2,761 matches
-
salve de artilerie de pe un distrugător din rada portului Constanța. Carol și Mihai, urmați de suită, coboară din tren. Sunt întâmpinați de primarul orașului Constanța. Se cântă Imnul regal. O Companie de Onoare și un detașament de Străjeri dau onorul. Amiralul Bărbuneanu dă raportul, Carol al II-lea trece în revistă Compania de Onoare și Detașamentul de Străjeri, apoi urcă la bordul iahtului „Luceafărul”. În acest timp, Mihai, însoțit de amiralul Schmidt, comandantul litoralului maritim, și de col. Dămăceanu, se îndreaptă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Companie de Onoare și un detașament de Străjeri dau onorul. Amiralul Bărbuneanu dă raportul, Carol al II-lea trece în revistă Compania de Onoare și Detașamentul de Străjeri, apoi urcă la bordul iahtului „Luceafărul”. În acest timp, Mihai, însoțit de amiralul Schmidt, comandantul litoralului maritim, și de col. Dămăceanu, se îndreaptă spre distrugătorul „Regina Maria”, unde se desfășoară solemnitatea înscrierii lui Mihai ca aspirant în cadrul Marinei, făcând parte din Statul Major al distrugătorului. Comandantul escadrei de distrugătoare, Panteli Gheorghe, dă raportul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
maritim, și de col. Dămăceanu, se îndreaptă spre distrugătorul „Regina Maria”, unde se desfășoară solemnitatea înscrierii lui Mihai ca aspirant în cadrul Marinei, făcând parte din Statul Major al distrugătorului. Comandantul escadrei de distrugătoare, Panteli Gheorghe, dă raportul Marelui Voevod Mihai. Amiralul Schmidt a citit raportul ministrului Aerului și Marinei, Paul Teodorescu și Înaltul Decret prin care Marele Voievod era repartizat în cadrele Marinei Militare. Comandorul H. Măcelaru, comandantul distrugătorului „Regina Maria” a citit Ordinul de zi privind încadrarea lui Mihai ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
le caute la zece sau douăsprezece mile de coastă. Acest lucru a ajuns o imposibilitate. UNRWA finanțează micile activități curățarea plajei, repararea năvoadelor, vopsitul bărcilor în cadrul unui job creation program. O notă de humor: ar exista pe undeva și un amiral palestinian. Sau până unde poate ajunge foamea de simboluri... În oraș, vidul, deșeurile, plictiseala. Nimic de făcut, puține feluri de mâncare. Și deloc alcool. În locul acestuia arme de foc. Puștii se fălesc în plină stradă cu AK 47, M 16
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu toiegele în cap pe oamenii care se îmbulzeau în uliți. Kapudan pașa = amiral "Întrarmează-te în lăuntrul tău cu credința în Hristos, iar pe dinafară nu uita să pui zale de fier și să ții în mâni și o sabie bună." Kadine. Turcii sunt o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. Fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
salturi de tigru? Acum două zile am intrat pe Sütghiol, într-un cuter elegant cu aripi sprintene, la pescuit cel mai umilit și mai țigănos pește din aceste locuri. Pescuitul cu râmă sau bucățele de pește nu cere deosebită dibăcie. Amiralul M. îmi făcea cunoscut că nu cu multe zile în urmă a prins, în locul stâncos unde ancorasem, câțiva bibani mari de o jumătate de kg. și de un kg. Drept care: în după-amiaza cu pricina, când m-am dus și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
agresive ale Pontului. Ai casei n-au închis ochii toată noaptea, de teamă să nu ne prăvălim cu tot cu vilă în prăpastia apropiată deschisă acum două-trei zile, nu mult după sosirea noastră aici în marginea falezei, după surparea malului din față. Amiralul mă încredința că în dimineața aceasta 10 august vom avea o zi splendidă, pentru o excursie, cu bricul Mircea, la Portița, unde se află intrarea în mare a Razelmului. Ne ducem până acolo, dormim pe vas și ne întoarcem a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10 august vom avea o zi splendidă, pentru o excursie, cu bricul Mircea, la Portița, unde se află intrarea în mare a Razelmului. Ne ducem până acolo, dormim pe vas și ne întoarcem a doua zi. Încrederea desăvârșită ce arăta amiralul pentru marea liniștită a fost zdruncinată de recunoașterile făcute cu avionul în cursul zilei de ieri 9 august și de știrile fulgerate din larg. Un ofițer s-a prezentat, asară, aici la Eforie, și ne-a adus știrea că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui număr de 36.000 ruși, armata rusă fiind lipsită aproape cu totul de cavalerie (eroare!). Autorul acestor însemnări considera că pe Valea Prutului au luptat peste 100.000 de turci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și