1,300 matches
-
asta, ne facem de râs. — Promit, promit, tovarășe Gafton, promit. Am înțepenit, gata. Ascult, atât, ascult. — E adorabilă, să știi. Generoasă, veselă. Plină de haz. Simplă, sinceră. Delicată, aș spune. Nu văd de ce zâmbești, nu văd de ce. — Exces de epitete, amice. O exagerare, dom’ Gafton, d-aia zâmbesc. Cu atâtea calități, nu mai are nici un haz. Trece cheful oricui, zău așa. — Nu trece, n-ai grijă. N-ai mata nici o grijă dinspre partea asta. Nu trece cheful, te asigur. — Atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fără ea. Ea era minunea, învierea, soarele... — Marea Târfă din Biblie? Curvoiul? Știi că i se spune Curvoiul? Doctorul Marga refuză să zâmbească. Fața umbrită de barba romantică rămase neclintită. — Prostii, vorbe goale. Sursele de bucurie sunt rare în lume, amice. Trebuie prețuite, să știi. Bucuria adevărată este o forță intangibilă. Clevetiri stupide. Doamna bucură. Nu te lua după prostime... — Ba da, ba mă iau. Îl cunoști pe Toma, pe administratorul Toma A. Toma? — Care Toma? Sfântu’ Toma sau ălălaltul, necredinciosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu mai aibă voie, săracii, să facă cu ochiul! Ce nedreptate, ce siluire, ce teroare! Că bine ziceați, trebuie să fim ceea ce suntem. Să ne înțelegem condiția, să ne-o afirmăm, da, da. Un scandal, zău așa. Ei bine, prețioasă amică, n-o să credeți, m-am gândit brusc la Tavi, câinele, la colegii săi din Asociație. Lipsiți de acest privilegiat semn de castă? Lipsiți adică de ridul de lângă sprânceană? asta vreau să întreb. N-o fi cumva și mai cumplită povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și nu reușeam să mă gândesc la nici o replică. Când îl vedeam stând de vorbă cu altă fată, mi se făcea rău și începeam să mă întreb cine e și de ce vorbesc. Refuzam să cred că Paul ar putea avea amice. Până la urmă, eu eram fată și nu aș fi putut fi doar amica unui tip ca el. A fost primul tip care m-a invitat în oraș de care îmi plăcea cu adevărat. Nu eram genul de fată care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de vorbă cu altă fată, mi se făcea rău și începeam să mă întreb cine e și de ce vorbesc. Refuzam să cred că Paul ar putea avea amice. Până la urmă, eu eram fată și nu aș fi putut fi doar amica unui tip ca el. A fost primul tip care m-a invitat în oraș de care îmi plăcea cu adevărat. Nu eram genul de fată care să fie invitată în oraș de o groază de bărbați superbi. Nu. Tipii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ei, mi-aș ține-o bine acoperită, spune ea. Mă uit la farfuria ei cu paste, pe care deja a dat-o deoparte. —Nu-ți termini mâncarea? întreb. Nu, sunt sătulă. Vedeți ce vreau să spun? Sigur e rudă cu amica mea, Kerry. Ah, iată-ți bărbatul. —Ce bărbat? —Cel despre care vorbeai mai devreme, Adam Kirrane. Simt cum mi se strânge stomacul. Mă întind să arunc o privire în propria mea revistă, dar nu pot vedea decât poza lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
în Milano la noapte. —Vai. Ce pecat. Da, mare păcat. Călătorie plăcută în continuare și dacă pot să vă ajut cu ceva, vă rog, nu ezitați să mă rugați, pe mine sau pe oricare din celelalte însoțitoare. Și bună încercare, amice! Aud interfonul. Anunțul pilotului. Iupiiii! De-abia aștept să știu la câți metri desupra nivelului mării ne aflăm, deasupra cărei țări zburăm și unde o să aterizăm la aeroportul Linate. Sau nu! Doamne, de ce mă prostesc așa? E ridicol. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Văcăreștilor, pe ceara roșie proaspăt picurată. Intermezzo informativ: Printr-o bizară coincidență - formulă consacrată în relatările paranormale - o altă furtună prilejuia mărturisirile primadonei și dănțuitoarei Nanone într-o lungă epistolă adresată unei bune prietene din Londra. PASAJ RETRAS Drăgălașa mea amică de suflet, te rog să-mi ierți întârzierea cu care îți răspund la scrisorile tale. Le-am citit de fiecare dată cu aceeași bucurie. Scumpa mea Catherine, voi încerca să compensez această întârziere prin multele lucruri interesante pe care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pentru strălucirea unghiilor, toate aceste flecuștețe sunt tot atâtea comori ademenitoare pentru el. Se bucură ca un copil. Chiar este un