833 matches
-
era la prima încercare de acest fel, asemenea evenimente mai trăise în tinerețe, când la Hamburg i-a fost curmată cariera de cercetător în domeniul psihologiei comparate, de studiere a formelor intuitive de manifestare a învățării la animale, a originilor animalice ale comportamentului teritorial. Aceleași pretenții au fost formulate nu față de dânsul, ci față de dascălul său, von Uexkull, de către ideologii nazismului naționalist, care își întindea tentaculele peste instituțiile de cercetare și universitare. Doar însemnele pretendente erau diferite, cele ale nazismului acum
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de integrare și specializare proprii cunoașterii psihologice, exigențelor superioare pretinse de la aplicațiile psihologiei. Într-un sistem social deschis, multe dintre ele sunt generate de neputința păstrării legăturii psihicului uman cu natura de unde s-a desprins, cu suportul său organic, corporal, animalic. 6.2.6. În loc de concluzii epilog Groparul menționat în prolog le-a gândit pe toate cele sus menționate cât timp a săpat la un nou mormânt. După un timp a luat craniul curățat de pământ al celui care odinioară era
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
devenită autonomă sau secularizată. Același proces de degradare se poate urmări în muzică, de la simfonia lui Beethoven la cacofonia stridentă a compozițiilor moderniste; în literatură, de la romanul lui Balzac și Dostoievski la pornografia freudistă, sau de la poemul eminescian la behăielile animalice ale dadaismului; în arhitectură, de la linia monumentală clasică la cutiile de chibrituri suprapuse unele peste altele în construcțiile de azi. Toate aceste fenomene decadente, vizibile în creațiile moderne, sunt expresii ale omului de azi, desfăcut de legăturile cu transcendentul, uitându
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ambianță spirituală, de care se izbește ca de un dig cel ce vine să propage duhul ortodox în lumea contemporană. Dacă în artă, adică în poesic, în roman, în pictură, în muzică, se proclamă dreptul de libertate artistică al instinctelor animalice,lucru care îngreuiează enorm acțiunea de încreștinare a sufletelor estetica autonomă vine cu teoriile ei pseudo-experimentale sau științifice să justifice toată această erupție de bestialitate. Trebuie să fim înarmați cu punctul nostru de vedere în asemenea probleme, care e superior
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu imită natura, cu toate apelurile romantice ale esteticianului englez John Ruskin care, îndrăgostit de nu știu ce straturi geologice, le dădea pildă arhitecților. Sculptura e într adevăr mai legată de anumite forme din natură. Obiectul ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simularea disprețului față de vulg și izolarea ostentativă în turnul de ivoriu al așa-zisei arte pentru artă. Când setea de glorie e dublată de setea de bani, atunci se renunță la hermetismele formale și artistul îmbrățișează temele ce ațâță înclinările animalice din om. Cei care fabrică teorii de apărare a libertății artistice nu apără niciodată arta adevărată, pe care nimeni n-o împiedică să se manifeste, ci libertatea trivialității și a pornografiei, debitate sub pretextul artei. Guyau care nu e creștin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de noroiul viciului pentru a fi într adevăr mare. Cu totul contrară acestei sfinte poesii e inspirația importată de pe trotuarul parizian, care ne reprezintă cu o apreciabilă seducție muzicală pe femeia declasată „a tuturor și-a nimănui”, obiect al voluptății animalice. Din aceste două exemple, înțelegem mai limpede decât din contradictoriile și confuzele discuții filosofice că amorul se poate apoteoza în două moduri principale: ca virtute naturală și ca păcat. Cugetătorul de geniu, care a fost doctorul Nicolae Păulescu, a făcut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de față, se pot distinge două asemenea modele: un model păgân (precreștin), care celebrează FURIA drept o expresie a unei instanțe naturale sau divine, și un model creștin, care o condamnă ca pe o manifestare de proveniență demonică și/sau animalică. Dacă ultimul model își are originea în creștinismul neotestamentar (chiar dacă a fost prefigurat de anumite credințe ale Antichității), primul model, mult mai difuz, pare să se fi conturat în tradiția greco-iudaică (prin expresii precum "mânia divină" sau "furiile eroice"), perpetuându
