768 matches
-
în această versiune schematică și clișeizată, Iosif Vulcan așază apostolatul pe un suport progresist. Fie prin asocieri naive, glisând liber de la opoziția mistică între viață și moarte, la aceea raționalistă între lumina cunoașterii și întunericul ignoranței, sau mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să facă aceleași gesturi. Dorința de literatură, chemarea spre creație și consumul de opere se plătește pe versantul negativ prin gelozie. Iar Asachi, deplin conștient de importanța acestor pulsiuni în stabilirea unei noi economii a literarului, dar și de ambivalența lor, încheie textul cu un lung avertisment. În literatură invidia nu trebuie nici ignorată, nici neutralizată - ci suportată, ca o forță (negativă) indispensabilă: Ochiul său, nespăriet, nu-l va întoarce de la triumvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se transformă în claustrare pentru a deveni, în locul unei întâlniri fericite, "alienare și expatriere de sine". Tot astfel ospitalitatea, aparent generoasă, pe care vrăjitoarea Circe o oferă lui Ulise și tovarășilor săi, este de fapt periculoasă și ea ilustrează tocmai ambivalența scenei de ospitalitate care conduce la alterarea subiectului, la sechestrare și încarcerare. Deși vicleanul Ulise se sustrage puterii de metamorfozare a perfidei magiciene, pentru tovarășii săi această aventură le revelează o ospitalitate vrăjită, ce înseamnă pierderea oricărui reper. Ulise rezistă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a perfidei magiciene, pentru tovarășii săi această aventură le revelează o ospitalitate vrăjită, ce înseamnă pierderea oricărui reper. Ulise rezistă tentațiilor vrăjitoarei întrevăzând capcana unei ospitalități lipsite de sociabilitate și comunicare și care este doar o egoistă repliere în sine. Ambivalența fundamentală a ospitalității, subliniată pe tot parcursul cărții de Alain Montandon, se dezvăluie și în episoadele cu Telemah, care pornit în căutarea tatălui, este găzduit, cu o ospitalitate, la prima vedere ideală, în Pylos de către Nestor și în Sparta de către
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Odiseea, care este ea o referință obsedantă în cartea de care ne ocupăm, șederea lui Ulise în Scheria, la feacieni, pare plasată sub semnul unei ospitalități armonioase și depline, dar ea este, în lectura exegetului nostru, plină de contradicții și ambivalențe, provocate, între altele, de teama de străini; fiindcă feacieni trăiesc izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face prin daruri și chiar prin propunerea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui și chiar parazitului care a fost, aproape toată viața, autorul Confesiunilor. Modul în care Rousseau gândește ospitalitatea trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere. Deși s-a arătat critic față de politețe și de ipocrizia pe care ea o presupune, Confesiunile ni-l dezvăluie pe tânărul Jean-Jacques manifestând o politețe interesată, sau una onestă, de la o situație de ospitalitate la alta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voință de a plăcea și de a flata oaspetele este în aceeași măsură narcisizarea celui care primește, etalând într-o lumină puternică spații și obiecte, maniere și discursuri care îl pun în valoare. Se înțelege pericolul unei atitudini în care ambivalența (a plăcea și a se complăcea) este mereu fluctuantă, interesele reciproce ale unora și ale altora favorizând narcisismul reciproc, adesea totuși în detrimentul celui care este primit când egocentrismul unuia domină. Darul este atunci un mijloc de dominare și poate să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dacă așa stau lucrurile, ce ne învață multiplele variații ale scenelor de ospitalitate din Odiseea (și putem număra vreo douăsprezece)24. Mai întâi diversitatea dorințelor și a practicilor reale într-o scenă ideală, rar sau niciodată realizată. Apoi, ambiguitățile și ambivalențele acestui moment de întâlnire și primire, fără a vorbi de pericolele sale și de ostilitățile latente sau explicite. Dorința nimfei Calipso sau ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele sunt multe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului care căzând sub vraja gazdei descoperă că ospitalitatea poate însemna sechestrare, încarcerare. Ca și în poveștile tradiționale, eroul beneficiază totuși de ajutorul unui personaj întâlnit pe drum, Hermes, care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință de libertate și dorință de dependență (relația privind mâncarea fiind paradigmatică pentru un astfel de conflict al acestui spațiu de interacțiune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în mod concret și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când el este primit la Confignon, în Savoie, la două leghe de Geneva, la preot, Domnul de Pontverre: "El mă primi bine și îmi vorbi de erezia Genevei, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
seara într-un sat; el caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
teritorial: "...Europa pare să aibă pe axa latitudinală Orient-Occident o problemă simbolică a frontierelor: prea plastică și centrifugă spre vest, prea supradeterminată și centripetă, la est. Rezultă de aici o dublă problemă: mai întâi, imaginarul european suferă de lipsa de ambivalență a frontierelor sale. Aceasta pentru că orice frontieră trebuie să poată asigura în același timp trecerea și rezistența sau, în limbajul informațional, să cuprindă un output și un input, să joace rolul de declic și filtru. Ori fiecare din aceste limite
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
