1,135 matches
-
educat în Imperiul German și era căsătorit cu Sofia, fiica Kaiserului. Constantin a fost considerat un personaj progerman, spre deosebire de Eleftherios Venizelos, care era un sprijinitor al colaborării cu Tripla Înțelegere. Regele a încercat să păstreze țara în afara conflictului mondial. Puterile Antantei l-au sprijinit pe Venizelor și, după o perioadă tulbure cunoscută ca Schisma națională, în timpul căreia au funcționat două guverne, unul la Atena, altul la Salonic, Grecia s-a alăturat în cele din urmă Aliaților. Regele Constantin I a fost
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
iveală faptul că localitatea Topraisar, așezată în zona centrală a județului Constanța, aproape de mare, o zonă de influență și de interes pentru cetătile grecești dar și pentru romani, a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Conform înțelegerii cu puterile Antantei, România a decretat mobilizarea la 14/27 august 1916, prima zi de mobilizare fiind considerată, ca începând din noaptea de 15/16 august. În lunile septembrie și octombrie armatele române au desfășurat acțiuni de apărare pe teritoriul dobrogean. Când au
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de nod feroviar, Mărășeștiul s-a dezvoltat și a fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori. Comuna
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
grandomania mizeriei" . Cu puțin timp mai târziu, el continua pe aceeași lungime de undă: În 1924 Eugen Filotti este ales secretar al ”Asociației Generale a Presei” conduse de Constantin Mille. Cu câțiva ani mai târziu este unul din întemeitorii ”Micii Antante a Presei” care reunea reprezentanți de frunte ai jurnalismului din România, Iugoslavia și Cehoslovacia. Eugen Filotti și-a continuat activitatea publicistică până în 1927. Totuși, pe măsură ce trecea timpul se arăta din ce în ce mai deziluzionat de viața culturală din România. Integrarea culturii românești în
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
totodată și profesor de pedagogie la Institutul teologic din Sibiu (1910-1912). Refugiat în București între anii 1914 și 1916, colaborează cu Octavian Goga, Vasile Lucaciu și cu alți refugiați ardeleni la o campanie intensă pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei. Pentru activitatea intensă pe această linie, Onisifor Ghibu a fost condamnat în 1915, în contumacie, de Curtea Militară Maghiară din Cluj, la moarte. După ocuparea Bucureștiului în toamna anului 1916, Onisifor Ghibu se refugiază la Iași cu soția
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
Armatei Roșii amenința să distrugă sistemul păcii de la Versailles, și prin aceasta să elibereze Germania de limitările umilitoare care îi fuseseră impuse. Mulți germani considerau că o nouă mișcare revoluționară era un preludiu necesar al luptei pentru scăparea din constrângerile Antantei victorioase. Așa cum de altfel a remarcat și Lenin, " A fost un moment în care toată lumea în Germania, inclusiv cei mai negri reacționari și monarhiști, declarau că bolșevicii vor fi salvarea lor." În aprilie 1920, Lenin termina scrierea lucrării ""Stângismul", boala
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român. Din punct de vedere al statutului de beligeranță, România a fost pe rând: țară neutră în perioada 28 iulie 1914 - 27 august 1916, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917, în stare de armistițiu în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918, țară necombatantă în perioada 7 mai 1918 - 9 noiembrie 1918, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 9 noiembrie 1918
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1916, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917, în stare de armistițiu în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918, țară necombatantă în perioada 7 mai 1918 - 9 noiembrie 1918, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918. La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura. În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura. În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cele ale Austro-Ungariei. Are loc o reorientare în cadrul alianței tot mai mult spre Germania, ca partener preferat, concomitent cu dezvoltarea unui proces de consultare și coordonare a pozițiilor naționale cu Italia. Concomitent începe și un proces de apropiere de țările Antantei, pe fondul interesului manifestat de acestea pentru diferite aspecte ale situației din Balcani. Rusia își făcuse public obiectivul urmărit în această zonă - stăpânirea strâmtorilor - „drepturi speciale” recunoscute ca legitime de Franța, prin prisma sprijinului pe care Rusia i-l putea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
eforturi pentru a determina ieșirea României din Tripla Alianță, nici Franța nici Marea Britanie, interesul lor primordial era de a nu deranja Rusia, astfel încât nu erau dispuse să acorde garanții de securitate României într-o astfel de eventualitate. Contactele cu țările Antantei s-au intensificat după cele două războaie balcanice, luându-se în discuțiile modalitățile în care acestea ar fi putut sprijini România în îndeplinirea obiectivelor sale naționale. Pe măsură ce probabilitatea izbucnirii unui conflict între cele două tabere devenea tot mai evidentă, problema
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cele două războaie balcanice, luându-se în discuțiile modalitățile în care acestea ar fi putut sprijini România în îndeplinirea obiectivelor sale naționale. Pe măsură ce probabilitatea izbucnirii unui conflict între cele două tabere devenea tot mai evidentă, problema atragerii României de partea Antantei devenise una acută. Un document al ministerului rus de externe sublinia acest imperativ arătând că „"Această Românie trebuie să o câștigăm cu orice preț, atât pentru ora prezentă, cât și pentru viitor"”. Dezvoltarea relațiilor cu statele din Balcani a fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
