2,440 matches
-
avându-și originea în eul creator)68, ultima susține că inspirația este o forță transcendență (avându-și originea în afara eului creator, într-o instanța superioară acestuia)69. Prima teorie aduce în sprijinul său dovezi psihologice, iar ultima probe literare și antropologice 70. Oricum ar sta lucrurile, sunt de părere că "inspirația" este termenul care ar trebui utilizat exclusiv pentru a desemna agentul exterior eului creator, în timp ce "imaginația" este termenul care ar trebui utilizat pentru a descrie contribuția personală a eului creator
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
așa-numitului „semipelagianism”, cf. M. Cappuyns, „Le premier représentant de l’augustinisme médiéval”, în Rech. de théol. anc. et médiév. 1 (1929), pp. 309-337; R. Lorentz, Das Augustinismus Prospers von Aquitanien, ZKG 73 (1962), pp. 217-252; V. Grossi, La crisi antropologica nel monastero di Adrumeto, Aug. 19 (1979), pp. 103-133; Idem, „Il termine «praedestinatio» tra il 420-435...”, ibidem, 25 (1985), pp. 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (cf. infra). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care o națiune este capabilă să o exercite în politica internațională. Nu ne preocupăm aici de problema factorilor responsabili de dezvoltarea caracterului național. Ne interesează doar faptul - contestat, dar (ni se pare nouă) incontestabil, mai ales ținând cont de conceptul antropologic al „modelelor culturale” - că anumite calități ale intelectului și caracterului se întâlnesc mai des și sunt mai mult apreciate într-o cultură decât în celelalte. Să-l cităm pe Coleridge: Dar consider că este un adevăr indiscutabil, fără de care istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, vol.2, 1995. 89 R. Bastide, Le "Chateau intérieur" de l'homme noir, în Eventail de l'Histoire vivante, Hommage à Lucien Febvre, A. Colin, 1953, apud Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Editura Univers Enciclopedic, București, traducere de Marcel Aderca, postfața de Cornel Mihai Ionescu, 1998, p. 404. 90 "Măștile "sunt în avangardă împotriva morții", după care se laicizează și devin un sprijin al emoției estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
timp, în cadrul unor culturi diferite, și anumite variabile de mediu, precum diversitatea culturală, starea de război, existența unor modele, a resurselor (financiare etc.) și numărul competitorilor într-un anumit domeniu. Unele studii de caz interculturale (de exemplu, Lubart, 1990) și antropologice (de exemplu, Maduro, 1976; Silver, 1981) au evidențiat faptul că în privința creativității diferențele culturale sunt evidente doar în funcție de măsura în care sunt valoralizate inițiativele creative. Toate abordările - cognitive, sociale și de personalitate - au contribuit, la rândul lor, la înțelegerea fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dar și diferențe) cu diversele școli de gîndire care abordează aceleași fenomene fizice și sociale. Primul curent, intrînd în relativă concurență cu teoria reprezentărilor sociale, este acela al cercetărilor asupra imaginarului. El se împarte în două ramuri, una de inspirație antropologică, esoterică 2 și jungiană, iar cealaltă freudo-lacaniană, fondată pe principii kantiene, critice și raționaliste. În Franța, în ultimii 40 de ani, două nume ies în evidență, reprezentînd maniera de gîndire antropo-istorică: Gilbert Durand și Michel Maffesoli. Acești doi sociologi au
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cunoștințe și instituții îmi pare lipsită de obiect" (Moscovici, op. cit., p. 62). Se va vedea că dezbaterea pe această problematică se dorește în același timp cumpătată și polemică. Sub hainele științificității, lucrările centrate numai pe cogniție atenuează sau eludează valoarea antropologică a teoriei RS accentuîndu-i exclusiv controlul metodologic. Noțiunea de RS se dovedește a fi de o utilitate centrală. Într-adevăr, stimulii, externi în programele de studiu S-A-R, sînt reintroduși în memoria și acțiunea indivizilor și grupurilor, sub forma cunoștințelor împărtășite
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
2. Gen, statut, rol și concepție a grupului Împărțirea în categoriile feminin și masculin este desigur prezentă, prin definiție, în toate societățile umane. După cum sugerează Françoise Héritier (1996), aceasta este legată de una din formele elementare ale gîndirii, fie ea antropologică, literară, mitică, religioasă sau științifică. "Observarea diferenței dintre sexe este cea care se găsește la baza oricărei gîndiri, atît a celei tradiționale, cît și a celei științifice. Reflecția oamenilor, încă de la apariția gîndirii, s-a oprit asupra a ceea ce era
