2,537 matches
-
literare”, semnează până în 1896. Colaborează apoi la „Era nouă” și „Arhiva”. Broșura Generația de la 48 și era nouă (1889) prefigurează o nouă orientare a lui C., care în 1895 înființează la București, cu N. Iorga și J. de Biez, Alianța Antisemită Universală. Preocuparea se vădește atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
adus la ziarul „Epoca”, unde mai folosește pseudonimele Raul și Beatrice. Student la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia populară”, „Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei”, „Noua revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale; inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
amestecat cu ciumăfăi” (40). La rândul său, Mihai Eminescu scria în 1881 despre cei care vindeau „rachiu de cucută prin sate” (41). Amândoi se refereau la cârciumari „jidovi”, contribuind semnificativ la răspândirea legendei privind otrăvirea băuturilor de către aceștia. Un personaj antisemit dintr-un roman al lui Umberto Eco îi acuză pe evreii cârciumari că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, puneau în băuturile alcoolice pe care le vindeau „o substanță toxică ce conține opium și cantaridă” (266, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tuturor municipiilor din țară, e o dovadă mai mare decât goana din Pojon că există optima forma o cestiune izraelită în Ungaria. D. Tisza ordonă capilor municipiilor să fie cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să nu sufere neajunsuri. Antisemitismul e așadar în floare și antisemiții formează în țară un partid puternic, cu multe ramificări. S-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să nu sufere neajunsuri. Antisemitismul e așadar în floare și antisemiții formează în țară un partid puternic, cu multe ramificări. S-ar putea zice că partidul numără membri pe față, activi, și afiliați pasivi și secreți. Numărul celor din urmă ni se pare mult mai considerabil decât al celor dentăi și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și onestității oamenilor. Nu e fum fără foc. Antisemitismul, care s-a dezvoltat din începuturi modeste, dac-a putut ajunge atât de departe cată să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra sinagogelor comunității religioase. Afacerea Tisza - eszlar, menită a aprinde fanatismul acestora, precum unii din agitatorii antisemiți au și știut s-o utilizeze, n-a făcut nici un efect în țară, lucru de care au a se felicita atât țara cât și evreii. Cestiunea evreilor nu e nici politică sau națională, căci locuitorii evrei au convingeri maghiare; în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care le fac aici asupra scriitorilor colaboraționiști sînt perfect arbitrare, neverificabile și nefalsificabile, e o chestiune de morală, de psihologie, de metafizică personală. De moment politic. De raporturi de forță. Dar stabilirea unei relații de cauză/efect între un articol antisemit publicat în N.R.F în 1942 și razia Vel d'hiv', care ar fi putut pune toată lumea de acord, pare de neconceput. Noi simțim că această cauzalitate mecanică, punct cu punct, partes extra partes, între un text ici și un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
separa această populație de celelalte «impure» care trăiau În România” Într-un mod asemănător cu cel practicat de germani pentru purificarea rasei ariene. El a devenit membru al Gărzii de Fier și și-a făcut publice sentimentele sale antițigănești și antisemite. Făcăoaru era etnicist declarat. Pentru el, Într-o bună tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu trebuiau asimilați, ci „Împuținați”, populația disgenică trebuia exclusă prin sterilizare controlată de stat. Eugeniștii radicali urmau foarte explicit „Testamentul Căpitanului”. Mai paradoxal
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniști: Iuliu Moldovan, o personalitate ce a jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale altor eugeniști, așa cum nu a făcut-o nici Victor Babeș, personalitate care a promovat implicarea nediscriminatorie a statului În sănătatea publică. Este, cred și repet, simptomatic faptul că mulți oameni de valoare nu sunt moral coerenți În atitudinea lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etnie decât cea română, a fost promulgată În anul 1938. Legi mai aspre de restricționare au fost promulgate În 1940, sub dictatura lui Carol al II-lea. Din cercetările mele reiese că mișcarea eugenistă a influențat foarte puțin adoptarea legilor antisemite din august 1940. Rolul cel mai semnificativ al eugeniștilor a fost acela de a introduce și populariza cultura eugenistă. Astfel, ei au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre cei care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel de orientări reacționare și tradiționaliste și au Încercat să demonstreze legătura directă dintre ideile și acțiunile care le caracterizau și soarta tragică a evreilor În timpul celui de-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă, tot mai numeroase, și creșterea puterii statului la sfârșitul anilor 1930, fără să considere că În acest fel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind membru al Gărzii de Fier. Această mișcare se dezvoltase În România la sfârșitul anilor ’20, devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales din studenți, o organizație care se bucura de o susținere semnificativă și Își recruta simpatizanții dintr-o bază socială largă, de la intelectuali până la locuitorii mediului rural. Făcăoaru lăudase deschis eficiența programelor eugenice aplicate la Începutul anilor ’30
