2,520 matches
-
întrucît între această realitate și cea redată există o mediere realizată de gîndire, relația dintre limbă și lumea realiilor este anizomorfă, fără ca acest lucru să însemne lipsa corespondențelor dintre ele. În mod efectiv, lumea redată prin limbă este o realitate antropică ("creată de om"), aici fiind preluate noțiunile create de gîndire și raporturile realizate de conștiință între realități. Dacă fiecare limbă oferă imaginea intermediată de gîndire a realității, urmează că fiecare comunitate lingvistică are propriul antropocosmos (adică glosocosmosul său). Nu fiecare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la îndoială chiar de către Stephen Hawking, ipoteza creației continue căpătînd tot mai multă susținere, consacrînd relația vid energie materie, guvernată de un principiu inteligent care armonizează totul. În același timp, John Barrow și John Tipler au formulat așa-numitul "principiu antropic", exprimat foarte bine de un alt fizician celebru, Freeman Dyson, cere afirma că, cu cît studiază mai bine universul și detaliile arhitecturii lui, cu atît găsește mai multe dovezi că eram așteptați. Se pare deci că totul în univers lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Attali Jacques, Evreii, lumea și banii, Univers, București, 2012; * Babeți Coriolan, Istoria ca armă a disputei arhetipale, Curtea Veche, București, 2007; * Bairoch Paul, Mithes et paradoxes de l'histoire économique, La Découverte, Paris, 1994; * Barrow John, Tipler John, Principiul cosmologic antropic, Ed. Tehnică, București, 2001; * Barrow John, Cartea infinitului, Humanitas, București, 2010; * Berlin Isaiah, Puterea ideilor, Humanitas, București, 2012; * Bhagwati Jagdish, In Defense of Globalisation, Oxford University Press, 2004; * Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Humanitas, București, 2006; * Byrne Rhonda
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la îndoială chiar de către Stephen Hawking, ipoteza creației continue căpătînd tot mai multă susținere, consacrînd relația vid energie materie, guvernată de un principiu inteligent care armonizează totul. În același timp, John Barrow și John Tipler au formulat așa-numitul "principiu antropic", exprimat foarte bine de un alt fizician celebru, Freeman Dyson, cere afirma că, cu cît studiază mai bine universul și detaliile arhitecturii lui, cu atît găsește mai multe dovezi că eram așteptați. Se pare deci că totul în univers lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
izvorăște întreaga gîndire". E ca în realitatea cuantică, nu există nimic terifiant aici. Doar că suntem toți în contact cu izvorul cel inimaginabil și inconceptibil. Bibliografie selectivă * Ahamed Liaquad, Stăpînii finanțelor, Humanitas, București, 2014; * Barrow John, Tipler John, Principiul cosmologic antropic, Ed. Tehnică, București, 2001; * Bohm David, Wholeness and the Implicate Order, Routledge and Kegan Paul, London, 1980; * Brăilean Tiberiu, Teoeconomia, Junimea, Iași, 2011, * Brăilean Tiberiu, Omeconomia, Junimea, Iași, 2012; * Campbell Joseph, Myths to Live By, Bantam, New York, 1972; * Dyer W
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu substanțierea complexă a intrărilor și ieșirilor din mecanismul (de neevitat termenul!) economic. Ingredientele câștigului sunt doar în mod direct expresii de cantitate, ca și câștigul sub forma avuției, dar indirect intervin expresii de calitate, mai toate legate de ecuația antropică a Economiei. Dacă ne obișnuim cu această viziune mai corectă, înțelegem că Economia are o problemă aproape urieșească de survolat, adică să-și reîncarce toate conceptele cu aspectele inefabile legate de om. Antropologizarea pieței este o acțiune deosebit de complexă, desfășurată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
complet, ca trecut, prezent și viitor. Caracteristică asumată prin imitarea modelului princeps al teoriei mecanicii, timpul măsurat printr-un mecanism numit ceasornic a fost transformat de Economie într-o resursă materială rară (Georgescu-Roegen, 2009). Astfel, dispare orice urmă a elementului antropic prin care timpul este o caracteristică de demarcație în înțelegerea ordinii lucrurilor, faptelor și evenimentelor ca atribut exclusiv al conștiinței și conștienței umane. În fond, timpul nu are sens de constituent al universului decât raportat la fluxul acțional conștient, care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spațiul natural pentru a multiplica, sub semnul câștigului, spațiul artificial, mergând până la a stimula exercițiul câștigului din nimic în spațiul virtual. Virtualitatea, ca formă sofisticată a artificialului