954 matches
-
optica lui Cornel Regman, un talent "mai ales de ordinul irepresibilei nevoi de expresie, de comunicare cu orice preț, dar nu pentru că naratorul ar avea ceva deosebit de spus, ci pentru faptul că facultatea spunerii, servită și de o excelentă memorie anecdotică și a gesturilor, o are dezvoltată într-un chip neobișnuit". E adevărat, măgulitor identificat cu "ceva între Anton Pann și Ion Creangă", deci, am putea adăuga, avînd o valență comună cu criticul! însă, regretabil, "aripa patetică a înjghebării sale" (îngerul
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
desigur, literare ale temei, la acestea din urmă oprindu-se în chip special Mircea Martin, care a deschis Colocviul în calitate de moderator al primei sesiuni. Au fost și divagări în expunerile prezentate, alunecări în platitudini lirice, în filosofări pretențioase ori în anecdotică, dar cei mai mulți vorbitori și-au impus să nu trădeze spiritul de rigoare și în mare parte au reușit. Ismail Kadare a vorbit despre capacitatea literaturii de-a elibera conștiințele, astfel cum s-a întâmplat în istorie cu grecii absolviți moral
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
prilej cum nu se poate mai nimerit de a traversa, selectiv și sintetic, întreaga istorie a motivului literar, de a reactualiza, cu alte cuvinte, contextul cultural originar al mitului donjuanesc. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a parcurge singur istoria anecdotică a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de a preciza încă o dată că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma numai la atît. Căci un loc aparte ocupă în această nouă interpretare a venerabilului motiv, problematica
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
lipsit - nu avem nici vreo secvență care să-i corespundă incredibilei așteptări a Penelopei, nici coduri cavalerești - fidelitatea nu s-a întîlnit cu socotelile personajelor noastre, mai degrabă necredincioase. Cîteva tipuri și exemple. Romantismul, proiectînd peste o întreagă epocă imaginea, anecdotică, a unui Kogălniceanu, bunăoară, iubind țara lui și femeile altora, a lucrat cu această dublă măsură. Ceea ce trecea ca un păcat unanim admis - de la îngăduința față de infidelitatea, să-i spunem, constituțională, arătată de C.A. Rosetti în A cui e
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
beneficiază de un portret distrugător, pentru că "zeii lui erau Mamona și vițelul de aur": "prințul ciubucarilor și al marilor avocați pledanți bucureșteni, trecuți prin ciur și prin dârmon, fără alte idealuri decât banul" (p. 206). Dar poate că victima pamfletului anecdotic, irevocabil zdrobită, rămâne Petru Groza: "omul fără mustăți și barbă, dar cu testicole înfierbântate, de armăsar, spaima femeilor care se plimbă pe stradă, fiindcă le acostează ca un adolescent huliganic (...) Dacă Voitec este Ťfemeia cu barbăť (bărbat molâu și șovăitor
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
Oradea etc. Recenta expoziție a lui Onisim Colta se organizează la Muzeul de Artă din Arad tocmai în acest context al relaxării legăturilor dintre instituția muzeală și arta contemporană și ea confirmă, implicit, legitimitatea acestui nou raport. Însă, dincolo de faptul anecdotic că artistul se află în plină activitate, că nu a împlinit nici măcar cincizeci de ani și că este una dintre personalitățile cunoscute ale vieții artistice și culturale din Arad și din țară, Muzeul nu are prea multe motive de inhibiție
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
și identificat patru elemente de discurs în presă, din ceea ce a fost publicat în ultimele zile: incompetența, cererile baronilor, Comarnic-Brașov și FMI. - În legătura cu incompetența, activitatea mea este foarte apreciată la cel mai înalt nivel de către premierul Victor Ponta. Anecdotic m-aș putea întreba cum să fie vorba de incompetență când în anul 2013 am absorbit fonduri europene cu 130 de milioane de euro mai mult decât în perioada 1 ianuarie 2007- 21 decembrie 2012? Am făcut 148% absorție de
Dan Șova demisionează de la TranSporturi pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29073_a_30398]
-
a Bucurescilor, Andreea Răsuceanu ia în discuție o expresie din folclorul urban de-acum două secole, „a lua din gardul Mântulesei", pe care o traduce și-o interpretează cu suficient de mult tact. Iată fragmentul care conține explicația terestră și anecdotică a lui Gion: „pe-aicea era livedea precupețului Mantu, a căruia văduvă, Stanca Mântuleasa încongiurase livedea cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
