10,626 matches
-
adopție pentru că, altfel, țările puternice din Apusul Europei nu ne-ar fi sprijinit independența și formarea statului național modern. Pentru aceasta s-a adoptat liberalismul, care n-a însemnat decît supunerea la interesele Europei de apus. Din această pricină, autorul amintitului studiu critică neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului politic, bazată pe recursul la valori, o descriere politică a omului bazată pe recursul la identitate. E
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
e cu totul altfel decît cel de la 1848 și acesta cu totul diferit de cel din vremea lui Ștefan cel Mare. Însă Motru, neclintit în convingerile sale eronate, continua să investească încredere, repet, în raseologie, rasism anistorice. În 1936, în amintita carte Românismul... Rădulescu-Motru afirma că, de fapt, ceea ce italienii numesc fascism iar nemții nazism, românii numesc românism. Și deși prin conceptul propus de românism credea că el va reabilita spiritualitatea creștină, cu deosebire a ortodoxismului, tradițiile și instituțiile de baștină
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
timpilor mai de început. Anul 1601, față-n față cu 2001, este anul în care Shakespeare scrie "Hamlet". Autorului-actor îi place nespus de mult să compare viața cu teatrul. Și invers. Deci scena e lumea însăși, susține Jan Kott. În amintitul furnicar de tipuri reale, ori imaginare, dramaturgul-poet rarisim n-are orgoliul altora, ci își păstrează - atunci cînd el își rezervă prilejul - un rol secundar, de tipul "Umbra tatălui" la Elsinor. Cît despre eroii dramei, nici un indiciu prea direct, plastic, totul
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul 1935 a luat în cercetare revistele cu o ideologie literară echilibrată susținînd îndeosebi valorile tradiționale ale literaturii române interbelice. Gândirea devine
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
mai fi trăit, trebuiau sancționați N. Iorga, Armand Călinescu, dar și toți încă în viață. Vizați erau Gh. Tătărescu (de la liberali), M. Ralea, M. Ghelmegeanu etc. de la PNȚ. Și aceste prevederi, trebuie să o spunem, prea radicale, au determinat "victimele" amintite să intre în contact de colaborare activă guvernamentală cu PCR, despre care Maniu credea că va rămîne abia îngăduitul partener în BND, și nu va căuta, împins de armata sovietică de ocupație, să tindă a ocupa nu primul loc în
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de istorie, geografie sau altele despre bucătăria locului)? M-am gîndit mult la astfel de puncte de vedere citind, cu mare interes, cartea d-lui Andrei Oișteanu Imaginea evreului în cultura română. Neluînd în seamă teorii, totuși, antropologice, precum cele amintite mai înainte, dl Andrei Oișteanu își construiește, senin și erudit, o carte care le infirmă. Pentru că ce alta face autorul nostru decît să studieze, atent și cu metodă, într-o carte corpolentă și incitantă, felul cum se reflectă imaginea unui
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de a fi o "referință negativă", cum și-ar dori foiletonistul, fiindcă ceea ce s-a scris în perioada amintită nu a produs, cred, o "revoluție", ci e numai rezultatul unui joc de continuități și imperceptibile discontinuități, care, fără să scadă valoarea operelor, nu poate să le înscrie în excepționalitate. " A citi prin antecedențe" nu înseamnă neapărat a analiza textele
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
pășunism. Deși nu și-a pierdut actualitatea multă vreme după aceea, polemica față de pășunism interesează acum mult mai puțin decât aceea despre generația și relația cu Blaga. Mai cu seamă că tema era dezvoltată în termeni gravi și în scrisoarea amintită. Cât privește cea de a doua idee ce dă substanță eseului, pășunismul academic, de la care Blaga face excepție, merită o interpretare foarte atentă. Lauda lui Blaga, dacă nu e cu totul de circumstanță, oricum pare scrisă cu mare grijă pentru
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