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fărădelegile de la capăt. Tataie, cine te-a învățat că în viață trebuie să fii șmecher, să calci peste alții, te-a mințit cu nerușinare. Prostia matale este că ,,ai pus botul ! ” . Noi nu sîntem aici pentru a ne dezvolta viclenia animalică, ci pentru a deveni puțin mai deștepți. Un om în adevăratul înțeles al cuvîntului, nu trăiește după legile animalelor după Legea Junglei. Noi sîntem aici pentru a trăi în demnitate, în cinste și corectitudine, cu respect pentru ceilalți, pentru a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
vreo kedeșă rămînea la ghioc cu mare noroc, repede era scoasă la măritiș, și se găsea pe undeva un Ioshuah, Guțah sau Maimuțah, ori Muleh, Suleh sau Naftuleh care să o ia de ne-vastă pe nefericita batjocorită de pohtele animalice ale acestor secături. Din acest closet al mizeriilor ivrite și orgiilor bestiale, ne-au servit ei povestioara cu fecioara Mariah și norocul ce a pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pretențiile: „Conceptele cheie în noua psihologie dinamică sunt spontaneitatea, eliberarea, naturalețea, alegerea liberă, acceptarea de sine, conștientizarea impulsurilor, satisfacerea trebuințelor primare. Înainte erau cele de control, inhibiție, disciplină, instruire și modelare, pe principiul că adâncurile ființei omenești sunt periculoase, malefice, animalice și rapace.” (Maslow, p.256) este evident că Hamsun se încadrează perfect în acea tipologie de intelectuali pentru care adâncurile ființei adăpostesc monștrii care oricând pot țâșni spre suprafață nimicind ordinea. Dacă în vârful piramidei trebuințelor, Maslow plasează autorealizarea ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sistemul financiar. Banii lichizi dispar. Guvernul promite și îngăduie libertatea de a te aproviziona direct din magazine, fără bani. Visul oricărui imberb e pe cale de a se realiza: să cumperi ceți dorește sufletul fără bani. Regizorii politici mizează pe instinctul animalic al omului. Turma (gloata, cum îi zice Nietzsche) va sfârși călcându-se în picioare. Populația se va subția, temerea malthusiană se mai potolește... dar nu dispare. Se mai pot lua măsuri, politicienii, bărbații puternici după Nietzsche, mai pot crea legi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
așa ceva? Cum de se putea ajunge la asta? În narațiunea lui Maupassant există un contrast frapant între sălbăticia deflorării lui Jeanne și rafinamentul cadrului în care are loc această dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care i-o arăta odinioară cavalerul medieval doamnei sale. Se înclină în fața ei și îi sărută plin de respect mâna... înainte de a se năpusti asupra ei. Voia oare Guy de Maupassant să arate prin aceasta că sexualitatea este profund animalică, bestială? Că spoiala aparențelor se coșcovește, plesnește și se fărâmițează sub apăsarea acestei forțe brutale? Se prea poate. Însă scena arată în același timp că sexualitatea nu ține numai de instinct. Ea este în egală măsură un fapt cultural. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Comuna din Paris acea zvâcnire patriotică și socială, acea insurecție populară care se desfășurase în chiar inima orașului în martie-mai 1871 burghezii nu puteau scăpa de sentimentul că barierele înălțate împotriva amoralității populare cădeau una după alta și că moravurile animalice ale poporului le "contaminau" acum mediul. În ochii lor, flirtul tinerelor fete, atât de superficial, le făcea pe acestea să se asemene acelor femei din popor față de care nu simțeau decât dispreț. Acelor "incendiatoare" faimoase și hulite care dăduseră foc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
această "patimă depravată hărăzită sexului tare"64... Într-adevăr, reprezentării stereotipe a femeii care flirtează ademenitoarea, perversa îi corespunde o reprezentare stereotipă și caricaturală a bărbatului care practică flirtul: este vorba despre "defloratorul profesionist"65 brutal, călăuzit de un instinct animalic de lubricitate și avid de prospătură. Este masculul care pândește clipa fatidică în care femela, prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face cu un băiat de nădejde care-și iubește mama, pe Dumnezeu și țara, colecționează ursuleți de pluș și nu pune niciodată gura pe "licoarea diavolului". Însă când se află pe scenă, cântărețul se transformă într-o fiară. Senzualitatea sa animalică, celebra mișcare a șoldurilor, felul de a apuca piciorul microfonului, de