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau "profane" (Rivière). Aceste fenomene reapar cu ajutorul artelor, al cine-maului, al miturilor, al mișcărilor carismatice, al futurologiei, science-fiction-ului, al jocurilor, sporturilor, spectacolelor diverse, al mișcărilor mulțimilor, ceremoniilor, defilărilor și practicilor politice, precum și în timpul interacțiunilor corporale sau vestimentare. O întreagă abordare antropologică a cotidianului permite perceperea sistemelor simbolice într-o altă lumină. 19. Fațada unei reprezentări, în opinia lui Goffman "S-a folosit pînă aici termenul de "reprezentare" pentru a desemna totalitatea activității unui actor care se desfășoară într-un interval de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
interacțiuni, de curtoazie, de prezentare a eului și a comunicării (E. Marc și D. Picard, L'interaction sociale, Paris, PUF, 1989; D. Picard, Du code au désir. Le corps dans la relation sociale, Paris, Dunod, 1983) sau abordările etnometodologice și antropologice rezultă direct sau indirect din cîmpurile de cercetare pe marginea reprezentărilor. O adevărată muncă de articulare conceptuală și metodologică îmbogățește aceste două zone de investigație într-un mod foarte fericit. De reținut * Luarea în considerație a relațiilor cu practicile sociale
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a vorbi corespund unei tradiții unice, conștiință motivată la rîndul său în special de interînțelegere“ <footnote Eugen Coșeriu, Obiectul și problemele dialectologiei, în Idem, Lingvistica din perspectivă spațială și antropologică, Editura Știința, Chișinău, 1994, p. 96. footnote> . Termenii Moldova, moldov(e)an, moldovenesc aveau acum ca arie de referință provincia istorică în care se cuprindeau și Basarabia și Bucovina, cu derivatele corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
același loc din care am plecat refăcând uneori cu aceleași cuvinte, dar cu o treaptă superioară, un grad mai mare de înțelegere asupra protoistoriei ritualurilor sacre ale tradiției, marcată de simboluri, de interpretare științifică și mistică a acestora, în raport cu dezvoltarea antropologică a spiritului uman, mai conștient, azi ca niciodată, că este tributar ca parte dintr-un întreg suprem. Și atunci, să receptăm mișcarea din templu, gesturile sacre legate de locul în care se desfășoară ritualul, ca fiind rectilinii, circulare ori verticale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să ne reîntoarcem în spirala demonstrației noastre și la simbolismul verbal, atât de bogat în semnificații dintru începuturi. Transparența raționalului în brațele căreia ne abandonăm din comoditate, din stressul vieții contemporane, coerența logică pe care o căutăm dintr-o deformare antropologică ne fac să uităm în cuvânt, obiect sau pictură originea sa de simbol. Și chiar evaluarea vizuală a acestora se transformă în limbaj, uitând metafora. Simbolismul lingvistic este metaforic și în particular se devoltă prin alegorie, acel minunat complex de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
eficiente, mai precise și mai ample decât ale științelor moderne (posibilitățile de vindecare ale esenienilor tămăduitori, deci și ale lui Isus nu au putut încă fi egalate, decât de cei aleși cărora le-au fost transmise învățăturile secrete). În literatura antropologică obiectele utilizate în magie sunt numite leacuri, iar magicienii lecuitori. Sunt incluse ierburi, organe de animale, pietre prețioase, obiecte sacre și obiecte pe care incantațiile sau ritualurile le consideră ca emanând ele însele putere. În Tradiție exista divinația unor părți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al dezvoltării umane Cum ne înșeală oarba ignoranță! O, nefericiți muritori, deschideți ochii!143 Este important să găsești rădăcinile magiei așa cum o înțelegem noi în zilele noastre, șaman, șamanism, mana144, aplicând un context de percepție și metode comparative prin studii antropologice, istorice și religioase 145. Șamanul, se pare, are extazul necesar pentru a comunica cu spiritele prin ritual. Cum am amintit în capitolul anterior el are nevoie de accesorii precum ar fi îmbrăcămintea, tobele și alte accesorii. El poartă o robă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi viziunea noastră asupra protoistoriei ritualurilor este Eliade. El împarte sistemele de credință, fie ele religii sau magie într-o analiză hexadimen-sională (experimentală, mitică, doctrinală, etică, rituală și socială), sisteme de gândire care pot acoperi triada magie-religie-știință și filosofia. Noțiunile antropologice pe care le vom aminti în capitolul următor s-au schimbat mereu în contact cu științele sociale și umaniste. Astfel se apreciază o creștere a importanței magiei 170 și apoi un declin al ei în Europa 171, model șubred de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
model șubred de altfel în concepția noastră, dar adoptat de mulți autori în circumstanțele istorice ce dezbat și astăzi paradigmele triadei în diversele societăți umane. Așa încât studiul magiei ca un fenomen cultural distinct are în cuprinsul său puncte de vedere antropologice, sociologice și istorice. Distingerea unor criterii de diferențiere între magie și activitățile religioase ori științifice pot fi utile dar magia nu poate fi discutată separat de acestea. Practicile magice reprezintă în esență un aspect sau o reflecție susținută de oameni
