2,449 matches
-
specialist. De regulă, în cazul persoanelor infectate cu HIV suportul psihologic nu se bazează pe o singură terapie, ci pe o orientare integrativ-eclectică sau pe un cadru amplu de orientări, teorii și viziuni diferite, sub aspect social, psihologic, fiziologic și antropologic. Toate aceste metode și tehnici psihoterapeutice trebuie adaptate la unicitatea personalității clientului și selectate în funcție de problemele sale emoționale, psihologice, probleme cauzate de boală. Abordarea integrativă, spre exemplu, are un nucleu aplicativ într-o sferă largă a serviciilor umane, care, la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
naturii. În domeniul stabilirii potrivirii între om și profesiune, în cadrul examinărilor aptitudinale, diferențierea capacităților intelectuale și tendințele spre recunoașterea acestora au căpătat o importanță deosebită. Dintre reprezentanții psihologiei empirice, din ce în ce mai independentă, din școala lui W. Wundt (1832-1920) și din concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger, 1989; J. McKeen Cattell, 1886; B. Bourdon, 1895), care împreună cu testele de inteligență (A. Binet, 1890), concepute inițial pentru alte scopuri, au stat la baza fundamentării examinărilor aptitudinale pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
contexte societale. Faptul că acțiunile sociale colective au loc, iar indivizii participă la ele (chiar dacă în grade diferite), constituie un argument puternic în favoarea ideii că logica socială a participării politice este (și) de altă natură. Ne referim aici la perspectiva antropologică pentru care participarea civico-politică este în primul rând un ritual. Dintr-o perspectivă particulară, cea a participării la vot, Guyonnet (1994) consideră că modelele explicative ale participării (la vot) sunt de două tipuri mari: strategice și ecologice. Primul tip de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lipsesc complet materialele care, în fond, sunt fundamentale. Mă refer în primul rând la un grup de poezii italo-friulane. Aproximativ în perioada ce include, în prima „serie”, articolul referitor la jeanșii Jesus (17.05.1973), pe acela referitor la transformarea antropologică a italienilor (10.06.1974), iar în „seria” paralelă, recenzia la Puțină febră a lui Sandro Penna (10.06.1973) și pe aceea la Eu sunt poet a lui Ignazio Buttitta (11.01.1974) - a ieșit în Paese sera (5
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a culturii devine o ofensă la adresa demnității omenești, atunci când ea se manifestă în mod explicit ca dispreț al culturii moderne și nu exprimă altceva decât violența și ignoranța unei lumi represive în totalitatea sa. 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 1tc "10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia1" 2 iunie 2: pe prima pagină a ziarului Unità tronează titlul marilor ocazii: „Trăiască republica antifascistă”. Sigur, trăiască republica antifascistă. Dar care este sensul real al acestei fraze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se manifestă în mod explicit ca dispreț al culturii moderne și nu exprimă altceva decât violența și ignoranța unei lumi represive în totalitatea sa. 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 1tc "10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia1" 2 iunie 2: pe prima pagină a ziarului Unità tronează titlul marilor ocazii: „Trăiască republica antifascistă”. Sigur, trăiască republica antifascistă. Dar care este sensul real al acestei fraze? Să încercăm să-l analizăm. Ea provine din două fapte
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este că pragul de 59% în favoarea lui „contra” nu demonstrează câtuși de puțin o miraculoasă victorie a laicismului, a progresului și a democrației, ci atestă două lucruri: 1. faptul că „păturile medii” s-au schimbat radical sau, aș zice, chiar antropologic: valorile lor pozitive nu mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
antifasciști: într-adevăr, este vorba despre trecerea unei culturi alcătuite din analfabetism (poporul) și umanism cârpit (păturile medii) de la o organizare culturală arhaică la una modernă a „culturii de masă”. Transformarea este covârșitoare: revin și afirm că e un fenomen antropologic. Și aceasta deoarece a schimbat în primul rând caracteristicile necesare Puterii. „Cultura de masă”, de exemplu, nu poate fi una ecleziastică, moralistă și patriotică: ea este, în fapt, direct dependentă de consum, ce are propriile legi interne și o autoinsuficiență