a se apleca vrând parcă să-l îmbrățișeze, strângându-l la piept și făcându-l să se legene, mai întâi lent, apoi, tot mai violent provoacă în sală o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ce rușinos! Ce dureros! Era ceva profund întristător în această domolire a simțurile, în acest sfârșit al tensiunii sexuale care obsedează atât". Dimpotrivă, jocul flirtului i-a dat ocazia să descopere o cu totul altă latură a sexualității. Nu dimensiunea animalică a acesteia, ci aspectul său uman. Nu panta sa brutală, ci aceea civilizată, blândă, feminină. Fiindcă o iubea și o respecta pe cea pe care o numea "nevasta" lui, tânărul Pierre de atunci trebuise să învețe să se abțină, să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui e că nu poate fi decât el însuși.Tu și cu mine putem fi și altcineva. - Acum îl acuzi și de lipsă de imaginație. Ești incorectă. - Nu lipsa de imaginație, ci de posibilitatea de a se folosi creator, nu animalic.Niciodată nu a scris o poezie , o piesă, un român. Nimic care să-l facă altcineva. Pentru el este ceva imposibil.Urmă un moment de tăcere, deodată schimba discuția. - Mă întreb ce crede directorul despre el. - Bineînțeles că nu-l
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu fruntea sus și să vorbească tocmai pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu am simțit că poartă un suflet ca și al meu !.../ Era un om, făptură între-animal și zeu !) și și-a propus să-i înalțe deasupra condiției animalice la care erau reduși inițial ( S-aprind lumina minții în ochii ce sticlesc,/ Să fac din fiară omul pe care îl râvnesc ! - I, p. 34). Nimfa Eromeni, soția lui Prometeu, le arată acestor viețuitoare încă șovăielnice în exprimare însemnătatea focului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e bine să aibă o memorie strașnică. Le ajunge magia cuvîntului. Deci, ziceam, azi am citit mult. Asta mă mulțumește și liniștește. Cu adevărat, știu ce e orgoliul numai cînd citesc mult, cînd am sentimentul că mai anulez o vîrstă animalică din mine prin spirit. Ce bine e așa! T., acum, e plînsă. A murit bunicul ei. În familia ei, de cînd e ea e lumea asta, n-a murit nimeni. Azi n-am văzut-o. Nici mîine nu va veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
strigăte de disperare, peste care dominau impasibile vuietele motoarelor, combinate cu zgomotul și suflul năprasnic al exploziilor succesive. Capul mă durea îngrozitor, urechile îmi vâjâiau și îmi țiuiau: nu mai auzeam nimic. Mă gândeam că am rămas surd. O teamă animalică, disperată m-a cuprins și trupul a început să vibreze ca și cum ar fi fost zgâlțâit de impulsuri electrice. Îmi era rău, aveam frisoane. Tranșeea se umpluse aproape un metru de pământ. Praf și țărână aveam peste tot corpul. Cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
picioarelor mele până în pantofi, abătându-mi astfel atenția printr-un joc al materiei cenușii de la adevărata durere. Administrarea unei corecții corporale de o brutalitate inimaginabilă ne-a oripilat. Mă gândesc pe bună dreptate cum a fost posibilă o asemenea dezlănțuire animalică din partea unui individ care era plătit de stat să desfășoare un proces instructiv-educativ de formare a unui tânăr capabil să se integreze social și să contribuie la progresul și la dezvoltarea țării. Pe creștetele noastre erau niște ridicaturi ușor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mă gândesc bine, frica devine un sentiment din ce în ce mai vag. Nu știu dacă mi-e frică de moarte propriu-zis, fiindcă ea nici nu există. Nu există decât clipa premergătoare. A.B.Și atunci ce este? Atunci e trupul cu... spaima lui animalică de durere. În orice caz, de veșnicia morții te asigur, Angela, că nu m-am gândit să mă cutremur vreodată! A.B.Suntem la finalul interviului nostru, cât de repede a trecut timpul și mai aveam atâtea de spus. Aveți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sublim în ceea ce urmează, ne aparține tuturor; ceea ce este îndoielnic, de la mine vine! Iar aceste gânduri ce le-am numit îndoielnice, provin de la statutul nostru de oameni ce încercăm să ne ridicăm dintr-o societate-mocirlă, să ne desprindem din starea animalică ce ne fixează la sol, prizonieri în propriul corp și înlănțuiți de patimi și condiționări. Nu pot ajunge la sublim decât ieșind din actuala stare care este un fapt material; de aici și rătăcirile... Important este că rătăcirile au trecut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]