4,800 matches
-
au dat afară.../ Afară din canalizare, pe// gaura de canal, la Unirii: își scoate capul Vale-Deal/ din plămâni - este gata să scape de cel/ viclean. De durerile trecute. Încuie ușa la camera lui, care nu mai este acolo unde era.” Ambiguități peste ambiguități. Subtilități peste subtilități. Nu le mai consemnez pe toate, sar în ochi.) Suntem în plin clin d’oeil și începem să înțelegem mecanica diversiunii: „Încălzește o lingură de otravă.” O va lua sau nu? Scrie Liviu Ioan Stoiciu
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
afară.../ Afară din canalizare, pe// gaura de canal, la Unirii: își scoate capul Vale-Deal/ din plămâni - este gata să scape de cel/ viclean. De durerile trecute. Încuie ușa la camera lui, care nu mai este acolo unde era.” Ambiguități peste ambiguități. Subtilități peste subtilități. Nu le mai consemnez pe toate, sar în ochi.) Suntem în plin clin d’oeil și începem să înțelegem mecanica diversiunii: „Încălzește o lingură de otravă.” O va lua sau nu? Scrie Liviu Ioan Stoiciu, de data
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
Rodica Zafiu În anunțurile imobiliare și în conversația familiară circulă în ultima vreme o sintagmă involuntar poetică - și mai ales relevantă din punct de vedere sociologic: casă pe pământ. Publicitatea a validat deja potențialul de ambiguitate al termenului (pământul putând desemna solul, dar și planeta) printr-un slogan care îl punea în relație cu polisemia cuvântului lună (unitate temporală și corp ceresc): „O casă pe pământ cu rate pe lună”. Precizarea prin grupul prepozițional pe pământ
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
în ring ca și în viața sa. Regizorul închide filmul cu momentul când acesta devine campion mondial pentru a argumenta în favoarea unui mod de viață. Cred că filmul pierde cu aceste note moraliste foarte evidente și câștigă acolo unde păstrează ambiguitatea cu privire la personaje. Boxul nu este decât o fațetă a confruntării, este drept și cea mai spectaculoasă, și regizorul a reușit să precizeze acest lucru. Cel care învinge în ring a învins și în viață pare să fie concluzia fimului. Cu
Portretul boxerului la tinerețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5717_a_7042]
-
le-a creat pentru împăratul Maximilian al II-lea reprezintă tipice compoziții manieriste. Aflat în fața portretelor imaginare ale lui Arcimboldo, grupate într-o mică expoziție subintitulată „Natură și fantezie” organizată de Galeria Națională din Washington, ești cu ușurință atras de ambiguitatea proteică a acestor „teste composte”. Vrând-nevrând privirea îți alunecă mereu, captivată, între precizia detaliilor și artificialitatea întregului. Nu există o relație directă între ceea ce istoria numește „Manierismul din Anvers” și manierismul italian. Sunt însă multe trăsături similare. Reacție la pictura
Reprezentanți ai manierismului by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5745_a_7070]
-
Jonglerul - Virginia Itta Marcu, și Dresorul - Mihai Bica, și Nepoata - Maria Gârbovan, și Clovnul - Gabriel Costea par năluci, spectre ce agonizează pe drumul artei închipuite de Caribaldi. Pașii lor, corpurile lor, șoaptele, privirile - devitalizate ca și arborii de pe scenă. Rătăcesc. Ambiguitatea sentimentelor, a discursurilor lui Caribaldi, a lentorii cu care se mișcă fiecare pe scenă, mai puțin marele dictator, face ca replicile să devină mai acute în amestecul de adevăr și de non-sens. De aparență și esență. În sine, ce spune
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
altul, demnitari ai Serviciului Secret Britanic s-au dovedit a fi agenți dubli, unii dintre ei ajungând chiar să se refugieze în Uniunea Sovietică, l-au determinat să se aplece asupra trădării, asupra tuturor problemelor de conștiință, asupra tentațiilor și ambiguităților care agravează caracterul derutant, îndoielnic, necurat al spionajului. Se zice că spionii formează o clasă aparte, că între ei există afinități, un simțământ complice de superioritate în raport cu cei ce nu fac parte din breaslă. Cărțile lui John Le Carré pătrund
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]
-
că hotărârea sa de a se dedica unei vocații artistice a fost luată după ce a participat, în 1896, la un spectacol moscovit cu „Lohengrin"... Kandinsky a fost totodată legat printr-o strânsă prietenie de Arnold Schonberg. Structurile sale pline de ambiguități spațiale și coloristice, create prin suprapunerea unor celule elementare - în „Compoziție nr. 7", de pildă - pot fi comparate cu aglomerările polifonice pline de tensiuni disonante nerezolvate ale compozitorului. Ca și Frank Lloyd Wright, Kandinsky a crezut ferm în artă ca