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bucura de o susținere semnificativă și Își recruta simpatizanții dintr-o bază socială largă, de la intelectuali până la locuitorii mediului rural. Făcăoaru lăudase deschis eficiența programelor eugenice aplicate la Începutul anilor ’30 În Germania și făcuse publice sentimentele sale antițigănești și antisemite 55. În 1940, În scurta perioadă a regimului legionar, a deținut o funcție importantă În guvern, fiind responsabil de implementarea măsurilor de sănătate publică. Făcăoaru a devenit, Într-un anumit sens, ideologul regimului legionar În probleme legate de sănătate, biologie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
până la nivelul guvernatorului regiunii, consider că nu este o greșeală să presupun că Făcăoaru cunoștea soarta evreilor din Transnistria. Este, de asemenea, probabil că el a reușit să influențeze indirect părerile oficialilor despre „problema evreilor” În acord cu propriile opinii antisemite, care fuseseră des publicate și susțineau măsuri coercitive negative Împotriva acestei populații, printre care sterilizarea. Având În vedere relația sa bine cunoscută cu extrema dreaptă din România și cu ocuparea Transnistriei, este greu de imaginat cum a reușit Făcăoaru să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezbate crizele și reformele curente. Aceste publicații au contribuit la crearea unei „culturi eugenice” care reunea diferite orientări intelectuale, ideologice și politice. Convingerile politice ale promotorilor eugeniei variau de la susținerea Partidului Național-Țărănesc condus de Iuliu Maniu până la alianțele cu regimul antisemit Goga-Cuza și participarea ca membri deplini la activitățile Gărzii de Fier. Aceste legături variate vor fi explorate În capitolul 3. Pentru moment, discuția de față se va Îndrepta către fundamentele intelectuale ale mișcării eugeniste din România. CAPITOLUL 2TC " CAPITOLUL 2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și depuneau eforturi pentru crearea unor programe realiste și eficiente În domeniul sănătății publice și al bunăstării sociale, așa cum au Încercat mai târziu și adepții din România ai ideilor eugeniste. Eugenia germană nu avea la acel moment nici o componentă puternic antisemită. Sintagma igiena rasei nu făcea nici o referire conștientă la ierarhizarea biologică și socială a comunităților umane pe baza caracteristicilor lor rasiale. Istorica Sheila Weiss arată că Wilhelm Schallmayer, primul lider important al mișcării eugeniste din Germania, „s-a opus ferm
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unii dintre contemporanii săi32. Făcăoaru și alți susținători ai extremei drepte Încă mai Încercau să păstreze aparența unei fundamentări științifice a poziției lor ideologice. Nu doar aceștia, ci și alți intelectuali, printre care respectatul istoric Xenopol, au adoptat o retorică antisemită o dată confruntați cu o situație de criză 33. Cu toate acestea, chiar și după sfârșitul primului război mondial, majoritatea intelectualilor români celebrau sau criticau progresele din sferele culturii și societății, fără a fi cu adevărat interesați de aspectele biologice implicate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a lui A.C. Cuza și chiar Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga preziceau că adoptarea reformei constituționale după război va avea consecințe dezastruoase pentru populația românească 25. Cam În aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor asupra populației indigene. În același timp, În Italia și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era, fără Îndoială, informat. În ansamblu, antisemitismul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor asupra populației indigene. În același timp, În Italia și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era, fără Îndoială, informat. În ansamblu, antisemitismul era orientarea dominantă a politicii românești din această perioadă 26. Apare clar că motivul pentru care Moldovan nu menționează „problema evreiască” În Biopolitica nu trebuie căutat În lipsa generală de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de acceptare a condiției moderne cu toate oportunitățile pe care le crea, dar și cu limitările pe care le impunea. În timpul celui de-al doilea război mondial, o concepție similară despre impozitare, alimentată Însă de o atitudine rasistă și specific antisemită, a determinat adoptarea unor politici care impuneau restricții dramatice Împotriva populației evreiești. Prin intermediul unor măsuri atât generale, cât și foarte specifice referitoare la proprietățile și posesiunile evreiești de orice fel, regimul Antonescu a reușit să confiște sume imense de la populația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]