ultimilor ani (vreo treizeci). Realitatea, spun unii, ne stă la îndemână, nu trebuie decât să-i privim curat formele. Nu e așa: realitatea e netedă numai pentru nepriceput, sub luciul ei se sbat curenți violenți, privirea neînarmată riscă să înregistreze anecdoticul, fermecătorul, coloratul și înlocuitorul de gândire. E nevoie de o mare iscusință și răbdare să-ți obligi privirea să vadă mai în adânc, să prindă în antene cursul grav al mișcării și-al esențelor. Scrisă cu nerv, cartea e neobișnuit
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
repovesti un roman sau un volum de poezii, pus, cel mai adesea, inadecvat într-o ecuație epică. Ceea ce la G. Călinescu e vastă viziune epică și narațiune istorică a destinului unei literaturi se reduce la Al. Piru la o simplă anecdotică. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 e statică, nu dinamică: o epocă moartă pe masa de investigație a cercetătorului. Dacă am reorganiza cartea alfabetic, după numele scriitorilor, făcând-o mai ușor de consultat, ea nu ar pierde nimic - ceea ce dovedește că
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
dea seama de zilele în care Mihail Sadoveanu poposește într-una din luxoasele-i reședințe care nu era decît clădirea de vis-à-vis: se afla acolo, atîrnată la loc vizibil, o pereche de indispensabili uriași, pusă la uscat. Căpătînd astfel o anecdotică ilustrare, contrastul izbitor dintre cele două destine scriitoricești nu poate a nu persista în conștiința noastră. Neîntreruptei glorii sadoveniene i-a corespuns o existență umilită, prigonită, prescurtată, cu toate că purtătoare a unor valori literare și morale de prim ordin. Dacă autorul
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
nepăsătoare la reacțiile pe care le-ar provoca autorilor vizați -, dar și foarte prețioase pentru istoria literară, fie ea și așa zicând orală. Paginile despre Nichita - cu care a fost bun prieten - se parcurg pe nerăsuflate: e acolo, pe lângă multă anecdotică, pe lângă picanterii - Nichita fiind, ni se spune, el însuși un mare bârfitor -, și multă afecțiune discretă, și fidelitate de bun prieten. Strălucitor ca personalitate, risipitor cu banii - mulți - pe care-i lua din scris și din compromisurile de nevoie, deschis
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
Nelu pe seama intenției regizorului de a ne oferi o formulă de disidență tardivă, un model de eroism, dar există similarități semnificative care te îndreptățesc să privești personajul, inițial un sadovenian „om de prisos”, într-un context mai larg decât cel anecdotic pe care povestea îl evocă. La începutul filmului, Nelu este oprit la graniță pentru un control și în ciuda atitudinii împăciuitorist-asiguratoare a vameș ului român care declară că-l cunoaște, vameșul ungur îi oprește singurul pește prins pentru că nu deține acte
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
acestui teatru cât și a altor monumente din oraș. Sala este poate una dintre cele mai frumoase construcții baroce din Europa, o bijuterie arhitectonică de bun gust și rafinament. Ca fapt divers, circulă spre deliciul amatorilor de povestioare cu iz anecdotic, și o legendă potrivit căreia soldații yankei, pilotând avioanele lor uriașe cu stricta misiune de a bombarda întreaga Germanie au confundat, spre fericirea noastră a tuturor iubitorilor muzicii lui Wagner, teatrul său mult iubit cu vreo fabrică de bere. Astfel
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
devenind critic de artă și expert (specialist în perioada Empire), colaborator la reviste importante și romancier. Tinerețea unui comisar politic e un roman autobiografic, inspirat din experiențele autorului în România anilor '50, cu multe personaje copiate după modele reale și anecdotică devenită istorie (mare și mică). Deși nu pot să-mi dau seama exact cît e ficțiune romanescă și cît memorialistică în confesiunea la persoana I a naratorului numit chiar Miron Bergmann, trebuie să spun că volumul m-a interesat nu
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
apropiații și pereclitînd volumul dintr-o prea mare indulgență. De aceea cititorul străbate un catastif de elegii personale, care vagi fiind, nu-l pot face să priceapă în ce stă trauma suferită de autor. Episoadele nu atrag din lipsa cărnii anecdotice, tonul fiind aluziv și voalat, ca într-un joc de umbre în care autorul, preocupat de a nu isca susceptibilități tardive, își îndepărtează cititorul printr-o tehnică a ambiguităților politicoase. În loc să descrie franc și direct, dar cu lux de amănunte
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. Însă Georges Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a propriei sale gîndiri și printr-un proces continuu de negare a anecdoticului. II. Alexandru Trifu Fiul unui profesor de pedagogie și de estetică, se naște la București, în anul 1942. După absolvirea, în 1966, a Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu", clasa prof. Petre Dumitrescu, este prezent în țară cu expoziții personale