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
fi să ținem seamă și numai de peisaj. Nimic rusesc în el, suntem în centrul Turciei, în pietrosul ținut al Cappadociei, al cărui pitoresc cineastul l-a estompat cât a putut. « La urma urmei, este un film despre oameni, despre ambiguitatea condiției noastre », ne-a mărturisit Ceylan la conferința de presă (din nou aplauze). Nu fac aluzie la situația prezentă din țara noastră, am filmat înaintea evenimentelor din iunie. Preocupările unui artist sunt diferite de ale dv., ziariștii. Asta nu înseamnă
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
Vidal. O comparație subtilă este cea dintre două lucrări de maturitate, reprezentând femei pieptănân-du-se. Pictura lui Degas (circa 1896) reprezintă o servitoare ce trece pieptenele prin părul lung, roșu al stăpânei așezate pe un scaun. Într-un tablou ce prefigurează ambiguitatea picturilor lui Bonnard, nu personajele, ci obiectele - pieptenele galben, o mică perie aflată pe masă - se află în centrul imaginii. Culorile - amestec de roșu, roz, portocaliu - sunt fabuloase și contribuie la perpetuarea unei atmosfere fluide, de vis... Pictura lui Picasso
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
și consternanta opțiune recentă a lui Nicolae Manolescu, în calitate de președinte al USR, când s-a străduit să blocheze tentativele de deconspirare a scriitorilor turnători. Mai marele peste literați a preferat, în acea ocazie, să se zbată pentru a prelungi păguboasele ambiguități și pentru a menține un regretabil status quo (i)moral. A făcut-o inventând cele mai năstrușnice subterfugii de salvare a propriei sale imagini publice". Totul este riguros neadevărat. Nu numai că o astfel de ocazie n-a existat. Dar
Neadevăruri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6206_a_7531]
-
ibidem), „un deficit al energiei pe vânt" (România liberă, 8.09.2008); „Investitorii în centrale pe vânt" (Evenimentul zilei, 3.11.2008). Construcția colocvială, extinsă și în afara sintagmelor care conțin termenii turbină, centrală sau energie, e destul de derutantă, producând uneori ambiguități: „Amenință proiectele pe vânt sistemul energetic?" (Ziarul financiar, 17.06.2010); „Hidroelectrica vrea să intre și pe vânt" (Săptămâna financiară, 4.12.2009). E foarte posibil ca unele asocieri paradoxale să mizeze, cu intenție, pe jocul de cuvinte, evocând conotațiile
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
din romane anterioare. În rest, asemănările cu marea proză romantică sunt frapante. Atât de formă, cât și de spirit. Caracterul excepțional al întâmplărilor și inverosimilul psihologic fac parte din arsenalul romanului pre-realist. Nu e limpede dacă, dincolo de suprafața lipsită de ambiguitate, așteaptă să fie descifrată o parabolă. Nici natura mizei nu se vede în oglinda opacă a textului. Problema posibilității de a repeta pur și simplu, fără intenție parodică, un anume tip de artă aparținând altei epoci și-au pus-o
Nu tot ce se repetă semnifică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6268_a_7593]
-
pe care îl dă cuvintelor, poanta fiind aici nu gluma frivolă cu rost de flatare, ci accentul semantic menit a întări expresia. E ca și cum, depănîndu-și frazele, autorul urcă spre un punct de tensiune cînd, apăsînd pe etimologia cuvîntului sau pe ambiguitatea lui, scoate din el o nuanță mustoasă de factură doctă. Nuanța aceasta e chiar poanta care, întipărindu-se în mintea cititorului, îl ajută să vadă tema din alt unghi. La Sorin Dumitrescu contează tentele, puseurile, inflexiunile, într-un cuvînt, tresăririle
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
Astfel, esențial (super tare) e să știi unde se află și ce face gașca, să te distrezi non-stop („fă orice-ți trece prin cap", „să-ți convoci prietenii la distracție", „tone de distracție"). Multe mesaje recente au fost construite pe ambiguitatea erotică a verbului a se combina și pe inovația reprezentată de cuvântul ieșeală: „combină-te la cea mai tare ieșeală", „marea ieșeală"; „încarcă o poză sau un filmuleț în care te rupi cu prietenii la vreo ieșeală, bairam sau cum
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
înainte. Dincolo de a reflecta la rezultatul referendumului, în articole din Constituție au fost introduse și modificări care vizează punerea în aplicare sau clarificarea unor prevederi constituționale, care au fost deja explicate prin decizii ale Curții Constituționale, ca să nu mai fie ambiguitate la unele dintre articole“ a precizat Traian Băsescu.
