2,199 matches
-
credem despre mențiunea din Souda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație ca și Socrate, mai precis de a fi corupt tineretul? Nu știm nimic mai mult despre această chestiune, nici dacă anecdota este adevărată, nici ce ar putea ascunde neadevărul ei... Dar, pentru un filosof cu o bună reputație, pedeapsa pare severă! -4- A alege între două femei. Ce spune această prozopopee? Ce se ascunde îndărătul acestei alegorii? După spusele lui Xenofon
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spune, gândim pentru a trăi, a supraviețui... Epicur trăiește cu pâine și cu apă, poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere, el îi cere - anecdota e celebră - un boț de brânză... Când vine și ziua sorocită, festinul se înfiripă în jurul modestului cadou. Dietetica lui, concepută ca o etică, și viceversa, îi permite târâș-grăpiș să ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acțiune într-o manieră expresivă, simbolică în cadrul unor mesaje cu o mare încărcătură emoțională. Ei fac apel la analogii și metafore pentru a angaja gândirea, imaginația și valorile oamenilor, fascinează și coagulează sentimente, idei, aspirații și valori, concepând și relatând anecdote și povestiri pilduitoare, adaptându-și permanent stilul de comunicare în funcție de particularitățile, nevoile și interesele auditorului. Liderii carismatici au capacitatea de a inspira încrederea grupului. Maniera expresivă și fascinantă în care își prezintă viziunea convinge oamenii de propria determinare în înfăptuirea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se contureze În dialogul despre o carte, e nevoie ca măcar unul dintre participanți să cunoască opera sau să aibă o vagă idee despre ea. Dar situația e diferită atunci când unul dintre cei doi interlocutori sau amândoi au „citit” cartea? Anecdota lui Sôseki, ca și jocul adevărului al lui Lodge, are meritul că o amintește pe prima dintre cele două incertitudini ale bibliotecii virtuale, cea În legătură cu competența cititorilor. E greu, dacă nu imposibil, să știi În ce măsură cel cu care vorbești despre
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ce a durat douăzeci de ani irump ca o aluviune asupra cunoașterii mele comode asupra lui Di Giacomo. Bun, ele nu afectează judecata ultimă, finală și sintetică asupra poeziei sale. Dar o fac să fie „altfel”. Conflictul de clasă din anecdota regăsirii vechilor scrisori ale lui Di Giacomo către Elisa la Porta Portese se află în realitate la originea întregii poezii a lui Di Giacomo. Scrisorile dezvăluie, de fapt, un Di Giacomo îngrozitor de mic-burghez, în cel mai bun și în cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
15 mai 1929 și 15 octombrie 1939, apoi lunar, între 1 noiembrie 1939 și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N.
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
care pe la 1841 venise în București și preluase direcția Imprimeriei Statului, și al Anghelinei (n. Teodoreanu), A. a fost atras de literatură încă de pe băncile Liceului „Sf. Sava”, când a început să scrie versuri, publicându-le în ziarul „România”, apoi anecdote și schițe ce au apărut în „România liberă”, „Adevărul” ș.a. Ca student la Facultatea de Litere și Filosofie din capitală, a participat la înființarea Ligii Culturale, formă de protest a românilor liberi față de răsunătorul proces al Memorandumului din Cluj. După
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
rezultă o înțelegere largă a menirii literaturii, colabora N. Iorga. Se publică și multe recenzii, scrise de H. Sanielevici, B. Brănișteanu ș.a., portrete succinte ale unor personalități politice și culturale, amintiri literare (despre I. Păun-Pincio, Tr. Demetrescu sau I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor etc. Versuri dau D. Th. Neculuță, Radu D. Rosetti, I. Costin, Tr. Demetrescu (în 1895), Dem. Moldoveanu, Adrian Verea, A. Steuerman, Virgiliu N. Cișman, Gheorghe din Moldova, N. Burlănescu-Alin, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Alexandrina Mihăescu, C.
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
aveau rude dincolo și nu reușeau să le scoată. La fiecare vizită oficială, Președinția Franței Înmîna lungi asemenea liste, cererile au fost de regulă rezolvate rapid. Mama dumneavoastră a primit pașaport? A reușit să vă viziteze În Franța? E o anecdotă și aici de povestit. CÎnd m-am logodit, asta a fost În iunie ’69..., vizita generalului de Gaulle În România avusese loc În ’68, În mai..., un an după aceea m-am logodit. Soția mea viitoare era franceză. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre utilitatea patetică sau inutilitatea pur și simplu a Întîlnirilor noastre. Cred că a veni În grup Înseamnă a-ți asuma riscurile grupului, a comunica, a converti Întîlnirea. Or, noi nu ne Întîlnim decît după ce ne despărțim. Cel mult consumăm anecdote. A tunat și ne-a adunat? Desigur. Însă a tunat În România și ne-a adunat În exil”. În efortul susținut de a face cunoscută cauza României, exilații s-au reunit și Într-o serie de organizații formale, În măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine cunoscutele tablouri de epocă (viața studențească, starea agriculturii, migrația urbană ș.a.) se subsumează opiniei că istoria este alcătuită din faptele mărunte ale celor mari și din faptele augmentate ale celor mici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre rubrici este „Cronica științifică”. Sunt inserate, de asemenea, cugetări, epigrame, anecdote, noutăți radiofonice, poșta redacției. M.W.