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al secolului al XX-lea ca punct de plecare pentru antropologia filosofică și orice alt studiu despre om care nu poate fi definit științific. După opiniile antropologiei filosofice apărute ca antiumaniste, umanismul clasic e de fapt preștiințific. De aceea abordarea antropologică a civilizației umane în toate aspectele sale, pe care noi o încercăm face deci parte din antropologia filosofică. Așa se explică de ce dezvoltarea filosofiei este atât de strânsă cu aceste patru înțelesuri ale antropologiei, atât discutarea naturii umane, cât și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care extinde semnele lingvistice către toate acțiunile umane ce au un înțeles convențional, o semnificație ce poate constitui obiectul hermeneuticii. În lumea lui Claude Lévi-Strauss sau în interpretarea viselor și structurile subconștientului din lucrările lui Jacque Lacan 198 apar investigații antropologice ale culturii și obiceiurilor parte a Tradiției. Lucrările noastre tocmai în această direcție s-au desfășurat până în prezent, chiar dacă observațiile nu s-au adresat conștiinței umane în raport cu limbajul său. Omul este văzut nu prin prisma limbajului său ci ca un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu inteligența sau trupul uman cu conceptul uzual de corp, atunci am eradica identitatea noastră umană. Trupul nu poate fi apreciat în mod macabru sau pseudoștiințific ca o mașină, un robot, un organism animal, ceea ce ar îndepărta până și realitatea antropologică sau legăturile transcedentale care reprezintă viața umană. Arătam cât de importantă este antropologia pentru o bază a cunoașterii rosicruciene ca binom universal al tradiției. Ritualul vieții în complexitatea lui nu face altceva decât să definească o existență holistică. Prin realitatea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau legăturile transcedentale care reprezintă viața umană. Arătam cât de importantă este antropologia pentru o bază a cunoașterii rosicruciene ca binom universal al tradiției. Ritualul vieții în complexitatea lui nu face altceva decât să definească o existență holistică. Prin realitatea antropologică a omului în context biofizic și socio-istoric, neputând scăpa de societatea științifică virtuală și industrială, avem șansa de a ne pierde pe noi înșine. Lumile vieții și muncii nu trebuie însă să ne îndepărteze de viața noastră ca ființe ale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
comunicăm între noi oamenii, dar suntem legați individual și colectiv prin puteri nu străine ci proprii spiritului universal cu Spiritul Divin care acționează și vorbește prin noi. Sfântul Paul spunea că trupul nostru este templul Duhului Sfânt 243 în sens antropologic și teologic, nu biologic sau fizic. Acesta ar putea fi un misticism creștin diferit de neoplatonicism sau misticismul esoteric sau gnostic. Lumina credinței care ne vine prin Cristos nu este directă ci reflectată. Sfântul Paul descrie existența lui Cristos în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
anabaptiste etc., oferind căi noi de exprimare a credinței, dar cu existența unor modificări ale mesajului central al Sfintelor Scripturi creștine. De aceea azi reuniunea ecumenică încearcă să unească pe toți credincioșii după crezul lui de Lerins. Illuminarea și studiul antropologic ca și cercetarea hermeneutică a cărturarilor ultimelor secole sub semnul rosicrucian a adus o nouă lumină asupra credinței și filonului tradiției transmis de ea. În ultimul timp mulți au ales să rămână creștini dar au adoptat și alte credințe care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost luată ca model de Hegel ducând în sistemul său filosofic spiritul absolut în conștiința umană. Dogma creștină, interpretată și modificată de-a lungul veacurilor rămâne însă să planeze în jurul lui Isus din Nazareth, transcendența lui Dumnezeu fiind în interpretarea antropologică a religiei secolului ce tocmai s-a încheiat, elementul esențial. Doctrina fraternității aparține și ea creștinismului, plasând egalitatea și libertatea alături de aceasta, dezvoltând astfel scopul originar al misterelor din antichitate. Spectacolele mistice, ceremoniile simbolice au păstrat ca și în masonerie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se plasează de aceeași parte cu Kant și Hegel. Omul reface din intzerior o căutare fără obiect real transcendent, ca revelație a misterului, în ascunderea absolutului. Ca o introspecție mnemoclastică exactă poetul reface în sensul propriei sale gândiri întreaga structură antropologică a imaginarului (Autoportret): "Lucian Blaga e mut ca o lebădă./ În patria sa/ zăpada făpturii ține loc de cuvânt.../ El caută apa din care bea curcubeul", acel curcubeu, legământ între Noe și Dumnezeu, între om și noos, între atma și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]