1,548 matches
-
toți studenții anormali. Sursa dezordinii comportamentale trebuie căutată în interiorul instituției, care stimulează dezvoltarea raporturilor de forță dintre oameni... Închisoarea este o construcție paranoică, una care limitează libertățile fundamentale ale oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
concrete, care pot fi exprimate, atât verbal, dactil, dar și mimico-gesticular și care să-i ajute să generalizeze, să emită ipoteze și să pună întrebări. Așadar, pentru a facilita învățarea matematicii, cadrul didactic trebuie să aibă grijă: - să creeze un ambient bogat, prin care copilul cu dizabilități auditive să poată acumula date senzoriale; - să selecteze metodele și procedeele de predare adecvate, care să-i ajute pe copiii surzi să organizeze senzoriale în concepte matematice; - să comunice permanent (discuții, explicații, argumentări, întrebări
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
apatia împiedică orice încercare de a structura firmei direcții și obiective clare. Așadar organizațiile depresive (statice) se caracterizează prin: lipsa încrederii în sine, conservatorism extrem, izolare cauzată de birocrație; pasivitate, lipsa de motivație, organizația funcționează inerțios; pot supraviețui într-un ambient extrem de stabil, cu piețe bine consolidate, cu concurență nesemnificativă; deși au structură ierarhică, nu sunt conduse de un lider, funcționează rutinier; încercările de schimbare întâmpină mari rezistențe; sunt incapabile, lipsite de puterea de a schimba ceva; există un gol de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezumă la notarea absențelor și la discutarea problemelor curente ale clasei. Se urmărește realizarea unei ambianțe specifice, adaptată cerințelor activității. De exemplu: deplasarea elevilor în vederea constituirii unor grupe de lucru, schimbarea amplasamentelor băncilor, fixarea mijloacelor necesare Ăvideo, TV, retroproiector etc.). Ambientul creat trebuie să favorizeze comunicarea, libertatea de expresie și de mișcare, creativitatea elevilor, să înlăture barierele formale. 2. Motivarea elevilor Realizarea acestei secvențe presupune: sensibilizarea elevilor, stârnirea curiozității, inducerea unor dileme, provocarea stării care favorizează implicarea elevilor în activitate. Motivarea
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul vieții rurale tematic inepuizabil în arta noastră; Cosașul, Mama și copilul, Țăran odihnindu-se, etc.” (Vasile Savonea) János
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ani nu s-a mai schimbat” - în comparație cu distrugerea produsă prin urbanizare, industrializare și modernizare. Este o teză cu care putem să nu fim de acord, dar care anticipează, fără îndoială, temele puse pe tapet astăzi (globalizarea economică, epuizarea resurselor, degradarea ambientului, sărăcirea la nivel mondial). După cum spune Gianni Scaglia, în legătură cu Pasolini trebuie să fim suspicioși. Trebuie să-l interogăm în singurul mod care este posibil: interogându-ne pe noi. El cerea să fie tradus, poate că ar trebui să fim niște
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
are o conversatie ce incită la confesiune: " Ce ți se întâmplă, Buenos Aires? / Cine a comis fărădelegea / Să schimbe cu pizzerii / leagănele tangoului?"158. Cântărețul de tangou asociază mama cu barul unde obișnuiește să-și plângă nostalgiile, în care află un ambient primitor, ca uterul matern, un refugiu, casa: "Cum ai uitat ce ți-am cerut, / crâșma din Buenos Aires / când numai tu în viața asta / îmi mai amintești de bătrână mea!"159. Nostalgia mamei, ca refugiu, ca odihnă, este esența metafizicii tangoului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și emoționale, rezervele de imagini ale spațiului intim după o logică a jubilării și comunicării și nu după una de calcul sau de furie” (Jean-Claude-Fourguin cît. în Cucoș. C. 2000, pag.147Ă. În acest sens, fiecare individ își creează un ambient estetic prin asamblarea unor obiecte într-o concepție inedită. Fiecare persoană ajunge la un comportament estetic individual și propriu, la un anumit stil de viață. A doua categorie de obiective ”vizează copii cu aptitudini deosebite în diverse domenii ale esteticului
