1,275 matches
-
a oferit informații despre cea de-a doua bandă, condusă de lt. Prem. Misiunea acestei echipe (90 de oameni) era aceea de a ataca gara și podul din Munkacs, dar, la 12 octombrie 1938, a început operațiunea de încercuire și anihilare a acesteia. În urma acțiunii, 16 teroriști au fost capturați, iar restul au fugit înapoi în Ungaria. Circa 360 de oameni, conduși de locotenent (r) Imre, constituiau al treilea grup de atac și trebuiau să participe, ca forță de șoc, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tuturor teritoriilor care au aparținut «Coroanei Apostolice a Sfântului Ștefan». Analiștii S.S.I. au atras atenția conducerii statului român că unele din aceste procedee subversive, cum ar fi propaganda, „s-a practicat și se practică în Ardeal”, recomandând măsuri concrete de anihilare a acestor acțiuni. Principala propunere a S.S.I. a fost ca la granița de vest, „în toate posturile de conducere să fie puși oameni de mare energie, încredere și spirit de prevedere”, care să preîntâmpine sau să reprime acțiunile care atentau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atrași la colaborare, în primul rând, de amenințarea că în viitoarea configurație politică vor fi avuți în vedere doar cei care au adus „reale servicii” Budapestei. Indiferent de problemele existente, agenții S.S.I. au dovedit profesionalism și patriotism în activitatea de anihilare a agenților străini din România. În vremuri tulburi, cum a fost cazul perioadei 1938-1940, dar și a următoarelor, eforturile și rezultatele nu s-au regăsit în lumina reflectoarelor, ci în satisfacția împlinirii datoriei față de țară. Informațiile au corespuns necesităților de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1941). A doua zi după atingerea fluviului, Adolf Hitler a cerut Conducătorului Statului român să colaboreze și în continuare la luptele pentru înfrângerea bolșevismului. Ion Antonescu a răspuns pozitiv cererii germane, la 29 iulie 1941, bazat pe două considerente principale: anihilarea inamicului și dorința de a anula Dictatul de la Viena. Pentru stabilirea condițiilor de cooperare dincolo de Nistru, cei doi lideri au discutat în localitatea Berdicev (7 august 1941), la cartierul general al Grupului de Armată „Sud”, iar trupele române au primit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a întări serviciul de supraveghere și contrasabotaj. Gestapo a documentat că cetățenii francezi din România „au fost și au rămas” în serviciul Angliei, inclusiv membrii Legației Franței din București. O altă măsură propusă de conducerea D.G.P. a fost identificarea și anihilarea agenților englezi și evrei, deoarece „continuă opera lor” de alarmism, sabotare și dezorganizare a statului român. Un zvon insistent a avut în vedere atitudinea Marii Britanii față de România, pe care o putea considera beligerantă și să o trateze în consecință. Primul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
400, fiind găsite aruncate pe câmpuri, terenuri virane, viaducte, păduri sau în ape. Angrenarea României în cel de-al doilea război mondial (22 iunie 1941) a impus măsuri sporite de siguranță și ordine publică pe întreg teritoriul țării. În scopul anihilării eventualelor acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
publică pe întreg teritoriul țării. În scopul anihilării eventualelor acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mediul rural cât și din mediul urban, fiind în egale măsură reale și pertinente. În al doilea rând, activitatea informativă era adânc infiltrată în mediile de interes și promova materiale extrem de utile, pe baza cărora s-au luat măsurile necesare anihilării inamicilor statului român. În al treilea rând merită a fi lăudată calitatea umană existentă în Serviciul Jandarmeriei, începând de la comandant, generalul Constantin Tobescu, și continuând cu toți șefii de servicii, de birouri, ofițerii și subofițerii implicați în culegerea de informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
măsurile de combatere a acestui flagel. Alte măsuri de combatere a mișcării comuniste, împreună cu organele D.G.P. și I.G.J., au fost prezentate prin Ordinul nr. 211.153/18 iunie 1941, aceasta fiind considerată o coloană a cincea „pe teatrul de est”. Anihilarea acestei organizații ilegale se dovedea obligatorie pentru „a nu fi surprinși” de acte de anarhie, terorism și sabotaj sau de a încerca declanșarea unui război civil în spatele unităților militare. Noile instrucțiuni propagandistice ale P.C.R. au fost cunoscute de Secția a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