trecut 103. Multiplicarea direcțiilor de abordare a spațiului polivalent al culturii de interferență, este o opțiune metodologică permițând o definire flexibilă și nuanțată. Sorin Alexandrescu depășește astfel reprezentarea stereotipă a României ca spațiu de frontieră, care nu ține cont de ambivalența conceptului și care accentuează unilateral valențe peiorative ale termenilor ce implică liminalitatea, periferia, ciocnirea influențelor disparate și comparația de inferioritate cu un centru cultural dominant. După cum am arătat în capitolul anterior, divizarea simbolică a Europei are o istorie de lungă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sunt plini de prejudecăți, incapabili de muncă serioasă, nepotriviți pentru timpurile moderne, inteligența lor este limitată, sunt primitivi, pasivi, leneși, înapoiați, patetici, lași, pe de o parte, buni la suflet, copilăroși, pitorești, suflete de poeți, romantici, pe de altă parte. Ambivalența acestor trăsături identitare (generalizate și esențializate) reflectă de fapt așa zisa ambiguitate a acestui spațiu european de frontieră, perceput ca loc de confruntare a celor mai bizare influențe și nu ca o zonă de interferență culturală. Sortiți să fie bântuiți
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Europe in the Twentieth Century, Sage, Beverly Hills, 1985, pp. 31-39.Parafrazând întrebarea retorică a lui Homi Bhabha ( Introduction to Nation and Narration, Routledge, London, 1990; vezi și idem The Location of Culture, Routledge, London, 1994) și luând în considerare "ambivalența națiune-stat", am putea să ne întrebăm: Ce fel de spațiu cultural este Europa Central-Răsăriteană cu frontierele ei transgresive și interioritatea ei "interuptivă"? Este un spațiu liminal, "cuprins între desemnările identității", a cărui condiție interstițială îl derutează pe observatorul străin. 127
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mișcată a lunii ianuarie, a lunii februarie, a scopurilor importante, a distribuirii de roluri între președinte - prim-ministru, cred că ceea ce ne interesează pe toți este acum păstrarea cadenței spre scadențele europene. Marian Voicu: Ați vorbit de două spații, de ambivalență, de complementaritate; există un ambasador, cel al Germaniei, care critică așa cum poate să o facă un diplomat această ambivalență, această investire în două spații aparent disjuncte, spune dânsul: „prioritatea României ar trebui să fie aderarea la Uniunea Europeană și încheierea cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
că ceea ce ne interesează pe toți este acum păstrarea cadenței spre scadențele europene. Marian Voicu: Ați vorbit de două spații, de ambivalență, de complementaritate; există un ambasador, cel al Germaniei, care critică așa cum poate să o facă un diplomat această ambivalență, această investire în două spații aparent disjuncte, spune dânsul: „prioritatea României ar trebui să fie aderarea la Uniunea Europeană și încheierea cu succes a acestui proces”, referindu-se probabil în sudsidiar la orientarea pe care a enunțat-o Traian Băsescu către
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ne aflăm într-un spațiu ð„dincolo de bine și de rău”, de „frumos” și „urît”, de-o discreție misterioasă, tensionată, răspîntie, de bună seamă, a unor „taine și mai mari”, inomabile. Într-un spațiu în care, rod cu precădere al ambivalenței, al interstițiilor, al medierilor, înflorește din plin mirabila energie visătoare a poeziei... Mircea Ivănescu: versuri poeme poesii altele aceleași vechi nouă, antologie și prefață de Matei Călinescu, Ed. Polirom, 2003, 440 pag.
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
înființată, la fel ca celelalte uniuni de creație, ca un instrument privilegiat al controlului producției culturale de către un regim politic autoritar. Însă, la fel ca multe structuri create de statul de atunci autodefinit ca socialist, și această structură purta o ambivalență fundamentală. Fiind în același timp o formă ultrabirocratizată de control, dar și o formă de sindicalizare și protecție a membrilor săi în condiția lor de muncitori. Odată cu schimbarea de paradigmă politică din 1989, uniunile au ocazia să se reformeze și
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
formă ultrabirocratizată de control, dar și o formă de sindicalizare și protecție a membrilor săi în condiția lor de muncitori. Odată cu schimbarea de paradigmă politică din 1989, uniunile au ocazia să se reformeze și să încerce eliminarea părții autoritare a ambivalenței lor. În ce măsură UAPR reușește asta sau măcar și-o propune e o întrebare foarte pertinentă. Uniunile de creatie dețin încă resurse imobiliare si organizatorice foarte importante: ateliere, spații de expunere, sau tabere de creatie[7]. De asemenea ele au beneficiul
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
în luna aprilie 1953, a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu. În istoria evreilor, imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă , , dar există în legătura cu ea o notă de ambivalență: ea a fost ostilă sionismului și autodeterminării evreilor, în spiritul ideologiei leniniste și staliniste, și a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui
Ana Pauker () [Corola-website/Science/300073_a_301402]
-
efortului său de a promova alte religii decât creștinismul, a ordonat reconstrucția templului. Un prieten personal al lui, Ammianus Marcellinus, a scris despre acest efort: Eșecul de a reconstrui Templul a fost atribuit unui cutremur din Galileea din 363 și ambivalenței evreilor în legătură cu acest proiect. Sabotajul este o posibilitate, dar și un incendiu accidental. Intervenția divină a fost explicația preferată în rândul istoricilor creștini ai timpului. Sprijinul lui Iulian acordat evreilor, venind după ostilitățile manifestate de împărații dinaintea sa, au făcut
Iulian Apostatul () [Corola-website/Science/299883_a_301212]
-
dinamica evenimentelor interne (stările proprii de necesitate, motivație) și dinamica evenimentelor externe (stimulii, situațiile obiective și proprietățile lor). Procesele afective, indiferent de forma în care se structurează, pun în evidență câteva trăsături comune, și anume: polaritatea, intensitatea, durata, convertibilitatea și ambivalența. a reflectă relațiile dintre subiect și obiect sub formă de trăiri afective. Afectivitatea reflectă raportul de concordanță sau discordanță dintre dinamica stărilor interne de necesitate și dinamica evenimentelor, a situațiilor obiective externe. Între stimulii interni și realitatea înconjurătoare au loc
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]