1,148 matches
-
prosperă și lipsită de disensiuni sociale. Cert este că fuseseră câțiva ani buni, de dinamism economic și Înflorire culturală. La 1 septembrie 1939 izbucnea Însă al Doilea Război Mondial. România rămăsese În urma primului război aliată cu Franța și Anglia; Mica Antantă, formată din Cehoslovacia, România și Iugoslavia, se prezenta ca replica regională a Antantei occidentale În Europa Centrală și Sud-Estică. Spre mijlocul anilor ’30, Nicolae Titulescu (1882-1941), talentatul și orgoliosul ministru de externe al României, se lansase Într-o politică aproape de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de dinamism economic și Înflorire culturală. La 1 septembrie 1939 izbucnea Însă al Doilea Război Mondial. România rămăsese În urma primului război aliată cu Franța și Anglia; Mica Antantă, formată din Cehoslovacia, România și Iugoslavia, se prezenta ca replica regională a Antantei occidentale În Europa Centrală și Sud-Estică. Spre mijlocul anilor ’30, Nicolae Titulescu (1882-1941), talentatul și orgoliosul ministru de externe al României, se lansase Într-o politică aproape de mare putere — peste posibilitățile țării — urmărind realizarea unui sistem european de securitate și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de a da până la capăt ceea ce pot să dea. Maria a avut o asemenea șansă. Șansa ei a fost Primul Război Mondial. Moartea regelui Carol, credincios alianței cu Germania, a eliminat principalul obstacol din calea intrării României În război alături de Antantă. Dar războiul a fost greu, cu Întorsături neprevăzute; au fost situații când totul părea pierdut. Singură Maria — o spun contemporanii, deopotrivă prieteni sau adversari — n-a avut nici un moment de Îndoială. Ea știa că războiul va fi câștigat. Credea În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Carp nu ar avea putință, fiind la cârmă, să impună țării o politică hotărât potrivnică simțământului public”. În timp ce În țară se organizau acțiuni progermane, erau publicate știri de pe front, care prezentau victoriile obținute de Germania și situația precară a armatelor Antantei, stiri ce nu puteau mulțumi poporul. Toate informările venite din zona frontului au indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În război de partea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
progermane, erau publicate știri de pe front, care prezentau victoriile obținute de Germania și situația precară a armatelor Antantei, stiri ce nu puteau mulțumi poporul. Toate informările venite din zona frontului au indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În război de partea Puterilor Centrale, În special Carp și Regelui Carol. La sfârșitul anului 1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și Regelui Carol. La sfârșitul anului 1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să critice guvernul, dar nu Îndrăznea să-și asume guvernarea. Aripa lui Marghiloman care a reușit la un moment dat să câștige Încrederea regelui și sprijinul diplomației Puterilor Centrale, căuta o cale de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe motivul că refuza tratativele cu Austro Ungaria. Tensiunea dintre guvern și gruparea conservatoare sprijinită de rege l-a determinat pe șeful guvernului să se apropie de Take Ionescu și Nicolae Filipescu, asigurându-i că va intra În război alături de Antanta. În ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 1915, cu prilejul răspunsului la Mesaj, Carp, care avea aproape 80 de ani, a reușit să-i impresioneze pe cei aflați În sală. I.G. Duca povestea În memoriile sale că „după primele fraze
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
politic ca să nu Înțeleagă acest lucru", afirmații, pentru care a fost criticat, dar era scuzabil - cel puțin În ochii lui Duca - având În vedere că Stere era basarabean și Îi respecta suferința. 2. Atitudinea față de participarea României la război alături de Antanta (1916-1918) La Începutul anului 1916, țară era divizată În două tabere, ambele cerând război, cu aceeași hotărâre și convingere, dar una alături de Antanta, cealaltă alături de Germania. În cadrul Consiliului de Coroana din 14/27 august 1916, ținut În sufrageria mare a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vedere că Stere era basarabean și Îi respecta suferința. 2. Atitudinea față de participarea României la război alături de Antanta (1916-1918) La Începutul anului 1916, țară era divizată În două tabere, ambele cerând război, cu aceeași hotărâre și convingere, dar una alături de Antanta, cealaltă alături de Germania. În cadrul Consiliului de Coroana din 14/27 august 1916, ținut În sufrageria mare a Palatului Cotroceni, prezidat de Ferdinand, după mai mulți vorbitori (Brătianu, Take Ionescu, Al. Marghiloman, N. Filipescu) a venit rândul lui Carp. Discursul său