inițiale, au elaborat note, au semnat note de cheltuieli și, în final, declarația de angajament de a activa în favoarea Ungariei. Structurile ungare s-au confruntat cu probleme de personal, mai ales la grupele de ofițeri și subofițeri, în special după anihilarea nucleelor informative Györffy și Dauerbach, împreună cu mijloacele lor de comunicații cu Centrala. A fost documentată o legătură strânsă cu liderii Comunității Maghiare din România, care întrețineau un serviciu de curieri până la Cluj, cu locul clandestin de trecere a frontierei în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Germania de către rețele de traficanți bine puse la punct, ce plăteau foarte bine aceste servicii, dar care cunoșteau și lacunele existente în cadrul măsurilor de pază și control din porturile dunărene și maritime. S.S.I., bazat pe experiența dobândită din identificarea și anihilarea acțiunilor de sabotaj și spionaj inamice în perioada anterioară, a înaintat o propunere către Subsecretariatul de Stat al Marinei, în care era prevăzută inițierea unui sistem de siguranță în porturi. Astfel, pentru organizarea și aplicarea măsurilor de siguranță, contrasabotaj și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ineficiența parașutiștilor a fost pusă pe seama „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”. Materialul S.S.I. a fost studiat cu atenție de către mareșalul Ion Antonescu, care a dat o atenție sporită atât înființării trupelor de parașutiști române cât și anihilării acțiunilor desfășurate de unități aeropurtate inamice pe teritoriul României. Astfel, pe referatul nr. 6688/20 ianuarie 1943 al Ministerului Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului de Stat către Inspectoratul General al Jandarmeriei, primul ministru a scris o rezoluție privind parașutiștii inamici: „Cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
conflictului. Cei mai buni rezidenți s-au dovedit a fi localnici, dar au folosit și emigranți, însă au pierdut „mulți” dintre aceștia. Șeful Secției a II-a, colonel Lahousen, a expus subiectul Misiuni speciale» executate de această structură, misiuni de anihilare sau de prevenire a distrugerilor pregătite de inamic. O altă prezentare a aparținut colonelului Bentivegni, șeful Secției a III-a Contrainformații, care a punctat acțiunile de contraspionaj și contrasabotaj desfășurate în teritoriile ocupate. Misiunile Secției aveau un caracter defensiv și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe luna martie 1943 (486 informații, 104 percheziții, 45 arestări), care a raportat că mișcarea legionară a suferit „lovituri destul de grele”, atât în București cât și în țară. Prin activitatea „fructuoasă” a structurilor implicate, rezultatele au condus la descoperirea și anihilarea unor nuclee ale Frățiilor de Cruce, Corpului Studențesc Legionar și Corpului Muncitoresc Legionar. În aprilie 1943, alături de activitatea specifică (383 informații, 52 descinderi și 26 arestări), Brigada Specială a descoperit Secția de Colportaj a Corpului «Răzleți» și a fost arestat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în persoana generalului Constantin Popescu, unul dintre ofițerii care au trecut de partea comuniștilor imediat după 23 august 1944. Acesta a luat măsuri de întărire a capacității informative, de penetrare a mediilor de interes, de cunoaștere a acțiunilor anticomuniste și anihilării acestora. În acest sens, a fost înființată Direcția Generală a Siguranței Statului, în subordinea căreia se aflau 12 Inspectorate Regionale de Siguranță, iar acestea cuprindeau, în total, 40 de servicii, 85 de birouri și 365 agenturi informative. Directorul general al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trimiterea în judecată a 502 infractori. A.1.a. Cea mai importantă componentă a D.G.P., Direcția Poliției de Siguranță, a avut cele mai multe și mai grele sarcini în noul context politico-economic inițiat la 23 august 1944, prin acțiuni de identificare și anihilare a organizațiilor subversive. Prin identificarea unor persoane care ar fi putut „dăuna ordinii și siguranței statului democratic” au fost internate, în perioada 6 martie- 1 iunie 1945, 1962 de persoane în lagărele din Caracal și Slobozia. Ulterior, la 30 septembrie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sentințe de muncă silnică pe viață și alte condamnări de zeci de ani de închisoare. Locotenent-colonel Ștefan Manolescu, directorul Poliției de Siguranță din P.P.C., a fost catalogat drept „șeful criminalilor comisari”, fiind acuzat că le-a dat mână liberă în anihilarea dușmanilor regimului antonescian. Un alt denunț s-a referit la Ion Stelian, șeful Grupei I-a Comuniste din Corpul Detectivilor, care „a ordonat și tolerat torturarea comuniștilor”, dintre care unii au fost condamnați la moarte și executați în toamna anului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Administrativ. Din punct de vedere informativ, Secția a II-a și-a reorientat toată atenția spre actualul inamic, fostul aliat, Germania. Două au fost obiectivele primordiale ale Secției, în perioada 23 