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în speță, Italia) este exprimată mai ales prin limbajul comportamentului sau prin limbajul fizic, la care se adaugă, într-o anumită măsură - devenit pur convențional și foarte redus -, limbajul verbal. La acest nivel de comunicare lingvistică se manifestă: a) modificarea antropologică a italienilor și b) omologarea lor totală în raport cu un model unic. Prin urmare: să te hotărăști să-ți lași părul să crească până pe umeri sau să ți-l tunzi și să-ți lași mustăți (după moda începutului de secol); să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
existat întotdeauna elite. Eu îți răspund: da, oamenii au fost dintotdeauna conformiști și pe cât posibil egali unul cu celălalt, dar conform clasei lor sociale. Și, în interiorul acestei categorii, conform propriilor condiții culturale (regionale) efective. Astăzi însă (și aici apare „schimbarea” antropologică), oamenii sunt conformiști și egali unii cu ceilalți potrivit unui cod interclasist (student egal muncitor, muncitor din Nord egal muncitor din Sud) cel puțin teoretic, din dorința disperată de a se uniformiza. În sfârșit, dragă Calvino, aș vrea să-ți
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
alegere este o groaznică formă de disperare și de nevroză; și poate că ar fi fost suficientă o minimă experiență diferită în viața sa, o întâlnire oarecare, pentru ca destinul său să fie altul. 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 1tc "11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia1" (...) Noi, intelectualii, tindem să identificăm întotdeauna „cultura” cu cultura noastră, și de aici morala cu morala noastră și ideologia cu ideologia noastră. Aceasta înseamnă că: 1. nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate că ar fi fost suficientă o minimă experiență diferită în viața sa, o întâlnire oarecare, pentru ca destinul său să fie altul. 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 1tc "11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia1" (...) Noi, intelectualii, tindem să identificăm întotdeauna „cultura” cu cultura noastră, și de aici morala cu morala noastră și ideologia cu ideologia noastră. Aceasta înseamnă că: 1. nu folosim cuvântul cultură în sens științific; 2. exprimăm, prin aceasta, un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
victorii revoluționare, ar fi schimbat lumea într-un chip: astăzi, în aceeași ipoteză, ar schimba-o în alt fel. Nu vreau să fac profeții, dar nu ascund că sunt pesimist până la disperare. Cea care a manipulat și a transformat radical (antropologic) marile mase țărănești și muncitorești italiene este o nouă putere pe care îmi vine greu s-o definesc, dar de care sunt sigur că e cea mai violentă și mai totalitară din câte au existat vreodată: ea preschimbă natura oamenilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
În schimb, enorma majoritate (cincizeci de milioane de italieni) a devenit de o intoleranță atât de vulgară, violentă și infamă, cum nu s-a mai petrecut niciodată în istoria Italiei. S-a observat în acești ani, din punct de vedere antropologic, un extins fenomen de abjurare: alături de sărăcie, poporul italian refuză să-și mai amintească și de toleranța sa „reală”; așadar, nu mai dorește să-și aducă aminte de cele două fenomene care au caracterizat cel mai bine întreaga sa istorie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tine o violență care mă jignește (iar în asta suntem frați, ne putem gândi împreună la un exil comun), dar ca om (și tu o știi prea bine) sunt infinit mai implicat decât tine. Consumismul constă într-un adevărat cataclism antropologic, iar eu trăiesc, esențial, acest cataclism care, cel puțin deocamdată, este o pură degradare; îl trăiesc în zilele mele, în formele existenței mele, în corpul meu. Dat fiind că viața mea socială burgheză se concentrează în întregime în muncă, ea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
societatea, poporul, masa în momentul în care, existențial (ori poate numai vizual), vin în contact cu mine. Prin urmare, din această experiență existențială, directă, concretă, dramatică, corporală, se nasc toate discursurile mele ideologice. Ca transformare (mai bine spus degradare, deocamdată) antropologică a „lumii”, pentru mine, consumismul este o tragedie care se manifestă ca deziluzie, mânie, taedium vitae, blazare și, în final, ca revoltă idealistă, ca refuz al statu-quo-ului. Nu văd cum poate un prieten să glumească pe seama acestor lucruri. Dar să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfârșit o realitate existentă), sunt în schimb de acord cu ei în privința avortului. Aici este vorba despre viața omenească. Și n-o spun pentru că viața este sacră. A fost, iar sacralitatea sa a fost simțită în mod sincer în lumea antropologică a sărăciei, pentru că fiecare naștere era o garanție pentru continuitatea omului. Acum ea nu mai e sacră decât în sensul blestemat (sacer în ambele sensuri), pentru că fiecare nouă naștere reprezintă o amenințare pentru supraviețuirea umanității. Așadar, spunând că „este vorba
