910 matches
-
fără contrast pentru a exclude hidrocefalia, edemul, infarctul sau resângerarea. B. Dozajul electrolitic pentru a exclude hiponatremia. C. Conținutul de elemente sanguine pentru evaluarea reologiei și excluderea infecției sau anemiei. D. Saturația gazelor sanguine pentru a exclude hipoxia. E. Explorările angiografice repetate nu sunt în mod obișnuit necesare. Profilaxia și tratamentul vasospasmului Recomandările ghidului de tratament al HSA anevrismale 2012 [9] include unele modificări. 1. Nimodipina oral ar trebui administrată la toți pacienții cu HSA pentru reducerea evoluției nefavorabile datorată vasospasmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
3. Terapia hiperdinamică era cunoscută în trecut sub denumirea de terapia „triplu H” (de la hipervolemie, hipertensiune și hemodiluție. Ghidul actual recomandă menținerea euvolemiei și a volumului sanghin circulant normal pentru prevenirea vasospasmului. Nu este recomandată hipervolemia profilactică înainte de apariția vasospasmului angiografic. Inducția hipertensiunii este recomandată pentru pacienții cu ischemie cerebrală tardivă cu excepția cazurilor în care TA este deja crescută la limita acceptabilă sau starea cordului contraindică această măsură. 4. Administrarea intravasculară selectivă de vasodilatatoare (papaverină) și angioplastia transluminală este rezonabilă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
trebuie să însoțească pacientul la centrul de neurochirurgie vasculară pentru consimțământul informat, măsuri ca pacientul să nu consume alimente sau lichide 6 ore înainte de intervenție, grupul sanghin să fie cunoscut și comanda de sânge izogrup izoRh cerută, să solicite investigația angiografică unui neuroimagist cu experiență, să avizeze echipa de neurochirurgie vasculară); - obținerea promptă a unei imagini angiografice neinvazive (preferabil angio-CT) de calitate depinde de solicitudinea medicului neuroimagist, de colaborarea cu pacientul și anestezistul. O imagine clară este esențială pentru decizia unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nu consume alimente sau lichide 6 ore înainte de intervenție, grupul sanghin să fie cunoscut și comanda de sânge izogrup izoRh cerută, să solicite investigația angiografică unui neuroimagist cu experiență, să avizeze echipa de neurochirurgie vasculară); - obținerea promptă a unei imagini angiografice neinvazive (preferabil angio-CT) de calitate depinde de solicitudinea medicului neuroimagist, de colaborarea cu pacientul și anestezistul. O imagine clară este esențială pentru decizia unei intervenții urgente și pentru alegerea între o intervenție microchirurgicală sau endovasculară. Temporizarea efectuării angiografiei duce adesea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de joncțiune (artera comunicantă anterioară). Aceste locații sunt supuse unui stress mural ridicat și unor variații circulatorii complexe. De obicei, anevrismele sunt orientate pe direcția de curgere proximală a fluxului sanguin. Analiza computerizată a dinamicii fluidelor (CDF) combinată cu imagini angiografice 3D (angiografie RM, angiografie CT, sau angiografie 3D cu substracție digitală) pune la dispoziție parametrii hemodinamici in vivo, cum ar fi: viteza de curgere, formarea de vârtejuri persistente sau tranzitorii în sacul anevrismal, stressul mural în anevrism și zonele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
apare crize convulsive ca rezultat al gliozei localizate fără a însemna în mod obligatoriu o expansiune a anevrismului. Există particularități ale anevrismelor intracraniene în funcție de localizare, dimensiune, complexitate, leziuni asociate. În majoritatea cazurilor diagnosticul de anevrism intracranian se pune prin explorarea angiografică a pacienților cu hemoragie subarahnoidiană sau a pacienților la care suspiciunea de anevrism apare incidental pe un CT sau RMN cerebral efectuat pentru o altă afecțiune. Tipurile de angiografii cerebrale au fost detaliate în alt capitol. Repetarea rupturii anevrismale (resângerarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
făcută în același timp operator când sunt atacabile prin același abord sau în mai mulți timpi operatori, prin intervenții multiple endovasculare, microchirurgicale sau alternative. Depistarea și tratarea anevrismului în faza de anevrism asimptomatic este problematică la ora actuală: o investigație angiografică negativă nu înlătură riscul unei viitoare hemoragii anevrismale căci există riscul apariției subsecvente a unui anevrism (anevrisme de novo), pe de altă parte, în funcție de vârsta pacientului, poziția, mărimea și complexitatea anevrismului există situații în care riscul unei intervenții de excludere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