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
un extrem rafinament. Cînd prezența Irinei era simultan atît de pregnantă și de complexă, atît de limpede în aparență, dar cu atîtea straturi în construcția ei profundă, cum ar putea un artist plastic să o invoce, fără a cădea în anecdotic și retorici pleonastice? Mihaela Șchiopu răspunde la această întrebare într-un mod exemplar prin coerență și prin aparenta simplitate; nu povestește nimic explicit, nu clamează patetic și nu se tînguie în surdină. Deși prezența în expoziție a Irinei Nicolau a
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
căruia, la momentul respectiv, nu avea cum să îi intuiască adevărata amploare și pe care îl subsuma vieții culturale, dar care a ajuns, treptat, să se extindă la toate aspectele existenței noastre ca ființe sociale. „Flecăreala” despre subiecte importante, minorul, anecdoticul, cancanul ce pun în umbră semnificativul ne țin adeseori cu ochii ațintiți asupra evenimentelor, împiedicându-ne totodată să înțelegem resorturile profunde ale acestora, să distingem adevărul de minciună și binele de rău. O cultură politică mai dezvoltată ne-ar putea
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
Andrei Pleșu, la începuturile revistei - omul fără dileme, "cu certitudinile lui (mitocănești sau fanatice), cu mărginirea lui inamovibilă"". * Tema aleasă pentru nr. 401 e Omul nou, privit în linii mari, d.p.d.v. istoric, filosofic, sociologic, politologic, dar și în linii mici, anecdotice, ale unor experiențe personale de cobai. "Responsabila de număr", tînăra Simona Sora, explică ce a vrut (și a reușit) să facă: "Acest număr nu și-a propus în primul rînd o redefinire a conceptului ideologic, și nici o resituare a lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
să restricționeze critica? Ce înseamnă altceva acest "să mă lase în pace"? Deși, cu o imprevizibilă grație feminină, Alexandru George încearcă a se eschiva, punînd accentul pe... glumă: " Deși tonalitatea rugăminții mele era vizibil glumeață". Pentru ca, după o preciziune așijderea anecdotică, pusă în paranteză, să mai adauge înmuind îmbățoșarea apodictică inițială: "important e că din însăși relatarea sa se vede (?!) că L-AM RUGAT pe d. Gh. G. să nu mai scrie despre mine. Ba mai mult, am luat vina neînțelegerii
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
iluziile sale). în cazul autorului nostru, generalitatea unei atari tendințe este particularizată, desigur, prin tonul de catedră pe care și-l recunoaște de la bun început. Cartea este structurată în trei secțiuni, în funcție de evoluția istorică a problematicii iconografice: "Imaginile simbolice", "Imaginile anecdotice" și "Imagini și simboluri". Ea beneficiază de un generos aparat de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe bună dreptate, autorul remarcă abundența ca niciodată
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
Pe de altă parte, regulile și excepțiile pot varia; dar dacă raportul dintre lege și excepție este același, atunci și tipul de muzică este același. Cercetarea creațiilor sonore devine astfel posibilă grație unui fond de principii care renunță la orice anecdotică sau chiar istoricitate în favoarea unei forme, respectiv a unui raport stabil. Mai mult, categoriile de excepții în care o anume muzică se așează hotărăște însăși principiile și derivatele lor: regulile. Dar principiile, nu-i așa, îngăduie, în anumite condiții, derogări
Reguli ?i excep?ii by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
Constantin Țoiu Din când în când, mă întorc la vechea anecdotică a locului meu natal, ceea ce a observat mai demult un critic, zicându-mi: poți să te repeți cât vrei, dar mereu altfel, ai grijă, dacă ești în stare. Lucru de care trebuie să țin seamă. Înainte, așadar, de a se
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
religiosului nu ține nicidecum de practica liturgică sau de lectura textului biblic, ci de consistența pe care actul trăit o reflectă asupra ideilor. În definitiv, acest Predicator îi vorbește în sensul biblic, nu prin sentințele de acolo, ci prin parabole. Anecdoticul deghizează un sens, paradoxul reflectă nu un impas al sofistului și nici absurdul existenței, ci lumescul oricărei contradicții, sâmburele de gratitudine și înțelegere în locul reacției impulsive sau al amarelor ruminații filozofice. Ceea ce lipsește din celălalt este ceva esențial, și anume
Negru pe alb by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5730_a_7055]