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Duca, era aceea că bătrânul conservator a atras atenția monarhului că Rusia Învingătoare nu ar fi tolerat În România o dinastie Hohenzollern, că va impune o dinastie Ghica, Sturdza, Brătianu sau Carp, cerând regelui să nu accepte alăturarea la Antanta. În finalul discursului ar fi rostit el acele fraze care au produs stupoare și uimire În rândul auditoriului, care au șocat pe rege și pentru care a fost criticat și catalogat drept un intransigent: „Am un ziar <Moldova>, de mâine
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dar unde începuse și o mișcare de renaștere națională. Această mișcare nu milita, încă, pentru reunirea cu România, ci promova, mai ales, valorile culturale și istorice, tradițiile și limba vechii Moldove. Și totuși, Primul Război Mondial a găsit România alături de Antanta, din care făcea parte și Rusia. Ea a fost împinsă în această alianță în virtutea vechilor legături cu Franța și Anglia, dar și pentru recuperarea Ardealului, pe care majoritatea politicienilor români ai momentului îl considerau mai important decât Basarabia. La sfârșitul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
să poată negocia o pace separată cu Austro-Ungaria. Nereușita negocierilor diplomatice a dus la declararea războiului și cu Austro-Ungaria. Înainte de intrarea lor oficială în război, Statele Unite au reușit să dezvolte o producție militară suficientă și completă și, totodată, au acordat Antantei împrumuturi substanțiale. ● Revoluția Rusă din februarie a apărut aproape spontan, când populația Petrogradului a participat la demonstrații împotriva regimului țarist din cauza penuriei de alimente din oraș. Au avut loc manifestații mari și datorită continuării implicării Rusiei în războiul mondial. Protestele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
numai un caracter politic și acesta limitat. S-au creat condiții pentru întărirea autonomiei interne a Țărilor Române. După războiul franco-prusac (1870), concertul european se destramă și se creează alianțe militare: Tripla Alianță (Germania, AustroUngaria și Italia - 1879) și Tripla Antantă (Anglia, Franța, Rusia - 1901). - Congresul de la Berlin (1878) convocat de marile puteri pentru a împiedica creșterea influenței ruse în Europa de Sud-Est, a recunoscut independența Serbiei, Muntenegrului și României. - De o deosebită importanță sunt Conferințele de la Haga (1899 și 1907
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
scriitorului și istoricului Radu Rosetti apărea la scurt timp după declanșarea Primului Război Mondial, atunci când cercurile politice, opinia publică din România urmăreau cu multă atenție mersul evenimentelor, în vederea adoptării hotărârii supreme. Se conturase un curent majoritar ce urmărea intrarea în război alături de Antanta, în vederea eliberării Transilvaniei și a Bucovinei. Cercuri politice mai restrânse se pronunțau pentru alianța cu Puterile Centrale; se insista asupra pericolului rusesc și a necesității eliberării, mai întâi, a Basarabiei. Constantin Kirițescu a explicat judicios, în Istoria războiului pentru întregirea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Books, New York, 1970, p. 442. 3 Cf. Max WEBER, "Politics as a Vocation", în ediția Hans GERTH, C. WRIGHT MILLS, From Max Weber, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1952, p. 87. 4 Franța a jucat un rol esențial în constituirea Micii Antante o alianță defensivă între Cehoslovacia, România și Iugoslavia. Pamfletele publicate în franceză de Partidul Național Țărănesc pot fi obținute la Biblioteca Națională din Paris. 5 V. Theodore ZELDIN, The Political System of Napoleon III, Macmillan, New York, 1958, pp. 78-80; Eugen
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
noua și aparent foarte scurta ofensivă împotriva Puterilor Centrale. În manuale răzbătea încă ecoul neliniștilor și al speranțelor trăite atunci când, în ciuda declarației oficiale de reintrare în război, se aștepta, de la o zi la alta, încheierea ostilităților prin intervenția salvatoare a Antantei în Estul Europei. Relatarea Unirii (nu a unirilor) ocupa exact acest interval nedefinit din punct de vedere militar, dar acaparat narativ de ideea plebiscitului național, care culmina cu cele petrecute la 1 decembrie, în Alba-Iulia. Din această perspectivă, exclusiv politică