copil... încă. Mai am câteva spectacole în Italia, apoi în Spania, după care te voi putea îmbrățișa, drăgălașa mea amică, în sfârșit, acasă, în vechea cetate a fumului și a îmbulzelii de pe malul Tamisei. Pe curând, Nanone. FINAL PASAJ RETRAS PAGINĂ NOUĂ 22 Din pavilionul construit chiar deasupra Dâmboviței, în fața hanului, prințul privea tăcut apele din jur. Era un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dea replica, dar după aceea m-a zărit și s-a răzgândit, mulțumindu-se să-și spele interiorul coapselor, nu și rufele murdare, În public. Până m-am dezbrăcat eu și m-am băgat sub duș, ea Își punea deja amica la curent cu ce se mai Întâmplase În East Enders, În episodul din seara precedentă. Au plecat Înaintea mea, iar eu m-am spălat În voie, știind că Rachel obișnuia să Întârzie puțin. Apartamentul ei nu era departe, dar, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
erau trăsăturile principale după care o țineam minte. Nu vădea nici un semn de jenă. Poate că uitase Întâmplarea. — Te-am văzut pe la sală, zise ea. Tu trebuie să fii Sam. Ești instructoare la greutăți, nu? — Așa e. — Eu-s Cath. Amica mea, Nayo - Naomi - a fost la unul din cursurile tale. A zis că nu s-a mai putut mișca o săptămână după aia. Întotdeauna e greu la Început... Ah, nu-ți face griji. Ea exagerează mereu. Eu știu mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu o prietenă de-a ta, la piață, am spus, schimbând tactica de atac. Cath. Tare drăguță. — Mda, Cath e de treabă, Încuviință ea, Încetinind oarecum pasul. Venind din gura lui Naomi, ăsta probabil că era complimentul suprem. — E o amică de-a mea, știi? Vocea a Început să-i sune aproape normal. În vreme ce-mi spărgeam capul să găsesc o Întrebare pe care să n-o considere indiscretă, ea a zis: — Jigodia aia se ține după el, nu? — Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Galeriile Wellington erau unul din acele locuri lustruite și imaculate, care, dacă ar fi avut și mobilă Înșurubată În podea, ar fi semănat perfect cu interiorul unui vas oceanic. Privind Împrejurul meu, am Înțeles exact ce a vrut să spună amica mea, căci cu greu și-ar fi putut cineva imagina un constrast mai izbitor Între casa lui Sutton și locul lui de muncă. Între timp, trăncăneala lui părea fără sfârșit. — Măi, măi, arăți fabulos, zise el, luându-mi haina. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Socialiștilor Militanți. Mi-am zis că poate mai afli de la el câte ceva despre Jeff ăla. Am ridicat din sprâncene aprobator. O umbră ne Întunecă masa. — Să trăiești, Tom, rosti umbra, cu miorlăitul nazal specific unui Socialist Militant. Cum mai merge, amice? — Salutare, Pegg, răspunse Tom politicos. Pegg, ea e Sam. Mă duc să mai iau de băut. — O halbă de bere tare, comandă Pegg scurt, așezându-se În fața mea. Nu dădea semne că auzise ce discutasem, dar, din fericire, Tom vorbise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Chiar dacă barba lui arată ca după o strașnică bătălie într-o fabrică de ouă, nu e de datoria mea să fac curățenie. —Veej, zice Davey, spre ușurarea mea, ai un pic de ou... aici... Îi arată unde. A, da? Mulțumesc, amice! Vijay ia un șervețel și-și șterge cu delicatețe colțurile gurii, îndepărtând o firimitură de ou. Barba lui arată insuportabil. Mă uit la Davey cum se frământă: „Să-i spun să se șteargă ca oamenii ori să-l las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să se transforme într-o relație la distanță, îmi spun în gând și mă apucă furia. Putea să mă fi luat cu el, nenorocit constipat emoțional ce e! Dar zâmbesc și fac prezentările. —Matt, el e Jake! Îmi pare bine, amice, își strâng ei mâna. Sunt în siguranță. Matt e un tip în regulă. Nu mă va întreba despre relația mea cu Jake, nici de cât timp suntem împreună și nu va face vreo remarcă nepotrivită. Își va închipui că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nesigură pe viață. —Nici mie nu-mi plac sălile de fitness, zice Jake. Cred că a intervenit pentru că și-a dat seama că mă aflu în dificultate. Totul mi se pare cam artificial. — Dar tu ce faci să te menții, amice? Arăți nemaipomenit! Se plimbă, îi explic eu. Merge prin Kew Gardens ore întregi, până cade răpus de oboseală. Nu intenționez să-l lămuresc pe Matt în vreun fel, ci să-l fac să creadă că eu și Jake ne tachinăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