templul veșniciei", la periheliu, cum ar fi zis Macedonski, în timp ce adversarii lui "vor mușca de-a pururi țărâna". Tot ce a mai publicat Negoițescu în "Saeculum", recenzii în general, rămâne în umbra acestui articol de atitudine. S-ar mai cuveni amintit articolul Descartes moralistul, introdus în prima parte a revistei (ian.-febr. 1944). Stilul mai puțin studiat nu scade valoarea demonstrației pe care o face Negoițescu prin siguranța cu care se mișcă în spațiul moralismului francez și al eticii germane. Nu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
capitalei federale a Germaniei, imediat după debutul actului al III-lea al operei Aida, Sinopoli s-a prăbușit în fosă în urma unui grav atac de inimă. în mod cert, actualul sezon muzical nu a fost de bun augur pentru casa amintită. Sinopoli revenea în acest loc după zece ani; marele regizor Götz Friedrich, fostul intendent al teatrului, se stinsese din viață, la sfârșitul anului precedent, după o grea suferință, la doar câteva luni după ce elita artistică - și nu numai aceasta - a
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
fost preocupați absorbant de această dilemă fundamentală. Și o regăsim, în fond, și în deceniile comuniste de la ridicolii lor conducători, la ideologi și gînditori. Aici, repet, în această dilemă fundamentală, se consumă, de fapt (cu rare excepții, ca, de pildă, amintita carte a lui Mircea Florian sau cărțile de indianistică ale lui Mircea Eliade) zbaterea întregii cugetări românești de aproape două secole. Un bun portret i se creionează lui T. Maiorescu, de numele căruia se leagă începuturile cugetării filosofice moderne românești
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
-o și a rușinat-o. Deși legionar ca ideal eroic de viață (Cioran s-a convertit la legionarism încă în 1933, cînd a stat cîteva luni, cu o bursă, în Germania), tînărul cugetător era, totuși, un solitar, deosebindu-se prin amintitele două dimensiuni (respingerea tradiționalismului autohtonizant și a religiosului ortodox sau chiar ortodoxist) de crezurile mișcării legionare. Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea Eliade, vocație militantă nu avea. De aceea, cred, că s-a și
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Constantinescu Acum patru ani, într-o mașină care se deplasa cu mare viteză spre Budapesta, am avut o lungă discuție despre Mrozek cu șoferul. Nimeni altul decît regizorul Tompa Gabor. Scopul călătoriei noastre se numea Tango, premiera lui din orașul amintit. Piesa asta îți prinde urechile și, dacă nu ești atent, te înghite cu totul. Dezbaterea noastră, de multe ori polemică, atingea și minute de tensiune care făceau să pătrundă în mine groaza: mașina aluneca într-o parte sau în alta
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
pună Banca pe picioare? Nu se găsea și la dreapta un specialist cu care dl Vîntu să-și facă afacerea? Mie, drept să spun, îmi miroase urît, spre insuportabil, faptul că dl Vîntu a atacat neabătut partidul de guvernămînt în amintita emisiune t.v. Cînd premierul țării tale anunță că vei fi luat la refec și cînd ai avut de-a face nemijlocit în afaceri cu președintele Senatului, care face parte din același partid cu premierul, e bizar să îți declari
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
Proza românească între milenii de Geo Vasile și Comentarii critice de Nicolae Bârna nu sînt două cărți proaste ' sînt 'cărți medii' sau 'cărți de raftul doi'. Și Geo Vasile, și Nicolae Bârna sunt excelenți alcătuitori de ediții. Cele două cărți amintite se ocupă de literatura română postbelică. Acești critici sînt văzuți aici exclusiv în ipostaza lor de comentatori ('întîmpinători') ai literaturii contemporane. În primul rînd, criticul român ar trebui să-și revizuiască planurile editoriale. Nu mai este normal să-ți publici
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
al doilea sînt relatările Dorinei Potârcă, soția lui Virgil Potârcă, subsecretar de stat la Agricultură (1928-1930) în guvernul PNȚ, legate de avatarurile lotului soțiilor de demnitari arestate în 1952 prin închisorile și lagărele de la Ghencea, Popești-Leordeni, Pipera și Dumbrăveni. Sînt amintite Măriuca Vulcănescu, fiica lui Mircea Vulcănescu, Margareta Samsonovici, soția generalului, și fiica ei, Lucica, Carmena Verona, soția pictorului, Mimi Vlasiu, soția sculptorului Vlasiu, apoi soția lui Roșca, fostul guvernator al Basarabiei între 1916 și 1919, Irina, soția lui Manolescu-Strunga, soția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