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care s-au format înaintea epocii consumului și a pretinsei sale permisivități; în al doilea rând, așa cum am spus și am repetat întotdeauna, consumismul nu e altceva decât o nouă formă totalitară, întrucât este alienantă până la limita extremă a degradării antropologice - genocidul (Marx) -, așadar, permisivitatea sa este falsă: el reprezintă masca represiunii celei mai cumplite pe care puterea a exercitat-o asupra maselor de cetățeni. Într-adevăr (aceasta este replica unuia dintre protagoniștii viitorului meu film1, inspirat de scrierile lui De
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
morbidă” a loviturii de stat. De parcă ar fi vorba doar despre a „înlocui” grupul de oameni care ne-au guvernat într-un mod atât de înspăimântător vreme de treizeci de ani, aducând Italia în pragul dezastrului economic, ecologic, urbanistic și antropologic. În realitate, falsa înlocuire a acestor „capete de lemn” cu alte „capete de lemn” (și mai funebru carnavalești), realizată prin întărirea artificială a vechilor aparate ale puterii fasciste, nu ar servi la nimic (și să fie clar că, într-un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu excepția faptului că există (sau sunt actuale). Pur nominalism administrativ. Andreotti nu se preocupă, de parcă n-ar fi treaba lui, de efectele omenești, culturale și politice ale unor asemenea fenomene. Parcă nici nu a auzit măcar vorbindu-se despre degradarea antropologică ce derivă dintr-o „dezvoltare fără progres” cum a fost cea italiană în ceea ce privește casele și urbanismul său. Asta ca să nu mai spunem că în Italia casele construite în cei treizeci de ani de guvernare a democrației creștine sunt o rușine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care eu nu am ezitat, și nu ezit nici acum, s-o declar milenaristă: trecerea de la o epocă umană la alta, datorată ascensiunii consumismului și hedonismului său de masă - eveniment care a constituit, mai ales în Italia, o adevărată revoluție antropologică. În această „fază”, nu clasa muncitoare condusă de PCI a împins democrația creștină să-și îndeplinească Realizările (decât la început și în mod relativ), ci patronii, prin „expansiunea lor economică” de neoprit, care a construit - prin intermediul unei democrații creștine extaziate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
câteva versuri amărâte de-ale lui. Într-un limbaj tehnic anonim și fără formă, îngrijitorul ediției, Cancrini, enunță imediat care sunt limitele, scopurile și trăsăturile cărții. Îi enunță și metodologia. Toate acestea potrivit tradiției cărților „științifice” - în speță, sociologice sau antropologice - anglo-americane. Doar că preambulurile acestora din urmă sunt în general pline de umor, ba chiar, ca să spunem adevărul, de bună dispoziție, fiind însoțite de declarația de modestie (datorată siguranței de sine), în timp ce preambulul lui Cancrini este serios, sec, tăios, rece
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
universului țărănesc (din care face parte lumpenproletariatul urban) și a celui muncitoresc (în sensul că și un muncitor aparține trup și suflet culturii populare). Am adăugat experienței mele existențiale și interese specifice. Adică lingvistice, de exemplu. Dar și etnologice și antropologice. Despre acestea, nu am o informație științifică, ci am conștiința ce derivă dintr-un interes profund. Toate acestea mă fac să mă minunez în fața ignoranței totale a celei mai mari părți a intelectualilor italieni - și nu doar a celor mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură: un limbaj fără origini 44 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 49 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 54 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești 59 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 64 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
origini 44 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 49 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 54 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești 59 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 64 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 73 26 iulie 1974. În ce sens să vorbim despre o înfrângere a PCI la „referendum” 79 22 septembrie 1974. Micul discurs istoric de la Castelgandolfo 85 6 octombrie 1974. Noi perspective istorice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]