România și Franța după ce aceasta a susținut și aprobat acțiunile României și a aprobat termenii tratatului de la București. "Criza balcanică din 1912-1913 a desăvârșit alienarea României față de Austro-Ungaria și Tripla Alianță. [...] În primăvara anului 1914, apropierea dintre România și Tripla Antantă (Marea Britanic, Franța și Rusia) era un fapt real." Starea Armatei României în anii premergători declanșării războiului era una precară, fapt care avea să aibă repercusiuni grave în viitor, având în vedere că ea avea menirea de a materializa deciziile
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
intre în război de partea sa. Astfel, Germania, prin intermediul împăratului Wilhelm al II-lea și cancelarului T. von Bethmann-Hollweg, cereau regelui Carol I să pună în aplicare tratatul de alianță și să-și facă datoria de aliat. La rândul său, Antanta, avansa României prin intermediu ministrului plenipotențiar al Rusiei Stanislas Poklewski-Koziel propunere de intrare în acțiune de partea sa, în schimbul recunoașterii drepturilor asupra teritoriilor locuite de români din cadrul Imperiului Habsburgic. Țara a întâmpinat criza departe de a fi unită. Existau dezacorduri
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
asupra teritoriilor locuite de români din cadrul Imperiului Habsburgic. Țara a întâmpinat criza departe de a fi unită. Existau dezacorduri politice serioase între rege și un mic grup de germanofili pe de o parte și majoritatea politicienilor si opinia publică, favorabile Antantei, pe de altă parte. Dar ambele părți erau de acord că era imperativ necesar să se evite războiul. În fața acestei situații regele decide convocarea unui Consiliu de Coroană, pentru a decide poziția pe care trebuia adoptată. Consiliul de Coroană a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
adică expectativa armată.” În cei doi ani care au urmat ambele tabere vor depune eforturi intense pentru atragerea României de partea lor. Pe de altă parte, nici noul rege Ferdinand nici primul-ministru Ion I.C. Brătianu - ale cărui simpatii înclinau spre Antantă - nu aveau vreo intenție de a abandona starea de neutralitate până în momentul în care cursul războiului devenea clar și ei puteau fi siguri că-și vor realiza obiectivele naționale. La 1 octombrie 1914 la Sankt Petersburg a fost semnat un
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
flancul celor două alianțe aflate în conflict, precum și o armată de 600.000 de oameni au fost motivele pentru care ambele tabere au depus eforturi intense pentru a atrage România de partea lor. Se credea că intrarea României de partea Antantei va avea un impact decisiv asupra războiului. Mareșalul Paul von Hindenburg a exprimat cel mai bine această convingere: „"judecând după situația militară consideram că era suficient ca România să intre în acțiune pentru a decide soarta războiului mondial"”. Cu toate
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
mondial"”. Cu toate acestea România nu a ales cel mai favorabil moment pentru a intra în război. Neîncrederea cvasigenerală a liderilor politici și militari români în Rusia, l-a determinat pe primul ministru Ionel Brătianu să amâne alăturarea României puterilor Antantei, până în momentul în care Rusia a fost de acord să recunoască în scris revendicările României. S-au pierdut în acest fel două luni prețioase, astfel că România a intrat în război când Ofensiva Brusilov și Bătălia de pe Somme practic încetaseră
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
găsit tatăl său, Ion C. Brătianu la sfârșitul Războiului de Independență, când România a pierdut sudul Basarabiei în favoarea fostului aliat Imperiul Rus, primul-ministru Ion I. C. Brătianu a negociat cu mare atenție și precauție condițiile pentru intrarea în război de partea Antantei, urmărind în special recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Imperiul Austro-Ungar. Precauția lui Brătianu s-a dovedit a fi justificată, la sfârșitul războiului făcându-se publice documente care arătau că Puterile Antantei nu aveau de gând să
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
intrarea în război de partea Antantei, urmărind în special recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Imperiul Austro-Ungar. Precauția lui Brătianu s-a dovedit a fi justificată, la sfârșitul războiului făcându-se publice documente care arătau că Puterile Antantei nu aveau de gând să își respecte promisiunile făcute României. Astfel la 11 august 1916, Franța și Rusia semnaseră un acord secret destinat să împiedice participarea României cu drepturi depline la viitoarea conferință de pace. În iulie 1916 se încheiase
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Marea Britanie care prevedea că România nu trebuia să beneficieze de ajutorul armatei de la Salonic, decât dacă ataca simultan și Bulgaria. La , în casa lui Vintilă Brătianu, s-au semnat în secret documentele prin care România intra în război de partea Antantei. În memoriile sale, I. G. Duca scria că „"nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Ferdinand a deschis lucrările anunțând că "a convocat pe mai marii țării nu ca să le ceară un sfat, căci hotărârea lui este luată, ci ca să le ceară sprijinul". Regele a anunțat apoi hotărârea sa de a angaja România de partea Antantei și împotriva Puterilor Centrale. A mai spus că "spre a se ajunge la o atare hotărâre, a trecut prin încercările cumplite pe care desigur le pricepem, dar că, având în vedere numai interesele țării a cărei Coroană o poartă, s-
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
având propriile obiective etc. În perioada 2/15-3/16 noiembrie 1916 se desfășoară la sediul Cartierului General francez de al Chantilly o conferință interaliată de planificare, la care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]