că microhemoragiile intralezionale silențioase evidențiate pe CT sau RMN constituie un factor de risc pentru hemoragia intracerebrală produsă prin ruptura MAV [20]. Angiografia este necesară pentru evaluarea hemodinamică a malformației, cu implicații în planificarea tratamentului. Este de preferat ca evaluarea angiografică să se realizeze cât mai aproape de momentul operator având în vedere faptul că MAV au tendința de a-și modifica în timp dimensiunile și traiectul căilor de drenaj. Efectuat la nivelul circulației anterioare și posterioare precum și în partea contralaterală, examenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
să se realizeze cât mai aproape de momentul operator având în vedere faptul că MAV au tendința de a-și modifica în timp dimensiunile și traiectul căilor de drenaj. Efectuat la nivelul circulației anterioare și posterioare precum și în partea contralaterală, examenul angiografic ajută la realizarea unei imagini complete asupra anatomiei vasculare cerebrale, a modificărilor acesteia cât și evidențierea unor leziuni clinic silențioase [1,2]. Angiografia poate evidenția răsucirea sau ectazia venelor de drenaj - ceea ce duce la congestie venoasă, tromboză sau ruptură - precum și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe termen lung șansele de resângerare atât a leziunilor hemoragice cât și a celor non-hemoragice [27]. CAVERNOAMELE CEREBRALE BOGDAN FLORIN ILIESCU, ION POEATĂ INTRODUCERE. DEFINIȚIE Malformația cavernoasă (hemangiom cavernos, cavernom, angiom cavernos) este o malformație vasculară multilobulată, bine delimitată, ocultă angiografic, localizată în parenchimul cerebral dar fără să conțină țesut neural și fără să aibă artere mari aferente sau vene de drenaj importante. Din punct de vedere histologic sunt compuse din canale vasculare sinusoidale (caverne) căptușite de endoteliu unistratificat (fig. 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prin rezonanță magnetică nucleară poate evidenția vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
insuficiența renală, ocluzie carotidiană controlaterală, necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiace < 6 săptămâni) sau condițiilor locale (radioterapie sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul gâtului, paralizie de nerv laringean controlateral, traheostomă, leziuni inaccesibile chirurgical, restenozare post-endarterectomie, leziuni severe bilaterale) [15]. Sub control angiografic se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și sindromul de hiperperfuzie cerebrală. - Complicații cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, IMA, disecție de carotidă (< 1%), vasospasm (10-15%), restenozare. - Complicații legate de instrumentar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Revascularization Endarterectomy versus Stent Trial), ICSS (încă în desfășurare) [19-24]. În prezent, după analiza acestor studii, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - endarterectomie la pacienții simptomatici cu stenoză > 70% evidențiată prin metode neinvazive (clasă I, nivel A) sau > 50% evidențiată angiografic (clasă I, nivel B) sau ca alternativă: stenting vascular la aceeași pacienți, dacă se apreciază un risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I, nivel B); - endarterectomie la pacienții asimptomatici cu stenoză > 70%, dacă se apreciază un risc mic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dispariția sau scăderea importantă a indicelui oscilometric; arteriografia constituie examenul cel mai valoros pentru stabilirea diagnosticului de localizare a leziunii arteriale, cu condiția să poată fi efectuată în urgență. În cazul leziunilor arteriale viscerale singurul examen edificator este arteriografia. Explorarea angiografică va fi efectuată obligatoriu pentru verificarea permeabilității axului vascular după refacerea chirurgicală. radiografia segmentului lezat pentru depistarea leziunilor scheletice responsabile de accidentul traumatic vascular. ECHO-doppler, examen computer tomografic (CT) cu sau fără substanță de contrast etc. 12.4.2.5
