67,494 matches
-
o ironie abia perceptibilă și cu multă delicatețe. "Frățiorul meu nu avea decât trei ani, plângea întruna și nu înțelegea deloc ce se întâmplă cu el. N-aș putea să spun cât am fost eu în stare să înțeleg, îmi amintesc însă că atât călătoria până aici, cât și ciudata ședere într-o încăpere plină de femei străine, mi s-au părut de-a dreptul o excursie excitantă, poate ușor periculoasă. La urma urmei, și contele Monte Christo a stat în
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
ce vedeam eu pentru ultima oară. Am văzut munții ninși, bătuți de soarele dimineții, cu spinările lor crenelate de milioane și milioane de ani. Și, mai mult, cu mirare, decât cu melancolie, - care este mai curând a după-amiezelor, - mi-am amintit de Octav, subțire, palid, slăbit, de la 80 la 53 de kile, ceea ce o făcuse pe Valeria, fost lui iubită, femeie deșteaptă, cinică, - cinismul frumoșilor - să spună, în glumă, - măi Octave, tu ai devenit băiat, întinerești, ce naiba, - la cincizeci și ceva
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
Simona Vasilache Puține cărți mi-am dorit să reîntîlnesc cu intensitatea pusă deoparte pentru Ucenic la clasici. Am văzut-o de curînd, amintindu-mi de vechea noastră prietenie, printre volumele stivuite deasupra rafturilor, fiindcă nu mai au loc altminteri, în anticariatul lunguieț ca un vagon, peste drum de Matematică. Surprinzător de bine păstrată (din '79, de la ediția primă, la Cartea Românească, au trecut
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
de alte semnale ironice și parodice, de exagerarea conștientă a formelor populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i promise" (forum Libertatea). Între variațiile ortografice întîlnite putem aminti și grafia hibridă care păstrează majuscula acronimului, dar îi adaugă desinența și articolul cu minuscule: "Cu RONii pe care i-am dat eu rezolvăm noi cumva" (daewooclub.ro/forum). Jocul conștient cu cuvintele produce și substituiri în expresii și locuțiuni
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
incisivă și de plasticitatea expresiei unui călător avid de lumea concretă. Evadat din bibliotecă, istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
cetățeanului, precum medicul prescrie medicamente contraindicate, inginerul sabota proiectarea de hidrocentrale, muncitorul rupe șurubul, scriitorul introduce șopârle în buchetul de roșii trandafiri - căci se știe, și nu se poate contrazice: unde nu este trădare, nimic nu este. Plicticos lucru să amintești de toate aceste mici cusururi ale trecutului comunism celor acum în toiul formării, norocoși pășitori pe pășunile posttranziției de miei priori populate și cu telefoane mobile mobilate. Și să tot aduci vorba de fatidicile inițiale CNSAS unor înalți demnitari care
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Și să tot aduci vorba de fatidicile inițiale CNSAS unor înalți demnitari care, cum ziceam, vor fi făcut și ei o prostie când încă nu le dăduseră tuleiele. Chiar că uitaseră, mai mult, cu oricât efort, nu și-o pot aminti. Acum, ei conduc un cabinet, un partid, când n-au făcut o avere fabuloasă, dacă nu ambele. Nu se poate trăi așa, declară omul nostru, profund afectat. E o tentativă de decapitare, o bătătoare la ochi manevră politică. Niște tipi
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
fi putut s-o facă pentru fiica sa, pe care a pus-o stăpânitoare peste un imperiu mediatic. Fără a avea direct vreo vină, de-acum înainte, pentru tot restul zilelor, respectiva doamnă stă sub blestemul de a i se aminti, când îi va fi lumea mai dragă, că banii săi provin de la un individ care a fost omul Securității și care n-a știut să plece cu demnitate atunci când dovezile căderii morale au ieșit la suprafață. A invoca astfel de
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
Marina Constantinescu Prin 2000, m-am întîlnit cu profesorul Emil Iordache pe Calea Victoriei, în apropierea redacției. Nu-mi amintesc deloc de ce eram pe jos și nu cu mașina - lucru cu totul neobișnuit la mine. Știu doar că era căldură mare. Caniculă, de-a dreptul. Asfaltul fierbea, se topea, scotea aburi ciudați, în plină zi. Lumina era atît de strălucitoare