el, sau pe unde a visat să pășească. Am avut privilegiul de a fi "de strajă la somnul Patriei", cum frumos definea ci-neva menirea diplomaților, în misiuni per-manente sau temporare în Italia, Spania, Portugalia, Cuba, pe unde a trecut Amiralul, sau Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, Peru, Mexic, unde ecourile faptelor sale nu s-au stins nici acum, dând naștere la vii discuții și dispute. Am mai avut ocazia, în 1992, fiind director în Direcția Relații Culturale din Ministerul Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Direcția Relații Culturale din Ministerul Afacerilor Externe, să fiu angrenat în participarea României la Expoziția Universală de la Sevilla, prilejuită de aniversarea a cinci secole de la descoperirea Americii, expoziție la care au fost prezente 112 țări. Mi-am dat întâlnire cu "Amiralul" în Italia, în 1991 și 1992, în Portugalia în 1995, în Spania în 1995 și 1996. Am "descoperit Cuba", la fel ca Don Cristobal Colon, în două călătorii prima în 2003 și a doua în 2008-2009. Ca un meșter în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
născut la Genova, realizat în Spania, înmormântat la Sevilla? Aș, de unde! De la Descartes încoace, cu al său "mă îndoiesc, deci cuget", cred că majorita-tea celor 7.000.000 de site-uri pun la îndoială cele de mai sus, făcând din Amiral un joc, un puzzle, numit mai plastic în spaniolă "rompecabezas" rupe-capete, cu care după ce te-ai muncit ceva timp nu ajungi la nici un liman, nimic nelegându-se cu nimic! Spunea poetul și eroul cubanez José Marti că important în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
liman, nimic nelegându-se cu nimic! Spunea poetul și eroul cubanez José Marti că important în viață nu este "să stai cu popii, ci să te îmbarci pe caravelele lui Columb"! Eu m-am îmbarcat cu încredere și credință în Amiral și nu-mi pare rău. A fost o călătorie fascinantă, în care am avut prilejul să cunosc "un om pentru eternitate"! Sosisem la 28 noiembrie 2008 în misiune diplomatică la Havana, exact la 516 ani și o lună după Columb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu prilejul aniversării a cinci veacuri de la descoperirea Lumii noi! "Sâmbătă, 27 octombrie 1492: Înain-te de lăsarea nopții zăriră pământ și noap-tea se adăpostiră într-un loc ferit de vânt, sub o mare ploaie... Duminică, 28 octombrie: Din acel loc, amiralul plecă spre sud sud-vest în că-utarea insulei Cuba și se îndreptă spre par-tea acesteia care apărea mai aproape. Intră deci într-un prea frumos fluviu care nu prezenta nici o primejdie, nici din cauza micii adâncimi, nici alte neajunsuri... Amiralul arată că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
acel loc, amiralul plecă spre sud sud-vest în că-utarea insulei Cuba și se îndreptă spre par-tea acesteia care apărea mai aproape. Intră deci într-un prea frumos fluviu care nu prezenta nici o primejdie, nici din cauza micii adâncimi, nici alte neajunsuri... Amiralul arată că n-a văzut niciodată un loc mai frumos. Malurile fluviului erau toate înflorite din pricina arborilor frumoși, în-verziți, de alte soiuri decât ai noștri, plini de flori și fructe de multe feluri, prin care păsări și păsărele în mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Shiraz. La cele de mai sus, de adăugat zecile de păsări și păsărele, descendente ale celor ce l-au în-cântat pe Columb, care fix de la 6 dimineața până la 9 seara umpleau aerul cu ciripitul și cântecul lor. E adevărat că Amiralul nu debarcase la 1492 în zona rezidențială Siboney a Havanei, la vremea respectivă neexistând nici Havana și cu atât mai puțin Reședința unui șef de misiune diplomatică trimis de Ștefan cel Mare. La data debarcării în Golful Baryai din Cuba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nici Havana și cu atât mai puțin Reședința unui șef de misiune diplomatică trimis de Ștefan cel Mare. La data debarcării în Golful Baryai din Cuba Orientală, loc supus de la 1825 controverselor și disputelor a sute și sute de "specialiști", Amiralul ar fi avut 41 de ani și o experiență de marinar de peste două decenii. Se născuse, conform "variantei standard", la Genova, între 26 și 31 octombrie 1451, din tatăl Domenico Colombo, țesător și comerciant și mama Susana Fontana-rossa. O "versiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