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Trupelor germane de pe teritoriul românesc "li se cere să părăsească țara", pentru ca, în locul lor, să "intre" cele românești. Nu se menționau nici un fel de incidente în timpul acestor deplasări. România astfel recuperată se afla pe drumul cel bun reușind, sub scutul Antantei, să lupte din nou dar mai eficient decât în 1916 pentru ceea ce o interesa exclusiv: "împlinirea deplinei unități naționale". Amintind și de intrarea suveranilor în Bucureștiul eliberat, lecția se încheia cu bilanțul "jertfei" românești din anii 1916-191851. Reintrarea în război
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intrarea suveranilor în Bucureștiul eliberat, lecția se încheia cu bilanțul "jertfei" românești din anii 1916-191851. Reintrarea în război", la sfârșitul anului 1918, avea în aceste pagini o dimensiune mai mult geografică și simbolică, întreținând ficțiunea "continuității de luptă", atât pentru Antantă, cât și pentru noi. Fiind varianta cea mai extinsă cantitativ a istoriei românilor de uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
subliniau faptul că: "românii au început din nou lupta, au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în discursul școlar, deși atenua meritele românilor în favoarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
81. Acțiunile antisovietice ale românilor au oferit vecinilor răsăriteni un pretext pentru ruperea relațiilor diplomatice cu regatul nostru, dar au constituit, pe de altă parte, un argument solid în relațiile cu Aliații: erau prezentate ca intervenții în favoarea intereselor pe care Antanta le avea în zonă82. Teza ocupației militare românești a fost reactivată, de altfel, în 1940, când Uniunea Sovietică "recupera" în forță Basarabia și Bucovina de nord, a căror istorie fusese deja rescrisă în total dezacord cu apartenența lor la România
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unirea ca o răsplată pentru luptele eroice din sudul Moldovei, doar aliații lor în primul rând Rusia făcându-se vinovați de înfrângerea militară din 1916 și de cea politică, din 1918 (pacea de la București). E drept că, până la urmă, tot Antanta a câștigat războiul, dar fără să fi dorit neapărat și unirea noastră. În definitiv, când totul se termină cu bine, cronologia, cauzele, reproșurile, vinovații și înfrânții nu mai contează. Reflectarea târzie și sumară a prezenței trupelor românești în provinciile anexate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
recupereze teritoriul pierdut în 1916 și să se extindă în zonele limitrofe, intens disputate cu vecinii. Coincidența retragerii trupelor inamice cu noua ofensivă românească a fost de la început speculată politic, în dublul sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un război total, de susținere nelimitată a cauzei Antantei: "românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia meridională și, la nevoie, până în teritoriul Donețului"113. Dar încă din vara anului 1917, Berthelot înregistra evoluția unui nou focar de confruntări armate în Moldova, datorat indisciplinei și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Socialistă din Octombrie"344, în 1966 se instalase, cu aceeași vigoare, "Unirea Transilvaniei cu România"345. Basarabia continua să apară drept un eșec în istoria luptelor revoluționare, "încorporarea acestui teritoriu în cadrul statului român" fiind vina "guvernului regal român" sprijinit de Antantă, dar și de "puterile centrale"346. Ca soluție intermediară, cele petrecute în anii 1917-1918 au fost complet desprinse de război și de caracterul său "imperialist"347. Totuși, cele întâmplate în Basarabia erau în continuare condamnate, ca fiind "un act de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea unui stat suveran", însă neagreate de guvernul sovietic. Povestirea revenea asupra păcii de la București, care indignase atât de mult "țările Antantei", încât le-a determinat să "lupte până la capăt pentru câștigarea războiului" (!). Dacă tratatul nu s-a aplicat, totuși, a fost "datorită victoriilor obținute de forțele aliate țării noastre". Remobilizarea armatei române s-a făcut după ce Aliații au ajuns, în sfârșit
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]