2,942 matches
-
Ați consultat deja un psihiatru, psiholog, psihanalist? Da Nu 6. Puneți câte un X în căsuța corespunzătoare răspunsului care vi se potrivește. De la începerea anului universitar, ați consumat: Niciodată Rar Des Foarte des tranchilizante, cu scopul de a scăpa de angoasă și pentru a vă destinde. stimulenți contra oboselii. somnifere. De la începerea anului universitar, ați suferit de: spate burtă cap spasmofilie oboseală Vă propunem câțiva itemi privitori la sănătatea dvs, în general. Marcați în căsuțe răspunsul cazului dvs. Recent, mai ales
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1997). Pentru A., poezia este, înainte de orice, o polifonie armonică de cuvinte, neinteresându-l altceva decât comunicarea în sine, sonoritatea verbului așezat în structuri de rostire alambicate, după metoda suprarealistă. Discursul confesiv are tensiune vizionară, înscrisă în metaforismul baroc al angoasei dezintegrării în ordinea cosmică a firii: „Moarte putrezită va ieși din mine acoperindu-mă cețuri ruginii/ un port mi se va deschide în ochi corăbii în formă de paianjeni/ Vrăjitori de ierburi vor învenina-ntr-un craniu beția soarelui” Câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
vezic... urinar...); dirijeaz... de asemenea, eliminarea toxinelor din organism și realizeaz... echilibrul sexual al persoanei. Are un rol de bâz... în supraviețuire și în situații de urgent..., asigur... leg...tură cu p...mântul, r...spunde de creativitate, acumuleaz... anxietatea și angoasele, determin... flexibilitatea, adaptabilitatea și ruperea de gândirea rigid..., determin... scurgerea în p...mânt a energiilor uzate din corp. Se ocup... de mecanismele ce duc la obținerea celor ce țin în viat... corpul fizic (bani, hran..., etc.), asigurând supraviețuirea. Conține informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în Tantra este un punct de excitație și de recepție a energiilor și senzațiilor sexuale. Aceast... chakr... este responsabil... de semnalizarea apropierii unei persoane f...r... a o vedea, iar un câmp CS cu valori sc...zute poate duce la angoase, fobii, complexe de inferioritate și chiar infecții. Blocarea ei determin... impotenta, vaginismul, bolile renale și ale vezicii urinare. Tot de ea depinde și practicarea cu pl...cere a actului sexual și relaxarea, ea controlând practic calitatea relațiilor noastre. La femei
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
astea, se poate avansa ideea că respirația constituie baza dezvoltării capacităților noastre psihice și a facultății de modificare a stărilor noastre de conștiință. A trăi este a respira; fără respirație nu este viață. Omul contemporan evoluează într-o stare de angoasă permanentă care îi interzice să respire corect. El nu știe s-o facă și nu are timp. Nici o schimbare importantă a stării de conștiință nu poate fi obținută fără o modificare și în planul respirației. Capacitatea noastră respiratorie este de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
când rămâne supusă influenței instanțelor care constituie structura personalității: Es-ul, Eul și Super-eul. Calitatea vieții va fi condiționată de capacitatea de a trece de la tendințele pulsionale la o mai mare adaptare la realitate, fapt ce ar trebui să limiteze angoasa internă și să permită înfruntarea eficace a feluritelor teme ale vieții. Această funcție de control și de mediere a Eu-lui între lumea internă și cea externă permite să se facă o sinteză, integrând diversele dinamici relaționale ale organismului pentru a se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
că ai pierdut cheile în acest loc?” „Nu, le-am pierdut mai încolo după colț, însă le caut aici pentru că acolo este întuneric și nu se vede nimic. În felul acesta, fericirea riscă să fie orbită de confuzie și de angoasă și să fie redusă la un bine efemer și iluzoriu, care nu lasă nici un spațiu unei perspective comprehensive a diferitelor componente orientative și teleologice ale persoanei umane. 2. Neliniștea unei fericiri deschise spre transcendent Inconștientul omului, ca de altfel și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
concretului și din existențialism, prin asumarea nimicului, pe care nu-l ocolise, evident, nici Heidegger, deși el a fost un existențialist de o factură nonsartriană. Despărțirea postmodernismului de existențialism se produce, totuși, prin eliminarea efectelor acestui tip de "transcendență vidă" angoasa. Omul postmodern, în perspectiva "noului antropocentrism", se consideră fericit, cu adevărat liber de orice "povară" transcendentală, fie ea de nuanță spiritualistă sau materialistă. La existențialiști, nimicul produce angoasă, neliniște metafizică, în plin sentiment al absurdului, subliniat nu numai de filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
existențialism se produce, totuși, prin eliminarea efectelor acestui tip de "transcendență vidă" angoasa. Omul postmodern, în perspectiva "noului antropocentrism", se consideră fericit, cu adevărat liber de orice "povară" transcendentală, fie ea de nuanță spiritualistă sau materialistă. La existențialiști, nimicul produce angoasă, neliniște metafizică, în plin sentiment al absurdului, subliniat nu numai de filosofi, ci și de scriitori ai modernismului precum Kafka, Beckett sau Eugen Ionescu. Antropocentrismul modernist-existențialist putea fi "inuman", "torturant". Noul antropocentrsim se dorește eliberator fără limite, într-o postistorie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceea, iubirea este întotdeauna de aproape. Nimeni n-a surprins mai grăitor aceste treceri "oximoronice" ca Eminescu, acel zbor ca gând purtat de dor al ființei hyperionice, alternând cu sentimentul copleșitor al îndepărtării din Despărțire sau din De câte ori, iubito... Trăirea angoasei îl duce pe Părintele Stăniloae la următorul raționament impecabil: Angst e semn că timpul vieții pământești nu-și este suficient sieși și că ni s-a dat întru eternitate, într-o lume-lumen: "aceasta atestă că noi nu avem în noi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
