772 matches
-
lui Solomon Marcus este o impresionantă dovadă. 715 Până atunci, paradoxul a fost considerat un fenomen marginal de care s-a încercat să se facă abstracție sau ca o problemă ce trebuia rezolvată. În cea mai mare parte, atitudinea față de antinomic a fost una de rezervă și respingere. "Ceea ce s-a numit "rezolvarea paradoxurilor", observă Solomon Marcus, a însemnat de multe ori interzicerea lor. Este ca și cum cuiva care are o migrenă, medicul, în loc să i-o trateze, i-ar spune să facă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
901 Ibidem, p. 139. 902 Ibidem, p. 140. 903 Ibidem, p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
est présentée à la fin du volume. Mots-clés: Éthique de l'environnement, sphère de la moralité, individualisme et holisme éthiques, anthropocentrisme et biocentrisme, libération des animaux, devoirs indirectes, "écologie profonde", développement durable, éthique globale În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
elemente simple ?i din componente complexe. Aici exist? determinare cauzal?, constr�ngeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc cu necesitate, dar ele s�nt constructe istorice ?i cotidiene ale oamenilor. Asemenea caracteristici ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n?îra?i pe tarabă negustorului� ci, măi cur�nd, se aseam?n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Rickert �n 1896, pleac? de la premizele care l-au condus pe Dilhey s? disting? ?tiin?ele naturii de ?tiin?ele spiritului ?i ea vizeaz? locul psihologiei �ntre acestea. Dup? Windelband, obiectele de studiu ale diferitelor ?tiin?e nu s�nt antinomice. Ar fi nimerit deci s? nu facem distinc?ie �ntre ele dec�ț �n privin?a metodei. Unele (?tiin?ele naturii), fiindc? urm?resc s? stabileasc? legi universale, au preten?îi nomotetice. Altele (?tiin?ele spiritului), care vizeaz? s? dea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și Rusia, care, în plus, a fost și este o aliată fidelă a Serbiei. Nu trebuie să ignorăm nici faptul că destule regiuni din Federația Rusă abia așteaptă un asemenea prilej pentru a se separa de Moscova. Chestiunea este profund antinomică. Pe de o parte, este greu să ignori dorința unei majorități de 90% să ne amintim de principiul naționalităților care a creionat Europa de azi iar, pe de altă parte, s-ar încălca unele convenții și tratate internaționale fundamentale și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
putere asimetrice în ariile de conflict. Există într-adevăr o mare diferență între simpla opoziție și anumite diferențe (ca, de exemplu, sus/jos, zi/noapte, 0/1) prin intermediul cărora se formează sistemele lingvistice și în care termenii opoziției sînt atît antinomici, cît și egali, față de termenii unei relații de antagonism (muncitori/șefi, bărbați/femei, albi/negri) în care termenii binomului sînt caracterizați de grade diferite de forță și coexistență într-o relație de antagonism și inegalitate. În cadrul unei asemenea relații, individul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor opere cunoscute. Așadar debutul ar trebui să-l notez în zona eseisticii literare, iar textul care a însemnat cel mai mult pentru mine si mi-a adus câteva discuții adâncite și câteva indicații prețioase din partea profesorilor a fost "Luceafărul-entități antinomice", în anul 1970. Apoi am scris cronici de teatru, pentru că patima pentru arta dramatica și disponibilitățile pentru interpretare m-au urmărit toată viața și sunt și astăzi prezente, îmi ordonează trăirile și existența socială. În școală eram nu numai poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
memoria subiectivă) care să ne ofere (și mai cu seamă să ofere posterității...) relieful adevărat al scrisului românesc din cei patruzeci de ani de dictatură comunistă. Ne mulțumim, la șase ani de la decembrie '89, să ne postăm pe aceleași poziții antinomice "radicale" sau "laxe": am "rezistat prin literatură / am abdicat jalnic și în literatură". Cred că o analiză atentă, obiectivă, fără patimi de o parte ori cealaltă, ar da o imagine mai corectă asupra trecutului. Ne lipsesc însă, printre altele, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca bun israelit francez, pericolul care ar consta în a confunda ideea de națiune cu cea de grup profesional ("Națiunea evreiască ar fi în acest caz ansamblul credincioșilor Sinagogii"). El evidențiază rolul capital al Americii ("sionismul, în loc să opună două naționalități antinomice, leagă Palestina de Statele Unite într-un raport de filiație reciprocă și reversibilă"), pivotul, spune el, care va face într-o zi din sionismul american un mijloc pntru americanizarea imigranților evrei din Europa răsăriteană. Aceleași premoniții și în Jurnalul de călătorie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ștefan-Vodă pe păgâni. Pierit-au în acest război părintele nostru după trup, comisul Manole Păr Negru, și fratele nostru după trup, comisul Simion și alții mulți, Dumnezeu să-i miluiască întru