înrudea pe Columb cu regii Spaniei. În această variantă, Columb s-ar fi născut în 1460, în Felantix, Mallorca, fiind fiul lui Don Carlos, principe de Viana (frate al Regelui Castiliei) și al Margaritei Colon. Trecând peste originea greacă a Amiralului, susținută de un cercetător nord-american, Columb fiind descendentul unui corsar grec din secolul al XV-lea, aflat în serviciul Franței și numit Coulon sau Coullon, peste cea norvegiană, care are la bază asemănarea dintre "scutul" familiei norvegiene Bonde, stabilită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ar fi fost descendentul unei familii de evrei din Catalonia, care, în urma persecuțiilor de la sfârșitul secolului al XIV-lea și în special a masacrului din 1391, s-ar fi refugiat la Genova! Să mai adăugăm la generosul "arbore genealogic" al Amiralului o variantă emisă chiar de acesta descendența din Julius Colonus, consul roman, învingătorul lui Mitridate, regele Pontului! Columb italianul, spaniolul, portughezul, grecul, norvegianul, evreul... a acumulat până la data primei călătorii în "Indiile occidentale" o vastă experiență de marinar, în călătoriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să-l însoțească pe Columb, împreună cu tatăl și un unchi, în cea de-a patra călătorie și care va redacta, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, în importanta sa lucrare "Historia de las Indias", un rezumat al "Jurnalului" pierdut al Amiralului, afirma, în legătură cu decizia respectivei comisii, că "toți îl luau în râs"! Pleacă la Cordoba unde o cunoaște pe tânăra Beatriz Enriquez de Arana, țesătoare, care îi dăruiește un fiu, Hernando sau Fernando, cel care peste ani avea să scrie "Historia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la intervenția unor potentați financiari ai Curții, este primit la Curte și, la 17 aprilie 1492, suveranii și Cristofor Columb semnează "Las Capitulaciones de Santa Fe", un contract ce stabilea clauzele expediției: pă-mânturile descoperite reveneau Coroanei, Columb primea titlul de "Amiral al Marii Ocean", de vicerege și guvernator al teritoriilor descoperite, titluri "pe viață" și transmisibile moștenitorilor, o zecime din bunurile dobândite din noile teritorii... Au fost semnate de "părți", la 30 aprilie, lui Columb acordându-i-se cu acest prilej
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
comandanți pe "Santa Maria", Columb, pe "Niña", Vicente Yanez Pinzon și pe "Pinta", fratele său, Martin Alonso Pinzon maiștri și piloți, un inspector al Coroanei, un notar, un "translator" evreul creștinat Luis de Torres, "specialist" în spaniola ebraică și... arabă, Amiralul dispunând și de un servitor și un paj. După o călătorie relativ liniștită, vineri, 12 octombrie 1492, la "două după miezul nopții" apăru pământul, zărit primul de marinarul Rodrigo de Triana. Era o insuliță din arhipelagul Bahamas, pe care "indienii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Guanahani, botezată, de Columb, "San Salvador", petec de pă-mânt care, secole de-a rândul, a dat mare bătaie de cap cartografilor, istoricilor, geografilor, cu identificarea sa, fiind primul "pământ" din "Lumea Noua". După explorarea noului teritoriu, în urma "discuțiilor" cu băștinașii, Amiralul a decis, la 21 octombrie: "voi pleca spre o foarte mare insulă, care socotesc că trebuie să fie Cipangu, după informațiile pe care mi le dau acești indieni pe care-i am cu mine și care o numesc Colba, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Europa"! Din această eroare, pardonabilă azi, s-a născut toponimicul "Indiile de vest" pentru noile teritorii descoperite și denumirea de "indieni" dată băștinașilor. Azi, cu computerul la îndemână, ne putem permite să zâmbim de scenele descrise în "Jurnal" cu privire la "discuțiile" Amiralului cu "indienii" postați în fața sa, "așa cum i-au născut mamele lor", precum și de eforturile făcute de "traducătorul" expediției, evreul convertit Luis de Torres, specialist în "spaniola ebraică și...arabă". Oricum, "interlocutorii" luați de Amiral de pe insula San Salvador l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
scenele descrise în "Jurnal" cu privire la "discuțiile" Amiralului cu "indienii" postați în fața sa, "așa cum i-au născut mamele lor", precum și de eforturile făcute de "traducătorul" expediției, evreul convertit Luis de Torres, specialist în "spaniola ebraică și...arabă". Oricum, "interlocutorii" luați de Amiral de pe insula San Salvador l-au în-demnat să meargă "către insula Cuba, despre care se spunea că e foarte întinsă și că acolo se face mare negoț, că e bogată în aur, în mirodenii și în corăbii mari și neguțători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]