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și întărirea sănătății fizice, psihice și spirituale. Organizarea expozițiilor, târgurilor de artă în locuri naturale adecvate constituie puncte de atracție pentru elevi și contribuie la educarea simțului estetic și creativității artistice. 1.5.2 Viața social-comunitară Esteticul se extinde asupra ambientului comunitar. Frumusețea arhitectonica a habitatului comunitar, armonia determinată de formă, culoare și linie, de ansamblare sistematizata exprimă nivelul economic și cultural al comunității. Design-ul exterior și interior al clădirilor impresionează prin bun gust, simt estetic rafinat, armonie și frumusețe
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
spre binele social. Colaborarea, competiția corectă, toleranța, cinstea și demnitatea sunt calități etice cărora li se atribuie și însușiri estetice. Exersarea simțului estetic în viața cotidiană și implicarea în estetizarea vieții cotidiene, se realizează prin oferirea modelelor și prin crearea ambientului estetic. În școala se exersează bunul gust în vestimentație, în procurarea obiectelor personale. Se exersează politețea, manieră, elegantă comportării și relațiile de comunicare interumane. 1.5.3 Artă „Artă (în latină-ars, artis=artăă este forma de activitate umană creatoare, obiectivata
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la necesitatea reducerii populației. • Nivelul acțional. Inițial s-au propus acțiuni pasive de tip Ghandi, dar se ajunge ulterior la susținerea unor acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-mă !” ,,Rețete”: ,, Caută să fii mai cumpătat la vorbă, învață să te joci frumos, civilizat!” ,,Fii mai puțin pretențios! Ai răbdare, cunoaște mai bine copiii, partenerii de joc!” 24 ,,UNDE ESTE?” Scop: Formarea deprinderilor de orientare spațială în mediul familiar (ambientul clasei) și utilizarea noțiunilor spațiale propuse (în, pe, lângă, la stânga, la dreapta, sus, jos, în față, în spate, sub). Sarcina didactică: manipularea unui obiect în funcție de repere spațiale date, precizarea noțiunii spațiale; Reguli de joc: Elevii stabilesc locul unui obiect în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
de „autoapărare” prin mobilizarea unor „servicii de ordine” performante. în afara tradiționalelor mitinguri și defilări, serbările - cum ar fi cele ale cotidienelor PCF* și PCI*, l’Humanitî și l’Unita - caută să-i arate pe comuniști - dar și pe stângiști - în ambientul lor societal și național. Dacă agit-propul este principalul suport al subversiunii în regimurile neocomuniste, el este și un vector major al promovării URSS - mai apoi a Chinei* maoiste, a Cubei* etc. - și se articulează pe unele campanii de dezinformare* și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2. Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană este studiul populațiilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
București Von Humboldt, A (1973) Efectele biologice ale poluării mediului geografic, B.S.S.G., IV, București Ionescu, Al. (1973) Efectele biologice ale poluării mediului, Edit.Academiei Române, București Kayser, B. (1989), La renaissance rurale, A.Colin, Paris Leone, U. (1990) Geografia per l'ambiente, La Nuova Italia Scientifica, Roma Lovelock, J. F. (1993) La Terre est un être vivant Malița, M. coord. (1979) Sisteme în științele naturii, Edit. Academiei Române, București Marinescu, D. (1993) Dreptul mediului înconjurător, Șansa, București Mehedinți , S.(1931) Locul geografiei între
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2 Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană este studiul populațiilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întuneric. Această constatare este importantă pentru pacienții cu profesii ce reclamă o funcție vizuală bună. De asemenea, pacienților diabetici deținători de permis de conducere auto trebuie să li se atragă atenția asupra posibilităților lor reduse de adaptare la modificarea luminozității ambientului. În asemenea situații este bine ca orientarea profesională să evite ocupațiile în medii cu iluminare insuficientă sau care necesită efort de adaptare vizuală. 9. TRATAMENTUL RETINOPATIEI DIABETICE (RD) 9.1. Tratamentul medicamentos (15, 16, 17) Ca și pentru celelalte complicații