august 1944-9 mai 1945: obținerea de informații și anihilarea unor eventuale tentative de acțiune pe teritoriul României (acțiuni militare, sabotaj, spionaj, propagandă), respectiv identificarea intențiilor și acțiunilor guvernului de la Viena, condus de Horia Sima, și a componentei sale militare, Armata Națională de Eliberare (A.N.E.). În primul rând, în cadrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ultima piedică în calea instaurării totalitarismului comunist a fost înlăturată, iar armata și serviciile de informații române, alături de celelalte instituții ale statului, au intrat într-o perioadă de epurări masive și radicale, în care principalul obiectiv a fost identificarea și anihilarea tuturor celor care se opuneau regimului de «democrație populară». C. Restructurările Serviciului Special de Informații S.S.I., principalul organ informativ/contrainformativ al statului, a fost una din primele ținte ale noilor guvernanți după 23 august 1944, atât în privința subordonării, cât, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Reich (8/9 mai 1945). În toată această perioadă, fluxul informațional al eșaloanelor S.I.M.R./S.S.I. de pe lângă unitățile și marile unități române a contribuit la obținerea unor victorii și la identificarea unor unități inamice. În plus, s-a acționat contrainformativ pentru anihilarea agenților inamici trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism și propagandă. În acest context și-a desfășurat activitatea și Subcentrul 1 Vest (condus de locotenentul în rezervă Simion Ghișa) pe lângă comandamentul Corpului 7 Armată, care, deși nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Kabania (de Divizia 9 Cavalerie), Poșta Centrală (de Divizia 21 Infanterie), zona Hipodromului (de Divizia 19 Infanterie) și Hipodromul (de Divizia 9 Cavalerie). Divizia 9 Cavalerie, întărită cu trei regimente și întreaga artilerie a Corpului 7 Armată, a acționat pentru anihilarea rezistențelor inamice din cazarma Franz Iosif, cimitirul Kerepes, Hipodromul Mic, Gara de Est și alte obiective strategice. În această perioadă, activitatea Subcentrului 1 Vest a fost una de exploatare a prizonierilor și de identificare a unităților care se aflau în fața
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aspecte de interes național. Articolul 6 Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații: a) execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului; ... b) execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații; ... c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
2) Centrul de Monitorizare a Unităților cu Risc Profesional va funcționa în scopul depistării precoce, în cadrul unităților cu locuri de muncă ce prezintă riscuri profesionale, a îmbolnăvirilor profesionale și al identificării surselor de risc, cu indicarea măsurilor pentru diminuarea sau anihilarea acestora. Articolul 2 Centrul de Monitorizare a Unităților cu Risc Profesional este condus de un director, numit prin decizie a inspectorului general de stat al Inspecției Muncii, atribuțiile acestuia fiind stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a centrului. ---------- Art.
HOTĂRÂRE nr. 725 din 16 octombrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Centrului de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional şi transmiterea fără plata a unui imobil şi a dotărilor aferente din administrarea Regiei Autonome a Cuprului Deva în administrarea Centrului de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122025_a_123354]
-
de comun acord cu Statul Major General. ... Secțiunea a 3-a Atribuțiile Serviciului de Protecție și Pază Articolul 14 (1) Serviciul de Protecție și Pază, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuții: ... a) organizează și execută activități pentru prevenirea și anihilarea oricăror acțiuni prin care s-ar atenta la viața, integritatea fizica, libertatea de acțiune și sănătatea persoanelor a căror protecție este obligat să o asigure, precum și pentru realizarea pazei și apărării sediilor de lucru și reședințelor acestora; ... b) organizează și
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]
-
cooperare cu alte organe prevăzute de lege, pentru prevenirea și contracararea acțiunilor de natura să pună în pericol viața, integritatea fizică, sănătatea sau libertatea de acțiune a persoanelor cărora le asigură protecție și securitatea obiectivelor păzite, precum și pentru capturarea sau anihilarea elementelor teroriste ori agresive; i) execută, independent sau în cooperare cu alte organe specializate, acțiuni pentru căutarea, identificarea și neutralizarea obiectelor suspecte care pot prezenta pericol pentru persoanele protejate sau pentru obiectivele păzite; ... j) întreprinde, în colaborare cu organe specializate
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]