2,414 matches
-
ani teatrul oferă vederii spectatorilor orice, totul! Naturalia non sunt turpia!, ziceau cei vechi, dar aceste vorbe nu se potrivesc și dezbrăcinării în public! Dez-brăcinarea nu este naturală, dar a devenit artistică!... Dumnezeu cu mila! Nu dau sentințe!... În antichitate, amfiteatrele construite cu mare trudă adunau peste o mie de spectatori în fața cărora apăreau câțiva actori, care își rosteau replicile, lungi și meșteșugite tirade, fără să se miște, ba unii purtau și măști, încât la spectator ajungea numai vocea, adică numai
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
și vor plânge, ascunse prin colțuri, așteptarea! cu brațele deschise, luminate, nereidele mă vor chema în stropii de apă de la cascade... 6 octombrie 2008 NEPTUNE THEATRE aș putea să te cuceresc cu o poveste despre luptele de gladiatori, din arena amfiteatrului din Verona, sau cu o bere rece pe Costa del Sol! dar buzunarele mele sunt multe și goale... doar pentru plăcerea de a le purta și pentru iluzia bogăției! îmbătrânesc și tot nu-mi doresc o viață de lux! strâng
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
Educație de calitate pentru toți” Înființate în cadrul Asociației „Centrul Creștin București”, al cărei președinte este Dr. Ioan Ceuță, Școala și Grădinița „Româno-Finlandeză” au în dotare sală de sport, sală de mese, bucătărie, laborator multimedia, cabinet psihologic, cabinet medical, bibliotecă și amfiteatru. Având ca moto: „Educație de calitate pentru toți”, în această instituție de învățămînt se pune accentul pe relația strânsă părinte-copil-profesor și se încurajează abordarea personalizată, în funcție de aptitudinile și potențialul fiecărui copil. În acest sens, Școala și Grădinița „Româno-Finlandeză” asigură un
INAUGURAREA SCOLII SI GRADINITEI ROMANO-FINLANDEZE DIN BUCURESTI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344956_a_346285]
-
a vizita la prețuri modice sau chiar gratis muzee și biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală, sculptată în piatră, Castelul lui Carol al V-lea, Muzeul Provincial, cu o bogată colecție de ceramică grecească, Teatrul și Amfiteatrul Roman, statuia lui Sant'Oronzo, protectorul orașului pe ai cărui locuitori, cu mult timp în urmă, se spune că i-a vindecat de ciumă, renumitele statui din cartapasta și obiecte de artizanat lucrate în piatră leceză și în teracotă. Întreaga
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
amarnice ploi. Numai undeva, în depărtare, se auzea un pian, sunetele lui cădeau armonic peste liniștea serii, înviorând-o și umanizând-o. Coborâse zgribulit scările Universității și plecase spre proaspăta gazdă din Alsergrund. Fusese la Universitate să se înscrie, vizitase amfiteatrele, sălile de curs și bibliotecile, asistase și la un curs, o prelegere filozofică cu privire la metafizica aristotelică cu profesorul Theodor Vogt și rămăsese entuziasmat. Îi rămăsese gândul la secretarul care-i făcuse înscrierea. „Ce credea el că mă încurcă?” Îi pusese
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
emisiunilor de televiziune și a discriminării sociale, îi transformă într-o pradă ușoară pentru sistemul acaparator. 7. Pregătiți copilul pentru “a fi” căci lumea îl va pregăti pentru ”a avea” Ajutați-vă copii să nu devină sclavii problemelor lor. Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul emoțiilor cu mult curaj și îndrăzneală. Nu le acceptați timiditatea și nesiguranța. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să-i învățați să-și acceptăm limitele. Vechile corecții și binecunoscutele predici, nu
ARTA DE A FI PĂRINTE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347831_a_349160]
-
fim academici, băi ... să vă arăt eu vouă ... băi adevăraților ... aoleu, măi!) începe să îi ridiculizeze pe Vaida Voievod și Iuliu Maniu pentru că au semnat un tratat cu ungurii pe care nu l-au respectat. Nu folosește un limbaj de amfiteatru, academic de care pomenea, ci limbajul de bălăcărire tipic indivizilor de mahala ce urăsc din răutate, ignoranță sau pe bani să facă așa ceva. Articolul 11 din Tratatul Minorităților - 1919 , pe care-l folosește de ciomag să le dea în cap
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
Toate Articolele Autorului CAP.7 Cât lipsise Eminescu de la cursuri tocmai acum în pragul examenelor, hoinărind aiurea prin toată Viena cu această femeie? O săptămână? Două? Nouă? Nu-l mai interesa nimic, pierduse și noțiunea timpului, nici prezența în somnolentele amfiteatre, ascultând dreptul roman cântat pe nas de Hering sau bazaconiile bătrânului Zimmerman, nu-l mai interesau! La dracu cu Pandactele lui von Arndts sau cu economia și dreptul zdrențărosului de Lorenz von Stein! Irupsese brusc o primăvară sălbatic de frumoasă
