalice, piatră și sticlă, cu zone industriale puternic poluante, cu o circulație primejdioasă, face adeseori din spațiile verzi o prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație nu este exagerată ținând cont că în numeroase orașe ale lumii, poluarea, zgomotul, excesele de temperatură, întrec limitele permise și au efect negativ asupra locuitorilor și a ambientului. Lucrarea este adresată studenților peisagiști și horticultori precum și amatorilor doritori să se inițieze în cunoașterea modalităților de folosire a plantelor lemnoase ornamentale în amenajarea spațiilor verzi exterioare. Această lucrare se dorește o mică contribuție la impulsionarea interesului pentru amenajarea spațiilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul de pădure, laricele, bradul comun, stejarii ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani): chiparosul de baltă, tisa, arborele sequoia, ș.a. Ambientul (noxele, calitatea terenului, unii poluanți din aer sau din sol, temperaturile prea ridicate pe timpul verii) determină scurtarea duratei de viață a multor specii lemnoase. De exemplu, teiul în loc de 300 - 400 ani în condiții normale, în cazul spațiilor verzi urbane rezistă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
apatia împiedică orice încercare de a structura firmei direcții și obiective clare. Așadar organizațiile depresive (statice) se caracterizează prin: lipsa încrederii în sine, conservatorism extrem, izolare cauzată de birocrație; pasivitate, lipsa de motivație, organizația funcționează inerțios; pot supraviețui într-un ambient extrem de stabil, cu piețe bine consolidate, cu concurență nesemnificativă; deși au structură ierarhică, nu sunt conduse de un lider, funcționează rutinier; încercările de schimbare întâmpină mari rezistențe; sunt incapabile, lipsite de puterea de a schimba ceva; există un gol de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Chiar dacă România nu era încă un stat membru al Uniunii Europene în 2004, când Sibiul a primit acest statut, invitația prietenilor din Luxemburg a făcut posibil acest lucru. Beneficiem în demersurile noastre de sprijinul a șase sponsori: BCR, Automobile Bavaria, Ambient, Atlassib, Zentiva și Scandia, parteneri ai programului „Sibiu 2007“ care au înțeles importanța sprijinirii culturii și imaginii unui oraș. În organizarea programului cultural, Sibiul a beneficiat și de ajutorul Guvernului, care a alocat fonduri prin intermediul Ministerului Culturii. Cu sprijinul tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
extern. Cei doi autori sunt de acord asupra faptului că structurile cu it ambiental acceptă obiecte interne. Pesetsky (1995: 111) observă că it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Vezi Le système technicien, Calmann-Lévy, 1977. 8 Propagandes, A. Colin, 1963. 9 L'empire du non-sens, PUF, 1980. 10 Să ținem cont, de asemenea, că Le système technicien a fost publicată în 1977 și nu este aici decît reflectarea discuțiilor ambiente pe această temă. 11 Vezi Pylischyn, Computation et cognition, Bradford Book, 1984. 12 L'empire de la vérité, Fayard, 1983. 13 Paroles poétiques échappées du texte, p. 9. 14 Op. cit., p. 243. 15 Aceste prepoziții: "cu, în și prin", constituie o
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
raționalității, cu logica obișnuită, formală, a bunului-simț”. Îngerul Îl invită de fapt pe filozof de „a da la o parte” logica sa „de fiecare zi”, atât de necesară, de eficace În toate marile probleme ce-l privesc pe om și ambientul său, Îngust sau larg, „instrument” formidabil al cunoașterii naturii și istoriei, dar profund ineficient când omul se află În fața unor probleme care depășesc de departe „puterea sa de Înțelegere”. În astfel de cazuri, pare a șopti În continuare mesagerul divin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și distanța minimă de ființe și obiecte, „dubiu” inspirat, care a făcut din Socrate primul pedagog al civilizației europene. M-aș fi potrivit mai bine, probabil - vorbesc mai ales de lunga perioadă a debutului -, Într-o țară și Într-un ambient cultural cu reflexe ceva mai potolite, unde nu se cultivă În mod exacerbat calitățile native, replica mereu promptă, fără acel minim „spațiu al „neînțelegerii” - unde candoarea, măcar sub forma atenției, a „calmului privirii”, este Încă prezentă. (Fănuș Neagu, prieten vechi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
confiscând-o Într-un strict perimetru estetic, ca o acceptare a morții, o moarte colectivă, a comunității de limbă și cultură! - și, aidoma ciobanului vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-si stabiliza și moderniza economia și de a-și face moneda convertibila, avînd în vedere că G-24 al țărilor industrializate, sub președinția Comisiei Comunităților Europene a promis să susțină programul mai sus, menționat, care trebuie să fie implementat într-un ambient extern dificil, avînd în vedere că acordarea de către împrumutător a unui împrumut pe termen mediu către împrumutat este considerată a fi o măsură apropiată în vederea susținerii balanței de plăți a împrumutatului pentru întărirea rezervelor sale și facilitarea convertibilității monedei sale
LEGE Nr. 23 din 12 martie 1992 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Consiliul Federal Elvetian şi Guvernul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108234_a_109563]