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
nu e deloc așa. Ca și Ziua României, care a fost schimbată de mai multe ori în decursul scurtei noastre istorii ca stat recunoscut, drapelul a fost și el supus la tot felul de modificări, pe care nu le vom aminti aici. În loc să încercăm să ne bucurăm intens într-o anumită zi a anului că sîntem ceea ce sîntem și cine sîntem, în urma unei istorii care nu ne-a dat prea multe prilejuri de bucurie, ne segmentăm această bucurie în proporții mici
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
Cu drapelul, cu lupta împotriva fumatului, cu diverse sărbători, dintre care unele sînt marcate cu roșu în calendar, vom continua să ne huiduim unii pe alții în Ziua națională, iar pe 26 ianuarie unii dintre noi vor continua să-și amintească nostalgic de ziua celui care și-a închipuit că ar putea transforma ziua lui de naștere în cea mai importantă sărbătoare a României. Cred că, în loc să tot inventăm sărbători pe care nu le bagă nimeni în seamă, ar trebui să
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
cu rezonanțe ce emoționează. Heinrich Zimmer și Cardinalul Ratzinger, actualul Papă, sînt doar două nume mari care au primit titlul de Doctor Honoris Causa. Universitățile mari, cu tradiție continuă să-și țină rangul. Plimbîndu-mă pe coridoarele largi, frumoase, mi-am amintit de marii profesori pe care i-am avut la Universitatea din București. Figuri europene care m-au format, m-au modelat, mi-au deschis apetitul spre cunoaștere, spre neodihna căutărilor. Ce șansă! Pînă acum, la Cluj, nici un artist nu a
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
făcea cu și mai mari dificultăți decât azi și cu toate acestea reușeam cu greu, dar reușeam, să ne ținem la curent cu punctele de vedere exprimate în publicațiile de specialitate din străinătate. Acum avem infinit mai multe mijloace: să amintesc numai faptul că principala bibliografie în domeniul studiilor clasice, Année Philologique este accesibilă pe internet. în ceea ce privește trimiterea unui manuscris spre publicare în afara țării dificultățile întâmpinate în trecutul socialist erau și mai mari, căci expeditorul era constrâns sau să se supună
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Natasha și Joely, plus fiul Carlo (actualmente regizor, autorul Febrei care a fost proiectată onorific la TIFF), rezultat din relația cu actorul Franco Nero. A fost căsătorită cu Tony Richardson, un regizor bisexual, care a murit de Sida. Actrița își amintea șocată - la conferința de presă - că în timp ce soțul ei murea de această boală, nimeni nu știa prea mult despre ea. Vanessa Redgrave e cunoscută în aceeași măsură pentru rolurile din teatru și film, ca și pentru activismul ei, social, dar
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
tipul respectiv și-a dat drumu pe ea și n-o iubește, se întreabă de ce n-a rămas cu cel care a dezvirginat-o, ne anunță că nu-i prea vine orgasmul, mereu motiv de îngrijorare pentru bărbați, își mai amintește o masturbare în cămin sau erecția jenantă a unui tip, iar la un moment dat chiar se duce să se cace... Ar fi trebuit să pun ghilimele pentru că acestea nu sînt parafrazele mele sînt chiar versurile poetei. Brutal spus, Diana
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
două orizonturi și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Paul Neagu Cînd se vorbește despre Paul Neagu, chiar și acum, după ce arta lui s-a istoricizat, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
și inhibițiile de introvertit, făcând pe grozavul. Căutam să ascund noaptea din mine (bănuiesc că toți introvertiții au o noapte interioară, prin care bâjbâie și pe care o ascund de alții, deoarece nici ei nu știu ce ascunde ea) prin bravade puerile. Amintiți-vă că am spart pahare în dinți la balurile studențești! Și că eram un virtuoz în "arta" de a azvârli un cuțit, ca indienii, într-o țintă, aflată la distanță, înfigându-l în ceva: un copac sau o scândură! De
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