obișnuiți să petrecem în conace luxoase, nu prea suntem în elementul nostru, facem notă discordantă cu adunătura de bogătași. Dar nu vrem să recunoaștem, așa că ne manifestăm frustrarea bârfind pe seama luxului acestei case vechi. Unde dormi? mă întreabă Vijay. —Doamne, amice, ai și tu un pic de rușine! întrerupe Stewart. Vijay roșește de-a binelea. — Nu, n-am vrut să zic - eu doar - se bâlbâieel. Mi se face milă. — Am o cămăruță încântătoare chiar lângă cea a lui Daisy și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-i facă ochi dulci. În mod paradoxal, mă întristează chiar și aparența aceasta de fericire. La astfel de petreceri, dacă nu ești deja cuplat, treci imediat la treabă. Chiar Vijay și Stewart flirtează cu Baby și cu vreo două dintre amicele ei - în afară de mine, desigur. Davey stă într-un fotoliu. Îi urmărește și el cu privirea pe Daisy și pe Finn și, fără să vreau, observ că are o expresie de tristețe amestecată cu gelozie. Îmi închipui că se simte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ar fi putut să dea naștere contrariului său și să ducă la profeții obscure. Belbo Încerca să-i explice. „Sunt jocuri de permutare”, Îi spunea, „nu se numesc Temura? Nu așa procedează rabinul credincios ca să se ridice până la porțile Strălucirii?” „Amice”, Îi zicea Diotallevi, „n-o să-nțelegi niciodată nimic. E adevărat că Tora, vorbesc de cea vizibilă, e numai una dintre posibilele permutări ale literelor din Tora eternă, pe care Dumnezeu a conceput-o și i-a Încredințat-o lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o domnișoară prietenei sale. Eu aș vrea să fiu văduva lui.” După nuntă, discuție între el și ea: „Ai să mă iubești la fel și după nuntă?întreabă ea. Sigur, iubito, numai să nu se opună soțul tău.” Discuții între amice: „Victor a spus că pentru mine ar face orice nebunie. Chiar și de a te cere?” Socrul și ginerele: „Bine și dacă nu o să vă înțelegeți?îl întreabă socrul pe ginere. Tată socrule, sunt băiat cinstit. Eu am luat-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tangență cu fondul. Aici, am avut eu o contră zbanghie, cu niște motani negri, agresivi și miștocari. Motani? Ce motani visezi?! se holbează la el Mânecuță. Nu importă! Apoi, ne-am trezit peste noi, cu Nae Contrabandă și cu Cocuța, amica lu' Vierme. Ăștia doi, nou-veniții, cum de s-au alipit, cum s-au și-nțeles, din ochi, să plece, ca să și-o tragă. Eu, cu Dan și cu Viermișoru', ce să-i facem? Ne-am luat iar de băut și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lui devenite celebre. Dar să abuzeze de sentimentele femeii iubite pentru a dobândi avantaje i se părea atât de rușinos, că se făcu deodată palid până-n vârful urechilor. Grigore observă amărăciunea lui și se grăbi să-l potolească: ― Ești naiv, amice, și tare mă tem că n-ai să te procopsești la noi! Îți trebuie îndrăzneală, și cinism, și aroganță, dacă vrei să reușești, cel puțin în vremurile astea. Cine umblă cu scrupuluri feciorelnice e osândit mai dinainte să fie strivit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în seamă sau considerată fără importanță. E avertismentul. Dacă se iau măsuri potrivite, imediat, dezordinea se poate localiza și potoli fără consecințe grave. Altminteri, focul se întinde până ce cuprinde o provincie, o țară, un continent. ― Acum însă, ce se întîmplă, amice? Lumea nu vede în cele ce se petrec în Moldova decât o agitație contra ovreilor. Și, cum spuneai și tu adineaori, ce pagubă dacă o să mănânce bătaie niște jidani? Lasă-i să mănânce. E o supapă de siguranță. Bătând pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de Argeș... Pe acolo deocamdată pare să fie liniște. Totuși nu strică prudența nicăiri la țară în zilele astea tulburi. Așa că ia seama, puiule, să nu puie mâna pe tine țăranii! ― Ei, parcă eu sunt moșier! râse Titu. ― Nu râde, amice! făcu secretarul. Crezi că bieții ovrei care pătimesc acuma sunt boieri? 5 ― Eu îmi fac datoria să te avertizez, draga mea, că nu e prudent să pleci acuma la țară! zise Gogu Ionescu cu o seriozitate neobișnuită. Firește, dacă nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]