iertarea sa..." VII Nu o dată considerațiile despre scriitor sunt antinomice. Ce contrast între G. Călinescu invocând deficitul lui de idei (Scrisori și documente, 1979) și Al. Paleologu remarcând virtuțile unui Sadoveanu gânditor, cu o filozofie "rotundă", încifrată în opere! "Paradoxul nostru (aparent) conchide Al. Paleologu este că Sadoveanu e cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mai vine doar o dată în planul social pentru a comunica sentința rituală. Vorba greșită anulează punțile cu dimensiunea privilegiată și se așază în opoziție cu actul povestitului care recuperează statutul înalt al inițiaților. Lăudăroșenia incri¬minată are un raport antinomic cu recuperarea prin logos, cel din urmă demers fiind posterior procesului inițiatic, cu vădit rol de iluminare a comunității. Deconspirarea prezenței sacre în planul profan provoacă acte magice insuficiente în încercarea de a zăgăzui mirele: „După ce plecă zgripțuroaica de vrăjitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spune domnia sa constituie o sinteză de spații fizice și corespunzător sufletești, rezumând sferele ontice posibile în concepția umană. Aceste spații desfășoară o impresionantă suită de planuri tensionale, a căror mișcare coregrafică metamorfozează variate stări spirituale, și sunt chemate să delimiteze antinomic două sfere existențiale: absolutul și cotingentul". E exprimată aici ideea pe care se dezvoltă studiul (în trei trepte) consacrat, cel mai recent, Luceafărului: Luceafărul. Treptele spiritului Hyperionic*. Mai întâi, George Popa face distincția, necesară, între "spațiul strâmt" al omenescului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să evidențieze doar distincția între orizontul teluric și cel ceresc al existențialității. În cel de al doilea eseu Transvaluarea hyperionică a temporalității din tripticul ce alcătuiește prezentul studiu, pune în discuție problema denivelării valorice între "două registre ontologice pe scheme antinomice". Factorul timp este de luat aici în considerare. Cercul strâmt al omenescului trebuie înțeles ne spune George Popa ca fiind tocmai limita temporală a acestuia, "o lume a finitudinii". Noutatea pe care marșează exegetul în interpretarea sa constă în faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un cod, realul și imaginarul"), oprindu-se, de asemenea asupra "psihismului eminescian" dar și asupra lecturii ca un "triumf" și "magie" în descifrarea poeticului, cu insistență asupra imaginației fantastice ca reprezentare a contragreutății realului, "o forță posibilă, alta, compensatorie, uneori antinomică, a existenței". Este supusă analizei nuvela Sărmanul Dionis, în care visul se împletește cu realitatea, prozatorul este interesat de "mister și atmosferă, de tensiunea stărilor eroilor, de atitudinea sufletească și mentală, de intruziunea supranaturalului". Un imaginar aparte definește Ioan Derșidan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Că Iașul lui Eugen Herovanu e, sub unele aspecte, "un oraș nefericit", că în timp acesta a avut o "soartă vitregă", cauzele aparțin istoriei. Contemplatorul obiectiv înregistrează ca un sociolog contrastele, dezvăluind obiectiv, sub titlul Orgoliu de umilință, atitudini psihice antinomice. Constant triumfă ambientul spiritual exercitând o forță magnetică: "Nici un alt oraș nu se încorporează mai mult și mai strâns în trecutul existențelor noastre individuale ca acesta. În nici unul, trecutul lui nu se amestecă mai mult cu al nostru. Astfel, Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe drum cu un evreu (cu un „om rău” deci) este considerată „de bun augur”, pe când Întâlnirea cu un preot sau călugăr (cu un „om bun” deci) este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o unică explicație, care - În coordonatele logicii magiei - să satisfacă ambele credințe. Se consideră că, față de un creștin obișnuit, oricât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie lăsat să trăiască, dar în același timp să fie învățat a se întoarce asupra lui însuși, făcîndu-și obiect de contemplare din propriul lui subiect. Lupta în stradă și șederea în turnul de fildeș sunt momente succesive și obligatorii, nicidecum antinomice. Dante, V. Hugo, Tolstoi, Eminescu au fost niște partizani plini de pasiuni politice. Și cu toate acestea opera lor este abstractă și eternă. Creatorul stă ziua, ca om, în țipetele cetății, în soare, iar noaptea se suie în turn, sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea fetițelor din REM, goana fabuloasă printre exemplarele de la Muzeul Antipa, din Gemenii, un fel de Dionis eminescian îmbibat cu Stephen King pe muzică de Alan Parker) și energia verbalizantă din Levantul reprezintă
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
o autenticitate potențată în absența patetismului și a „literaturii”. Iminența extincției dezactivează orice convenție literară. Unele versuri anticipă interogația argheziană („Urechea ta mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]