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a cunoscut-o calculatorul și programele pe baza cărora acesta operează reprezintă un element demn de semnalat. Explorarea acestei direcții a început prin studii morfologice (evidențierea îngroșării parietale în zonele cu stress de forfecare redus - Zarins, 1983) continuând cu studiile angiografice (evaluarea ZDF - zones of delayed contrast filling - și a ER - edge roughness Smedby, 1993). Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, Yamaguchi) - după studiul in vitro
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, Yamaguchi) - după studiul in vitro și in vivo, studiul in silico. Identificarea geometriei arteriale a fost obținută prin explorarea angiografică (DSA), computer tomografică sau prin angiografia cu rezonanță magnetică nucleară. Sunt în studiu sisteme tip ANGUS (angiografia în fuziune cu ultrasonografia intravasculară) care pot oferi suplimentar și informații asupra grosimii parietale. Procesarea unor imagini 3 D oferite de angio RMN
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
realității imediate 6. “Imagistica computerizată” reprezintă tehnica cea mai modernă disponibilă pentru efectuarea de studii prospective neinvazive asupra vaselor umane. Ea trebuie însă pusă permanent în relație cu datele experimentale disponibile pentru a evita apariția fenomenului GIGO (garbage-in, garbage-out). Explorarea angiografică prezintă în afară de calitatea de a fi “standard de aur” pentru explorarea imagistică a arterelor și marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi efectuată în cadrul unor proceduri intervenționale de tratament. De aceea dezvoltarea unor sisteme
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
În 2002 am realizat (în cadrul tezei de doctorat) un studiu care avea drept scop ca, după parcurgerea etapelor de identificare și cuantificare a factorilor de risc cardiovascular în cadrul unui lot de pacienți cu leziuni aterosclerotice ale arterelor membrelor inferioare definite angiografic, leziuni analizate prin metode de angiografie cantitativă, să cerceteze influența factorului de risc geometric asupra hemodinamicii vasculare și a apariției leziunilor. Pacienții incluși în lot, toți cu leziuni arteriale certe, nu prezentau, conform scorurilor de risc alcătuite din factorii de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cu determinări ale hipertofiei ventriculare înregistrare electrocardiografic. Se cunoaște fidelitatea mai mare a deteminărilor ecocardiografice în această privință iar larga disponibilitate a metodei de evaluare ar permite o măsurare pe scară largă a acestei variabile. În ceea ce privește tipul bifurcației aorto-iliace evidențiat angiografic acesta ar permite încadrarea pacientului într-un grup de risc precizat, este utilă pentru angiografist pentrusistematizarea modificărilor patologice ale regiunii respective și poate avea rol în explicațiile patogenice. Sunt de remarcat și corelațiile dintre anumite variabile geometrice și frecvența unor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu circulație colaterală redusă, starea generală a pacientei nepermițând efectuarea unei intervenții chirurgicale. S-a utilizat un sistem dilatator coaxial de catetere de 8-12 F rezultatele clinice, pletismografice și angiografice post-procedură fiind foarte bune. Deși primită cu scepticism în SUA metoda a stârnit entuziasmul europenilor unde se încetățenise chiar termenul de “a dotteriza pacientul”42. Astfel, doi radiologi germani, Werner Porstmann (fig.1.33) (din Berlinul de Est) și Eberhardt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rudimentare și fragmentare”, cuantificarea prevalenței și incidenței acestei afecțiuni fiind dependentă de criteriile de definire ale afecțiunii. Bergquist (1994) identifică patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
aneurysm repair. J Endovasc Surg 1998; 5: 222-227) subliniază faptul că prin măsurarea, de exemplu ,a distanțelor bifurcație aortică-bifurcație iliacă valorile au fost mai mici atunci când au fost efectuate măsurători pe aortografie. Cauza acestei discrepanțe este considerată faptul că măsurătorile angiografice au fost făcute luând repere pe cateterul care trece prin această porțiune vasculară adesea meandrată (pe care cateterul o străbate pe calea cea mai scurtă), în timp ce determinările utilizând imagistica CT spiral au utilizat ca reper centrul vasului respectiv. Aceste determinări
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]