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
câteva acte doveditoare ale libertății înfăptuirii actului oficial, la Ayia Napa puteți trăi emoția unuia dintre cele mai sensibile momente din viața voastră, căsătoria! Ceremonia poate avea loc după preferința mirilor, oriunde în Ayia Napa, fie la Primărie, fie la Amfiteatru, într-o cameră de hotel amenajată în ton cu evenimentul sau chiar pe malul mării unde vă poate aștepta o trăsură ca-n basme, cu cai albi și baghete fermecate ale zânelor bune ... Ce poate fi mai frumos decât o
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
îndoielii și al singurătății începu să-i roadă iar inima lui bolnavă. Urcă scările Universității și merse la afișier să vadă orarul din acea zi. Avea două cursuri: Ludwig Ritter von Arndts:Pandakten I Buch. Allgemeine Lehren și TheodorVogt: Logik. Amfiteatrul era plin de studenți, toți așteptau apariția rigurosului Ritter. Chibici, din banca din spate, văzându-și pritenul dup-atâta amar de timp, strigă tare: -Salve, Eminescule! -Trăiască nația, Pasăre turcească! -Ce mai faci, măi frățâne, pe unde-mi umbli de-
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
jos, pe marginea șoselei, mergând pe dealurile pe unde vor fi trecut și romanii când au invadat Dacia,... spre casă. Prietenii l-au "recuperat" stupefiați, aproape de Herculane... Jignit de atitudinea nepotrivită a unui discipol, care îl scosese din examenul din Amfiteatrul ce azi se numește „G.I. Tohăneanu”, pe motiv că depășise timpul prevăzut pentru examen, Magistrul prinsese arțag pe neamul întreg. Suntem un popor de ingrați, niște nemernici! Domnule Profesor, vorbiți așa la supărare... Nu-i tot poporul cum ați spus
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
în mână, Ionel Funeriu (tatăl fostului ministru) i-a spus pe un ton mai ridicat: - Sus bărbia!!! - Ce filolog ești tu?! se răsti Magistrul. ASTA-I BARBĂ, NU BĂRBIE!!! Altă dată, în preajma Paștelui, a intrat răvășit în catedră. Fusese în amfiteatru să-și țină cursul și nu găsise picior de student pe acolo. Își frământa mâinile cu amărăciune: - Toată noaptea n-am dormit de emoție. M-am tot gândit cum să fac, cum să așez exemplele, autorii, ca să le placă , să
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
care cu grau va mai ieși. Acum se produc mari erezii, vechile monumente antice sunt distruse cu o barbarie nemaiîntânlită. Papa Grigore aruncă în Tibru statuile „păgânești”, considerate că sunt stăpânite de demoni. Acum se distrug templele, arcurile de triumf, amfiteatrele, picturile murale, teatrele în aer liber, Coloseumul, bazilicile în care locuiau bazileii ( conducătorii regionali) sunt transformate în mânăstiri sau biserici, textele antice grecești și romane sunt vânate și aruncate în foc sau dosite prin poduri de mânăstiri. Ordinul călugăresc al
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
de ce nu i-am cerut atunci toate aceste explicații? Oare unde pot să o mai găsesc? Doar atât știam: era o studentă. Am început s-o caut în disperare prin tot campusul studențesc, dar fără succes. Străbătusem toate aleile, toate amfiteatrele, bibliotecile, sălile de conferință, sălile de spectacol. Nu dădeam peste ea și nimeni nu știa nimic de ea. Eram deznădăjduit, Katy era de negăsit! Într-o zi, însă, pe când mergeam la Secretariatul Academiei să cer niște relații cu privire la proiectul unei
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347367_a_348696]
-
Să intrăm... Cumpărăm bilete, iar la casierie suntem întrebați din ce țară suntem, iar în statistica Muzeului, se mai adugă României încă trei turiști care sunt interesați și vizitează locul. Suntem invitați într-o sală de spectacol audio-video amenajată stil amfiteatru. Pe un imens ecran sunt proiectate tablouri care arată înfățișarea de atunci a localității, scene de luptă din timpul confruntării armatelor. Între ecran și noi spectatorii se află o machetă a localității, așezată pe un plan înclinat orientat spre noi
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
va fi la toamnă, cum îmi voi petrece vacanța învățând ca papagalul și neînțelegând nimic din acele o mie de formule care se încăpățânau să rămână mistere. Am tras puternic aer în piept și am pus mâna pe clanță. În amfiteatru, câțiva dintre colegi erau împrăștiați prin sală stând cuminți în băncuțele lor, iar alți câțiva erau la tablă. Binevoitor, profesorul Grănicescu, un domn respectabil, în jur de șaizeci de ani, cu o frunte înaltă și început de chelie, mă privește
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