Băsescu: Proiectul de revizuire a Constituţiei, finalizat. Am introdus ideea de regiuni () [Corola-journal/Journalistic/48735_a_50060]
-
acestei optici, limba oamenilor trebuie epurată de orice tentă literară, adică de orice imprecizie semantică. A te exprima cu adevărat înseamnă a te exprima logic, numai că logica nu face casă bună cu sălbăticia polisemantică a limbilor vii. Prin urmare, ambiguitățile lexicale trebuie stîrpite în numele clarității univoce, ideal pe care nu-l putem atinge decît dacă construim un dialect artificial, pe care să-l folosim apoi cu seninătatea satisfăcută a roboților. Iar la un asemenea dialect putem ajunge dacă admitem că
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
plină de interesante observații. Opinia autorului este că extremismul e suma socială a unor nemulțumiri individuale proprii unor personalităț i maniheiste. Extremistul este conștiința unor inși cu structură debilă și infantilă. El trăiește sub imperiul unor imperative categorice, refuzând nuanța, ambiguitatea, ambivalența. E un fanatic care tranșează, un medium ideal pentru certitudinea altora, care îl inspiră și îl manipulează. Nu i se poate pune la îndoială buna-credință, deși se comportă violent, agresiv, ca orice fanatic. Proverbul popular care i se potrivește
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4885_a_6210]
-
coerent dacă se introduc mecanisme clare fie de parlamentarizare (dreptul de dizolvare a Camerelor acordat premierului și desemnarea președintelui în Parlament), fie de prezidențializare (inclusiv printr-o sporire a rolului șefului statului în numirea Cabinetului). Altfel, vom rămâne blocați în ambiguitățile de azi și cu speranța că orice criză e salvată de Curtea Constituțională", a menționat democrat-liberalul. Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, la postul public de televiziune, că ar fi dispus să i se scurteze mandatul în schimbul unei soluții
Preda nu este de acord cu sacrificiul de un an de mandat al lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48931_a_50256]
-
misterios pe care-l postulează aici Gabriel Chifu? Sigur, ar putea fi oricare, metaforele au o libertate pe care nu ne este îngăduit s-o restricționăm. De la un teritoriu real, turistic, situat pe cine știe ce meridian, până la eliotianul, fantastul, Waste Land. Ambiguitatea e una dintre convențiile poeziei. Doar că titlul nu e, propriu vorbind, poezie. E titlu. Nicăieri în carte sintagma aceasta nu apare reluată sub o formă sau alta. De ce s-o credităm atunci cu o încărcătură lirică pe care, cel
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
anticonstituționale ale celui ales în poziția de Președinte al României. Atribuțiile de politică externă și de apărare ale Președintelui sunt puține și se referă la situații cu totul speciale. Ele sunt prevăzute clar de Constituție. Dar textul nu poate împiedica ambiguitățile din practică. Chiar și în cazul modificării Legii fundamentale, ori în alte prevederi importante, în care o decizie constituțională nu are doar implicații politice, ci și statale, rolul Președintelui este destul de limpede stipulat. Știu că sunt ambiguități la nivelul diferențelor
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
nu poate împiedica ambiguitățile din practică. Chiar și în cazul modificării Legii fundamentale, ori în alte prevederi importante, în care o decizie constituțională nu are doar implicații politice, ci și statale, rolul Președintelui este destul de limpede stipulat. Știu că sunt ambiguități la nivelul diferențelor de atribuții între instituțiile Statului în actuala Lege fundamentală, dar afirm cu convingere că nu acestea sunt sursa principală a comportamentului haotic de astăzi din viața publică românească. După mine, cauza principală este exercițiul politic de la Cotroceni
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
pot fi mai stabile decât valorile, atitudinile și aprecierile noastre, oscilând adesea în jurul unor noțiuni ambigue. Iluzia, utopia sau fantezia sunt exemple perfecte de ambivalență, cărora li se atribuie când un rol pozitiv (ca ideal), când unul negativ (ca minciună). Ambiguitatea amăgirii se reflectă astfel, firesc, în ambiguitatea dezamăgirii.
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
și aprecierile noastre, oscilând adesea în jurul unor noțiuni ambigue. Iluzia, utopia sau fantezia sunt exemple perfecte de ambivalență, cărora li se atribuie când un rol pozitiv (ca ideal), când unul negativ (ca minciună). Ambiguitatea amăgirii se reflectă astfel, firesc, în ambiguitatea dezamăgirii.
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
Rodica Zafiu În Craii de Curtea-Veche există o comparație atribuită frazeologiei populare, dar deloc comună, ba chiar șocantă prin asocierea contrastantă și prin ambiguitate. În descrierea farmecului apus al Penei Corcodușa, sunt pomeniți ochii „mari verzi, verzi-tulburi, lături de pește cum le zice românul, genați și sprâncenați, cu privirea cam rătăcită”. În stilul caracteristic al lui Mateiu Caragiale, tonul solemn, livresc, de evocare misterioasă
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]