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
stă sub semnul surprizei, iar idila este, adesea, rezultatul întâmplării, depășind, în ansamblu, schematismul de până atunci. Romanele par să renunțe, într-o oarecare măsură, la convențiile din anii ’50-’60, fără a se desprinde de moralizarea explicită și considerând ambientul socialist generator de forțe și înnoire. În Cerc și dragoste (1973) revine tema femeii seduse și părăsite, care își ia destinul în propriile mâini, pornind, cu copilul, înspre orașul unde se află tatăl acestuia. Acceptată de colectivitatea muncitorească, uită eșecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
aplicarea unui anumit tip de efort se impune cunoașterea exactă a efectelor fiecăruia dintre parametrii capacității de efort aerob și anaerob. (Dragomir, M.-2001) 2.1.4. Ambianța de concurs “Omul se naște, trăiește și se dezvoltă într-un mediu ambient care-l cuprinde și care-l solicită, obligândul să se adapateze sau să-l modifice în favoarea sa” (Epuran, M., 2001). Integrarea individului într-un mediu sportive, determină formarea unor comportamente psihosociale, de statut, de rol, anumite relații preferențiale și
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
intrat în memoria publicului, prin intermediul interviurilor scrise sau televizate în perioada imediat postdecembristă, acest gânditor care înainte era cunoscut doar de un cerc restrâns de admiratori. Iar condiția de „personaj” presupunea câteva elemente. În primul rând, un rol, în cadrul căruia ambientul dezolant contrasta frapant cu spectacolul de vervă și de inteligență desfășurat de intervievat: de o parte, o cămăruță sărăcăcioasă, dominată de cărți, dar mai ales de patul unde, îmbrăcat în pijama, în halat sau în pulover, în orice caz cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
nervul”, „superbia” și „asprimea” tonului, pentru patosul cenzurat ludic și ironic, emisia lirică fără dulcegării și, cu locuri comune inerente începutului, fără dependențe stilistice. E de adăugat mobilitatea și anvergura figurativă - imaginație mitică, fast al peisagisticii simbolice, caligrafie sigură a ambientului domestic, rustic sau citadin, funambulie carnavalescă. Poetica sa e obsedată de metafora existențială, de praguri, esențe, transsubstanțieri. Cântărețul de sticlă, poemul titular al primei plachete, rezumă metoda prin care descrierea unor sinestezii - sunetele „de sticlă” ale bluesului unui jazman virtuoz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
lărgit mult datorită gravitației (fig. 4.168), manipularea regiunii sub nivelul complexului venos regional (fig. 4.169) [15]. 2. Variante ale acestui abord sunt abordurile laterale (supracerebelos supratrochlear -paramedian - și infratentorial infratrochlear) sunt descrise pentru abordul leziunilor situate în cisterna ambient si postero-laterale ale mezencefalului. Aceste aborduri urmează un coridor îngust care au în centru nervul trochlear. Deschiderea în acest caz se face unilateral, pe o craniotomie largă ce este delimitată superior de sinusul transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
s-a întrebat mai întâi: atinge cumva diferența sexuală tărâmul pur, intact și nemuritor al spiritului? Pentru romanticul danez, această întâlnire dintre corpul organic (biologic) și trupul transcendental (spiritul) era o primă sursă a angoasei. Dar diferențierea sexuală este, totodată, ambientul natural al dorinței erotice. În pragul acesteia, o teamă difuză îi contaminează pe cei mai „inocenți” (adică pe cei neobișnuiți cu obișnuitul, pentru care angoasa poartă numele de pudoare sau rușine). „Monstruoasa contradicție” dintre spirit și sex e dublată, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un copac, ea îți trimite un bilet pe care scrie: „Îți mai amintești de copacul acela? Simt că este copacul meu, numai al meu...“ Și mai îngrijorător e faptul că fetele au un simț care le permite ca, pornind de la ambient, să-și imagineze prezența celui care l-a creat. Locul ideal Pentru a-și menține cuplul un timp cât mai îndelungat, partenerilor adulți li se recomandă să dea dovadă de creativitate. Și atunci, primul lucru pe care înțeleg ei să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]