că aceasta este adevărata și moderna (inclusiv în comentarii) ediție Caragiale și nu cea a lui Zarifopol-Cioculescu sau cea din 1959-1965 a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, oprită la volumul al patrulea. Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
trebuie să joace într-o echipă total necunoscută de piese (re)animate, împotriva unei echipe ce, la rîndu-i, e total necunoscută pentru ei. Ei își joacă însăși viața, pentru a-și atinge ținta. În același spirit, al spuselor mai sus amintite ale lui Eco, în al patrulea volum din Harry Potter - din nou, nu întîmplător, chiar la început și la sfîrșit - oamenii nu mai sînt nici măcar pioni, nebuni și ture ale unui joc de șah. Sînt simple chei. Ei se deplasează
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
se spună că PNȚ devenise al doilea mare partid al țării, uneori chiar cel dintîi, deasupra, în preferințele electoratului, Partidului Național Liberal, între care domnea o mare rivalitate. Dar rămîne faptul că în cîțiva ani buni de guvernare, datorită condițiilor amintite, PNȚ nu și-a putut înfăptui programul de guvernare. Ilie Lazăr, devenit membru al Delegației permanente a PNȚ și conducător al filialei ei maramureșene, se plînge, în amintirile sale, de incorectitudinea procedeelor electorale ale țării, care mergeau pînă la falsificarea
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Rădulescu-Dulgheru, Al. Săndulescu, Tiberiu Avramescu, Niculae Gheran, Domnica Filimon, Maria Simionescu, Mirela Teodorescu și încă alții". Z. Ornea are toate motivele să fie ,,nostalgic" în aceste rînduri de acum mai bine de un deceniu; mai întîi pentru că și astăzi cei amintiți (cărora li se adaugă tot... cei de-o vîrstă ori, din păcate, numai amintirea lor, din alte centre culturale: ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
în poezie, proză, eseu, traduceri; explicațiile sînt numeroase și ele au făcut obiectul unor nu puține dezbateri în presa noastră culturală. Dar Z. Ornea are dreptate să invoce exemplul strălucit al acelei ,,școli" și din alte pricini: cîți dintre editorii amintiți de Z. Ornea (autori ai unor ediții critice de referință pentru cultura naostră, de n-ar fi să cităm decît Bolintineanu al lui Teodor Vârgolici, Maiorescu al Georgetei Rădulescu-Dulgheru și al Domnicăi Filimon, Rebreanu al lui Niculae Gheran ori P.
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
și încă altele, la fel de importante, constituie subiectul săptămînal al Cronicii edițiilor din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
lui. Cred că acest tip de cedare a funcționat în alegerea spectacolelor. Deoarece numărul montărilor care mențin dezbaterile și polemicile în jurul valorii teatrale este mic în ultima vreme și formează o minoritate, majoritatea este constituită de cealaltă categorie, mai sus amintită. Așezarea lor de-o parte și de alta a balanței va determina înclinarea evidentă în favoarea celor multe și nu tocmai incitante. Și mai este ceva. Schimbarea puterii politice, ori de cîte ori se petrece în România, înseamnă anularea a tot
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
de Jean Paul Grümberg în regia lui Cristian Ioan, și directorul Companiei "Liviu Rebreanu" (titulatura trupei). Dacă această secțiune a existat, de ce nu s-au mai înscris și alte teatre care ar fi dorit să-și arate montările? Dacă spectacolul amintit ar fi fost genial sau măcar mediocru, ar fi fost selectat, în logica evenimentelor. Dacă nu intră nici în această zonă și, în consecință, n-a făcut parte nici din lista oficială, cine și mai ales de ce a plătit costurile
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
pistol mitralieră sau să gonească pe motociclete Toshiba... Dar instinctul sigur al (auto)ironiei și comicul irezistibil (în genul lui David Lodge) feresc această proză de exagerările isteroide ale feminismului hard. Iată un scurt portret al lui Benoîte, din povestirea amintită: "O neverosimilă tînără femeie surprinsă din profil pe motocicleta ei, ce pare că atacă un inamic invizibil. Lungi plete, probabil blonde, îi țin loc de cască. Tînăra despică vîntul ronalpin agitînd un gigantic ac de pălărie. Din poncioul ei de
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]