când o persoană te urăște, tot spațiul din jurul ei devine neplăcut, insuportabil, că nu mai știi unde să fugi, ca să scapi de iradierea prezenței ei insuportabile"50. Reflecția e stranie și unică în felul ei, fiindcă urâtul, ca manifestare a angoasei, n-a fost pus de gânditori pe seama spațiului, ci întotdeauna a timpului. Iată un argument că Părintele Stăniloae vede spațio-timpul ca pe o singură formă mundană cu două fețe. Căci spațiul face transparent timpul ca urât, pe când timpul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Rosenstock-Huessy, acestea par să se apropie de teologia Părintelui Stăniloae, căci și el tinde să depășească timpul heideggerian și existențialist, în genere, cel producător de Angst. De altfel, și în teologia tradițională timpul privit ca pedepsitoare cădere avea contingențe cu angoasa modernă, ajunsă la "saturație" cu acel gol istoric bacovian. Înțeleg foarte bine reacția de "ostilitate" a lui Constantin Noica față de filosofiile timpului ajunse pe culme cu Heidegger și urmașii săi existențialiști: Obsesia timpului a rămas în filosofie o obsesie proastă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
antitezelor care sunt viața (Eminescu), ducând fie spre dictaturi, fie spre anarhism. Nici maladiile psihice, nici cele sociale nu se pot vindeca fără a ține seamă de realitatea contradictorială a ființei: "tocmai contradicția noastră imanentă este libertatea noastră", precizează filosoful. Angoasa contradictoriului vine din "ocrotirea metafizicilor de mai multe ori milenare ale non-contradicției, pe care logica sub toate aspectele și oricare i-ar fi fost vicisitudinile și adaptările a avut sarcina să le decodifice și cărora nu le-a fost decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
incapacitatea adolescentului de a înfrunta, într-o manieră satisfăcătoare, cel de al doilea proces de separare-individuare datorită, în special, separărilor sau abadonurilor antecedente multiple care au provocat o suferință excesivă copilului. Această incapacitate și confruntarea cu această teamă provoacă o angoasă și o reacție depresivă care constituie cel de al doilea termen al triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separărilor sau abadonurilor antecedente multiple care au provocat o suferință excesivă copilului. Această incapacitate și confruntarea cu această teamă provoacă o angoasă și o reacție depresivă care constituie cel de al doilea termen al triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
traversează în unele cazuri „crize”, uneori depresive, cel mai adesea „anxio-depresive”, mult mai importante decât cele de tristețe și de proastă dispoziție. Acest „sindrom de amenințare depresivă” (Braconnier, 1987) se manifestă prin următoarele simptoame: - apariția unei anxietăți, chiar a unei angoase cu tot cortegiul său obișnuit de manifestări somatice atunci când aceasta este accentuată (palpitații, umezirea mâinilor, nod în gât etc.). Această anxietate este adesea prima manifestare ce precede semiologia depresiei. Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reactiv și impulsiv. Această situație de criză poate dura mai multe zile, o săptămână sau două. Dacă nu intervine nici un tratament, „criza anxio-depresivă” poate să se transforme într-o stare depresivă autentică. Braconnier (1987, 1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să se descurce, are
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să se descurce, are crize de plâns, seara adoarme greu și dimineața are rău la stomac, câteodată chiar stări de vomă. Temerile sale au legătură cu școala și cu teama sa
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și ea rezultate slabe. Ea este o adolescentă discretă, de statură mai degrabă mică, nu vorbește spontan, rămânând tăcută, dar această tăcere nu înseamnă reținere. Răspunde totuși la întrebări, cel mai adesea cu răspunsuri scurte și precise. În afara stării de angoasă, ea va recunoaște că este adesea tristă, mai ales atunci când se află în camera sa, că are dorința de a plânge. Doar această simplă evocare are, de altfel, tendința de a-i provoca apariția unor lacrimi discrete în timpul ședinței. I
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă, furt, vagabondaj, mai ales la băieți); - consumul de substanțe (tutun, alcool, drog, somnifere și medicamente auto-prescrise); - anxietatea generalizată și fobiile (mai ales la fete); - dificultățile școlare, aproape constante. Vom aborda acești factori mai în detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl se identifică masiv cu fiul și îl aduce la consultație spre a fi „îngrijit” pentru ca acesta să nu ajungă să aibă aceleași probleme ca el însuși. Astfel, terapeutul este prizonierul unei situații paradoxale deoarece, prin intervenția sa
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la fel și sensul relațiilor puse în joc. Două direcții apar în mod clar în aceste teste: - direcția depresivă cu nostalgia unei relații obiectuale satisfăcătoare pierdută, și emergența temei morții, moartea tatălui și a fiului care este însoțită de o angoasă că ar putea fi ucis de către cineva care vine din spate, cu ostilitatea persecutorie a lumii exterioare; - lupta cu depresia pare că se manifestă prin trecerea la act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de a nu fi respins, de a nu se simți singur, abandonat, dominat de o angoasă subiacentă omniprezentă. Așa cum se întâmplă întotdeauna, presiunea școlară atenuându-se deoarece a fost găsită o soluție de așteptare (plasare într-un centru de educație specială - SES), Pascal își întrerupe vizitele, la fel și mama sa. Doi ani mai târziu, directorul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
începe să-l iubească pe acest tânăr profesor? Dacă Denise își interzice orice reverie, asta nu înseamnă oare că o face și pentru a-și interzice acest gen de gânduri? Prin deplasare fobică, obiectul predat și nu profesorul devine sursa angoasei, în timp ce adolescenta evoluează de la o teamă de separare spre o teamă de nereușită (ceea ce-i permite să rămână o fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]