produs de economie, servește iluziei că ipoteza fondatoare nu are nevoie de perspectiva antropică deoarece câștigul este nelimitat creat de hologramele spațiului virtual, în care este subtil reîncărcat de potență și de geniu faberian homo œconomicus. E drept că se întâmplă și altceva, mult mai periculos, conexând omul viu la iluzia câștigului fără contribuție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care o conservă cu religiozitate neomonetariștii, ci adaugă la ingredientele esențiale ceea ce vechiul concept a exclus, iar economia de piață a fost explicată după modelul ceteris paribus. Adică readuce în conținutul conceptului de piață ceea ce în realitate este determinant: factorul antropic. Piața ca abstracțiune, ba chiar ca secularizare a principiului creator, nu poate avea capacitatea de a regla, bunăoară, diversitatea naturii umane, pentru că aceasta din urmă nu este pur și simplu un mecanism, iar ființa umană nu este unidimen sională sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intenție (ce au tendința linearității cauzale), dar și consecințe care nu sunt o reflectare a actelor intenționate (Popper, 1998a), se constituie ca incertitudini, uneori (poate adeseori!) contextele fiind saturate de astfel de fapte. Cu alte cuvinte, Economia operează asupra forțelor antropice, eminamente cu substanțiere subiectivă, psihică, în formule deterministe sau nu (mai mult nu), cu propensiuni iraționale. Fizica este o știință a raționalului, iar Economia o știință a raționalității minime a contextelor substanțializate de fapte raționale și iraționale și consecințe intenționate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să fie relevantă după mai multe criterii în același timp și în aceeași măsură. Cumva concluziv, sistemul economic nefiind substanțial de natură fizică, nu este nici principial de natură disipativă (Prigogine, Stengers, 1984), având o comportare nonentropică pentru că are una antropică, prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sens („în sus” sau cel „în jos”, „la dreapta” sau „la stânga”, „pe orizontală” sau „pe oblică”) este cel corect. Economia este un sistem al ordinii spontane, ce funcționează într-un context (definit ca stare a unui alt sistem, de natură antropică, înscris și acesta într-un sistem fără cauză primă și cauză finală, care este al naturii) ce nu-și contrazice esența tocmai pentru că aceasta subîntinde intersubiectivitatea. Consecințele intersubiectivității nu sunt predictibile în sens fizic. Ordinea sistemului, ca măsură a conversiilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
respirația aerului de către plămâni sau circulația sângelui de către inimă la regnul animal. Economia conține astfel autoreglarea de natură funcțională. Problemele randamentale ar trebui să aibă, în felul acesta, sensul sugerat de funcționalitate în termeni naturali. Rețintuirea de stâncă Totuși, circularitatea antropică a Economiei nu este un proces autosuficient, căci astfel n-ar avea legătură cu conștiența. Ceea ce excede perimetrului funcționalității stabile a Economiei ține tot de om și nu pot fi tratate ca și când nu ar exista propensiuni identitare speciale, care doar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unui „obiect” înzestrat cu reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca program de muncă, cum s-a întâmplat), orientându și sensurile concreteții economice și pentru timpul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economice. Economia nu se mai preocupă doar de lucrurile lumii reci, lăsând fizica să le patroneze, ea preluându-le doar în contextul complexității și totdeauna subordonate „lucrurilor” vii, proceselor tranzacționale și inspirate de natura umană. Reîncărcarea viziunii Economiei din perspectiva antropică nu vizează explicit mijloacele, care până acum păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar această restructurare principială ține de ceva mai profund, în legătură cu decontaminarea Economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar această restructurare principială ține de ceva mai profund, în legătură cu decontaminarea Economiei și de virusul ideologiei. Economia se centrează antropic pentru a asigura finalitatea proceselor, consistența consecințelor, iar pentru asta, ca să spun așa, nu contează puritatea mijloacelor. Selecția pe criterii ideologice a mijloacelor nu doar ar fi concordantă cu simplificarea cerută de metoda cognitivă adoptată din fizică, ci și ar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