spate. Cum se plimba el agale ca la promenadă, privirea lui mioapă cade pe foile Ceciliei. Timid, o bate ușor pe umăr: - Mă scuzați!, zice șoptit, dar nu prea șoptit, ci suficient de tare cât să se audă în tot amfiteatrul. - Da, răspunde Cecilia calmă. - De cât timp ați intrat în examen?, întreabă sfios, frângându-și mâinile și învârtind în gol cel de-al treilea nasture de la haina bej pe care tocmai o aruncase pe umeri. - Păi... nu știu... ridică Cecilia
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
la zidirea unei noi biserici ortodoxe române (sfințită la 14 august 1994). Din 1979, face parte din Colegiul redacțional al Cuvântului româ¬nesc (Hamilton, Ontario, Canada), unde publică eseuri de teologie și filosofie, poezii și cronici literare. A colaborat la Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice, Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară „Orpheus” (din 1988), buletinul parohial „Rădăcini” și colecția „Vestitorul român canadian” (Romanian Canadian Herald
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
Fântâna luminii. 100 plus poeme haiku”, București, Editura Apollo, 1993; • „Pasărea cu șapte aripi” (poeme tanka), București, Editura Apollo, 1993 • „Poem imaginar dramatic în cinci tablouri”, Cluj-Napoca, 2003 • „Floarea fantanilor pierdute” (versuri), Vancouver, Canada 2003 REFERINȚE CRITICE • V. Rebegea, în Amfiteatru, nr. 1, 1971; • George Muntean, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 2, 1978; • Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, 1986; • Men of Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); • Personalities of America, 1986; • George Băjenaru, în Universul (Holly¬wood, Statele Unite
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
plouă pe mine ca niște confetti să pătrund tot mai mult misterul cerului și-al acestei lumi nu mă lovi vântule adu-mi timpul de aur, adu-mi acele vremi când fugeam prin serile mistice de mână cu iubita prin amfiteatrul raiului și mi se părea că toată lumea e numai a noastră când o despleteai ca pe-o zână, răspândind fuiorul părului peste sufletul meu în acea dimineață a iluziilor nu mă lovi vântule cu spicul de ploaie al acestei toamne
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
24,97 kmp și are o populație de 15.778 locuitori. Localitatea este amplasată la intersecția de drumuri care leagă Elveția de Franța și Italia, la vărsarea lui Dranse în Rhone și la poalele Alpilor elvețieni. Orașul este cunoscut pentru amfiteatrul său și notabil pentru muzeul Fundației Pierre Gianadda, cea mai importantă atracție culturală din Martigny. Clădirea a fost construită pe ruinele unui templu roman. O altă curiozitate a orașului sunt sculpturile moderne din sensurile giratorii, proiect înființat în 1994. A
PARCUL DE SCULPTURĂ ÎN AER LIBER DIN ORAŞUL ELVEŢIAN MARTIGNY de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346481_a_347810]
-
După toate cele spuse mai sus - în Introducere sau Prolog - vom remarca și reține fapul că Nae Ionescu a avut un destin strraniu și, de-a dreptul, ciudat. Acest profesor interbelic a fost un filosof fără operă academică, altfel umplând amfiteatrul la fel cum o facea maestrul său Nicolae Iorga sau cum va face mai tarziu George Calinescu, stârnind și provocând studenților o fanatică admirație; un veritabil boier al epocii, îmbrăcat mereu cu o eleganță ostentativă, fumând peste patruzeci de țigări
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
spiritual (2009). În afara preocupării didactice de bază s-a remarcat pe tărâmul activității publicistice și literare fiind colaborator la mai multe reviste și ziare de întindere națională sau regională, cu articole de atitudine, reportaje, eseuri, poezie, proză (Viața Studențească, Universitas, Amfiteatru, Luceafărul, Viața Militară, Scânteia tineretului, Ramuri, Argeș, Timpul muscelenilor, Realitatea media Neamț, Mesagerul de Neamț, Rucăreanul ro., revistele postedecembriste de cultură Agora tomitană din Constanța, Asachi din Piatra Neamț, Amurg Sentimental, România Mare din București, Armonii culturale din Adjud-Focșani, revista electronică
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
hotărâtor la terminarea lucrărilor și la sfințirea acesteia. Profesor pentru întreaga lume, pentru consătenii săi a rămas, mereu, doctorul Nicu Hăulică, cel care îi alina pe patul de suferință, intervenind pentru ei ori de câte ori a fost nevoie. Profesorului care domina un amfiteatru plin de studenți sau sesiunile unor congrese mondiale de medicină îi tremura vocea atunci când trebuia să vorbească în fața consătenilor. Pentru cei din mijlocul cărora a plecat, a rămas pentru totdeauna unul de-al lor; li se adresa cu ’’bădie’’, știa
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]