ce credință? Întemeiată pe ce? Nu cred că mă gândeam atunci la capacitatea de a pune iluziile mai presus de realitate. Nu eram nici foarte matur, deși aveam douăzeci și doi de ani, nici nu mă preocupau, din câte îmi amintesc, valorile și limitele idealismului. Ce încerc să vă spun e că aventurile lui Don Quijote nu m-au amuzat! Nu m-au fermecat asalturile eroice ale cavalerului. Nici poveștile lui. M-a impresionat calmul cu care ridicolul era dus la sublim
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
un vagon special pentru a ne duce să vedem mănăstirile din Moldova. Și alta, în vacanța de vară, după al doilea an de facultate, când am fost și eu, pentru trei zile, cu alți colegi de la Litere și Istorie (îmi amintesc că aveam patul lângă Dinu C. Giurăscu), "brigadier" pe șantierul Bumbești-Livezeni (poate ați văzut vreun documentar cu "Hei-rup, spargem munții în pumni!"). Trei zile doar, deoarece n-am suportat nici viața de tabără, nici "romantismul" care ne era insuflat. Cineva
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
La fel, Gauguin când pleacă la Tropice întorcând spatele Parisului. Iar atunci când, încercând să se sinucidă cu arsenic, Gauguin zice "ce aventură nebună, urâtă și tristă e călătoria mea în Tahiti", nu procedează, oare, ca Don Quijote când se "dezmeticește"? Și amintiți-vă că și Christos pe cruce se întreabă: "Doamne, de ce m-ai părăsit?" Bineînțeles, pentru mine, "adevăratul, profundul Quijote" e cel care ne sugerează că important ar fi să ne străduim până la capăt. Dacă putem. Dacă avem resurse. Dacă ajungem
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
de adevărul incontestabil pe care tot ele îl înfățișează: e vorba de portretul intelectualilor români în vremurile de azi, de graba, orgoliul și optica tendențioasă cu care fiecare este înclinat să-i judece pe alții, și asta într-un mod amintind de superficialitatea glumeață a personajelor lui Caragiale. Cităm un scurt fragment: "Ceea ce se observă ușor, aș spune chiar că sare în ochi, este locvacitatea necondiționată a intelectualului român. El vorbește cu două guri și ascultă cu o singură ureche - în
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
între modernism și avangarde și postavangarde ilustrează permanenta situare în polemică ce trebuie să însoțească existența literaturii". Pentru a continua cu observația că, depășind "marile confruntări epistemologice", polemica se poartă și între individualitățile reprezentative ale direcțiilor care se confruntă. Sînt amintite "polemicile emblematice" dintre Maiorescu și Gherea, dintre Lovinescu și Iorga, id est dintre maiorescieni și antimaiorescieni. Din păcate însă, în opinia d-sale (și aci intervine superbia reducționistă), în perioada actuală, "în pofida tuturor așteptărilor, nu am fost martorii unor polemici
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
toate timpurile.” În concertele sale, André cântă la vioară, dirijează orchestră lui și este un “conférencier” fermecător, care va interacționa cu publicul după fiecare piesă. André cântă la o vioară construită de Stradivarius în 1732. “Îmi place acest instrument. Îmi amintește de cântăreață de operă Maria Callas - foarte pasionala”. André Rieu - The Entertainer În fiecare an, André și a lui Johann Strauss Orchestră, cor și soliști internaționali susțin aproximativ 100 de concerte peste tot in lume, în fața a peste 1 milion
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
-mi placă cel mai mult! Strada îngustă, doar cât un lat de mașină, nu-mi lasă drum de-ntors; e ca un drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Biblioteca de Stat din Berlin, ne dezvăluie un concert din creația timpurie a lui Bach, care datorită efectelor de virtuozitate, poate fi comparat cu maniera concertelor lui Antonio Vivaldi. Pentru a-i demonstra notorietatea avută și în secolul XIX, să amintim că Felix Medelssohn Bartholdy l-a interpretat cu mare plăcere și Johannes Brams i-a compus o cadență. Azi, în secolul XXI, mulți pianiști renunță să-l interpreteze la pian, întorcându-se la clavecin. Joi seara, pianistul Dragoș Mihăilescu îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]