evoluției cunoașterii căile cogniției s au subsumat, până la urmă (în mod semnificativ adică), pe de o parte, paradigmei fizice (la un loc modelul și mecanismul, ca paradigme ale cogniției contingente și, respectiv, cogniției arhetipale) și, pe de altă parte, paradigmei antropice (sugerată de sinteză și sistem, ca paradigme ale cogniției transcendentale și, respectiv, cogniției contextuale). Sunt în esență sursele de demarcație a semnelor, semnificațiilor și consecințelor a două tipare de modernitate, una născută din iluminismul rațional (prima modernitate) și alta născută
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca proces de învățare, un fel de legătură inversă negativă (în sens cibernetic) care asigură relevanța reglementării naturale și face posibilă stabilitatea contextului în scop de reproducere a condițiilor propice conviețuirii într-un sistem complex, cu parametri și fizici și antropici. Alfa și Omega perpetue Cele două magistrale constituie reperele care tranșează o nouă distincție în istorie, o adevărată cezură a timpului în cel al Erei Preglobale și în cel al Erei Globale, adică cele două părți ale istoriei hominizării ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a unui fiu rătăcitor pe calea raționalizării cu scop randamental care a dus la scoaterea din ecuație a omului. Este nu doar întoarcere propriu-zisă, ci inversiune de sensuri, semnificații, procese și finalități în raport cu economia platonică ce se fructifică în economia antropică, sugerând totuși o cale (care conține un salt radical) pe care o numesc drept calea situațională. Calea situațională se configurează, deci, în repere naturale de sorginte contextuală, făcându se saltul de la forma dependențelor ierarhice (lumea și structura ei erau date
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
totuna. Panorama conceptelor de economie are un conținut mozaicat, cu propensiuni spre stabilitatea formulelor în conformitate cu ordinea naturală, ca și propensiuni spre forme de progres centrat pe mijloace devenite scop în sine, dar prefigurează și propensiuni spre ordinea spontană, de tip antropic. Panorama exprimă, în fond, drama conceptualizării economice care repetă drama căilor de cogniție în general, al cărei motiv a fost și va rămâne poziționarea omului în propria lui creație, fie în partea cauzei prime, fie în partea cauzei finale. Omul-obiect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un consum energetic și financiar. În ecuație se află două variabile de capital antreprenorial: capitalul uman și capitalul financiar, amândouă având inovarea ca funcție randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum ne poziționăm și pe ce ne bazăm? Așezări principiale Problema conceptualizării în Economie pare să fie mai complicată decât ne-am așteptat. Primul aspect generator de complicații
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
capcanele materialității din care pot să iasă științe precum fizica sau cosmologia. Economia, pe scurt, nu este o știință a materialului, a concretului fizic pentru că pur și simplu n-ar mai fi o știință socială. Ea este o știință eminamente antropică. Organizarea teritoriului Într-un fel explicit, conceptualizarea în Economie este diferită față de alte științe, în primul rând cele experimentale. Nu încape îndoială că Economia are o problemă suplimentară în conceptualizare, și nu una simplă: cum alegem calea pe care ajungem
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lăcașul, mediul placentar al vieții. Perspectiva materialistă schilodește spațiul, exclude omul, transformă creativitatea în cărămidărie. Spațiul invită Economia să se întemeieze pe alte principii decât cele materiale, nevoile umane nefiind doar exclusiv materiale. Spațiul impune Economia să fie o știință antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim de complexitate a expresiilor. Imaginea spațiului nu este cea a interiorului unui ceasornic în care omul ar fi, eventual, arcul. Această perspectivă invită la o viziune diferită de organizare a conceptualizării, a cogniției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
noii ordini. Între paradigma iluministă a mecanismului și paradigma globală, a viziunii lumii ca sistem, se înscrie un traseu de căutări care nu trebuie să fie străine de Economie. Cogniția economică trebuie să intre sub zodia altei metafore, expresia lumii antropice complexe. B. Reprezentarea schimbării radicale Temporalitatea conceptelor Sistemul care ne interesează în acest demers este văzut nu sub aspect fizic, ci ca o formă de cunoaștere care duce la descifrarea caracteristicilor unui mod de organizare a cunoștințelor despre societate sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]