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
viață și moarte, despre trecerea timpului, uneori într-o limbă surprinzător de fluentă, precum și câteva povestiri și nuvele (Tatiana, Avesalom, Tetera Cazacul ș.a.). Sub semnătura lui, dar fără a fi originale, au apărut numeroase aforisme și cugetări, alegorii în proză, anecdote. A pus în circulație, prin scurte traduceri sau prelucrări din franceză, germană, maghiară, poate și din engleză, alături de producții literare de foileton, numeroase fragmente din scrierile lui La Rochefoucauld, J.-J. Rousseau, Voltaire, Lessing, Klopstock, Schiller, Uhland, Herder, Heine, Dickens
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
a doua sa carte de amintiri, Frumoasa cu ochi verzi (1957). Consolidând imaginea memorialistului, dar nu mai puțin pe aceea a umoristului, volumul readuce în actualitatea românească toată disponibilitatea spre comic a unui personaj cum e Gâgă, model interbelic al anecdotelor de mai târziu cu Bulă, filtrând același filon vulgar al mahalalei. Autorul are o deosebită aplecare spre miticismul bucureștean, din buna tradiție anecdotică a lui Anton Bacalbașa sau din substanța dulce-amăruie a epigramei lui Cincinat Pavelescu, personalitate mereu evocată. Lumea
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
Arnold Zweig, Tânăra femeie din 1914, București, 1964, Sosit-a vremea, București, 1967; Stefan Zweig, Suflete zbuciumate, București, 1968; Franz Werfel, Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh, București, 1970; Walter Puschel, Robin și fiica șefului de trib, București, 1971; Anecdote cu haz, pref. trad., București, 1971; Miros de praf de pușcă, pref. trad., București, 1973; Ellen Glasgow, Pământ sterp, București, 1974; Günter Grass, Anestezie locală, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Lungu, Anecdote cu (mai mult sau mai puțin) haz, TR
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
Robin și fiica șefului de trib, București, 1971; Anecdote cu haz, pref. trad., București, 1971; Miros de praf de pușcă, pref. trad., București, 1973; Ellen Glasgow, Pământ sterp, București, 1974; Günter Grass, Anestezie locală, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Lungu, Anecdote cu (mai mult sau mai puțin) haz, TR, 1971, 38; Tengeri Kalandok és kalandorok. Horia Matei-Evezredek kalózkrónikája, EL, 1974, 8378; Florin Constantiniu, Un tezaur pentru fiecare, FLC, 1983, 17; Radu Vaida, O carte de popularizare, LCF, 1987, 19. D.G.
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
umanist, chiar dacă strecurat discret. La fel și prozele umoristice „intimiste”, în care autorul promovează o satiră - benignă, fără sarcasm, dar bine țintită - la adresa turpitudinilor vieții cotidiene în comunism, dar și în postcomunism. Procedeele și strategiile obținerii comicului sunt cele obișnuite - anecdota, calamburul, jocul de cuvinte, supralicitarea clișeelor mentalității și exprimării comune, a ticurilor de limbaj, a unor „automatisme conceptuale” (Titus Vâjeu), uneori aducerea la absurd, prin îngroșare iscusit gradată, a unor situații în sine banale -, toate mânuite fără vulgaritate, ci doar
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
proliferând mecanic, mereu condus ingenios, dar niciodată prea original: sunt consecințele firești ale unei anumite profesionalizări a umorului. J. a publicat nu numai schițe (dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
violent tot de Dionisie Stoica, din pricina modernismului său, văzut ca „intimism agresiv”. Traducerile apărute de-a lungul timpului în G. de d. aduc în prim-plan scrieri de Alphonse Daudet, Jules Verne, Lev Tolstoi, Kostolány Aranka, presărate printre povești și anecdote, snoave și poezii populare. În perioada 1907-1911, revista capătă un caracter politic tot mai evident. Alți colaboratori: Maria Ciobanu, Th. D. Speranția, Petre Ispirescu, D. Nica, Sofia Nădejde, Al. Țintaru. I.I.
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
GAZETA ILUSTRATĂ, revistă culturală și literară apărută la Viena, bilunar, între octombrie 1882 și aprilie 1884. Mai mult un magazin cultural cu anecdote, știri culturale și jocuri distractive decât o revistă literară propriu-zisă, G.i., care era redactată de Nicolae Enescu, publică totuși și „romane, nuvele, narațiuni”, traduse, probabil, din periodice similare care apăreau la Viena și în Germania. Nici programul formulat nu
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
o adevărată întrecere de ingenioase minciuni vânătorești (Vânătoarea, Catrințaș, Boală cu leac, Milordachi). Voluptuos al povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
proza autorilor locali: I. Pop-Reteganul, T.V. Păcățian, I. Matei, Eutimie Vuia, D. Jurjovanul, V. Sala, Traian H. Pop ș.a. Din scrierile literaților români de prestigiu sunt alese opere care corespund programului gazetei: poveștile lui I. Creangă, versurile lui V. Alecsandri, anecdote de A. Pann, versuri de M. Eminescu și Al. Vlahuță. Câteva traduceri semnate P., din Sacher-Masoch și Lev Tolstoi, dă T.V. Păcățian; D. Jurjovanul tălmăcește din H. Zschokke, iar I. Lazăr din E. Legouvé. Alte traduceri, ale basmelor lui Wilhem
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor (1836), o carte intitulată Tâlcuirea viselor (1836) și una, din grecește, pentru uzul bisericii (Istoria bisericească, 1845). Sub semnătura Al. Lesviodanu, a tipărit
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
Piesa reține atenția prin pitorescul de mediu și crâmpeie de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și memorialistica scriitorului. Acestea caracterizează și stilul jurnalului lăsat de G., publicat postum (1973-1980), deosebit de interesant și valoros din punct de vedere documentar. Elementele esențiale ale literaturii [lui Gala Galaction] sunt deci: epicul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]