4,171 matches
-
schimbare continuă, experiența persoanei se va îmbogăți. "Experiența personală se cristalizează în jurul simțirii eului, care este ca un fel de ferment pentru creșterea ei"117. Reflecțiile lui C. Rădulescu-Motru privitoare la începutul istoric al omului transcend stricta încadrare în modelul antropologiei fizice. Ele au deschiderea unei reconstrucții filosofice a umanului, atâta vreme cât formează o unitate teoretică și este afirmată ordinea umană în diferență de cea naturală. Atunci când este postulată o esență a omului (esența energetică a personalității), acesta își pierde identitatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate fi în identitate cu comunitatea, determinarea biologică a comunității este un fapt neîndoielnic la P. Teilhard de Chardin; și este evident, de asemenea, modelul clasic-evoluționist prin care este gândit omul (a se vedea și studiul O problemă majoră pentru antropologie, în volumul citat). C. Rădulescu-Motru face din personalitate moment final al evoluției; prin urmare, evoluția este încheiată când se ajunge în acest punct. Totuși, evoluția se termină pentru șirul de forme pe care le poate lua energia; forma personalizată a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de personalitate. Omul trebuie privit ca purtător al rosturilor evolutive ale realității energetice. Și, în urmarea acestei viziuni, trebuie să integrăm antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci, într-un sens mai apropiat de intenția autorului, despre o ontologie sui generis. Nu este vorba propriu-zis nici doar despre o teorie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic, Vasile Băncilă, legătura dintre finalitate și condiția umană: "Oricât ar părea de paradoxal la prima vedere, dar omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Fără o asemenea operație, conceptul în cauză și-ar fi pierdut sensul filosofic, iar personalismul energetic filosofia care îl susține ar fi trebuit să fie evaluat, cel puțin din unghi antropologic, numai ca o simplă descriere a omului în modelul antropologiei fizice sau al celei culturale. C. Rădulescu-Motru însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul operei proprii, cumva în sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n. C.) aducem o completare scrierilor noastre filosofice anterioare: Puterea sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții, pe L. Lévy-Bruhl. Punctul de vedere al lui Lévy-Bruhl este apropiat de cel al lui C. Rădulescu-Motru. Mistică poate fi, socotește sociologul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții, pe L. Lévy-Bruhl. Punctul de vedere al lui Lévy-Bruhl este apropiat de cel al lui C. Rădulescu-Motru. Mistică poate fi, socotește sociologul francez, activitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia și care încearcă să resemnifice întreg realul: natură și om. Ambițiosul plan al omului de știință german, vizând, de fapt, construirea unei "științe" (a unei "științe universale") ce va fi numită de el culturologie, cuprinde: ontologie, filosofie a naturii, antropologie, filosofie socială, teoria acțiunii, știința educației etc. În ansamblu, este vorba despre un sistem energetist ce are la baza sa știința energeticii. Judecata fundamentală a acestei filosofii este următoarea: "Energia este deci un element esențial al tuturor lucrurilor reale, adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Personalismul în recrearea lui mounieristă se originează, fără îndoială, în criza din 1929-30 și în urmările ei"292. Dar ea este, totodată, un act spiritual integrat "mișcării" filosofice contemporane. Resemnificarea filosofică a crizei ia forma filosofiei persoanei, adică a unei antropologii în care personalizarea reprezintă sensul prezenței omului în lume. În Introduction aux existentialismes, considerând gândirea existențialisă ca "o reacție a filosofiei omului contra excesului filosofiei ideilor și filosofiei lucrurilor"293, Mounier integra personalismul în spațiul acestei gândiri. Filosofia sa este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei. Ambele modele se deschid însă către programul lor de bază: reconstrucția filosofică a locului omului în ordinea universală. În urmare, discursul (explicativ) antropologic al lui Em. Mounier este unul de antropologie filosofică, în vreme ce al lui C. Rădulescu-Motru desigur, nu este vorba de cel din Etnicul românesc este unul de ontologie (umană). Amândouă însă propun o reconstrucție filosofică a persoanei umane. De asemenea, trebuie semnalat faptul că și Em. Mounier asemenea lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi mai puternică decât orice diferență: aceste filosofii a lui C. Rădulescu-Motru, a lui Ch. Renouvier și a lui Emm. Mounier sunt personaliste: conceptul lor central este "persoana omenească", iar specificul reconstrucției filosofice este, pentru toate, ceea ce am putea numi "antropologia personalistă". Rezultatul final al comparației însăși formula sintetică a situării personalismului în filosofia contemporană nu poate fi decât acesta: personalismul energetic este, ca model explicativ și viziune filosofică asupra omului, o variantă personalistă și orice istorie a filosofiei contemporane care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Heidegger, C. Rădulescu-Motru, Lucian Blaga ș. a.). Naturalismele, care sunt filosofii inspirate de modelul explicativ "pozitiv", științific, (exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Lucian Blaga ș. a.). Naturalismele, care sunt filosofii inspirate de modelul explicativ "pozitiv", științific, (exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii științifice. Dar prima
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofii inspirate de modelul explicativ "pozitiv", științific, (exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii științifice. Dar prima sarcină (anticiparea ipotezelor) le-ar putea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii științifice. Dar prima sarcină (anticiparea ipotezelor) le-ar putea conduce către dizolvarea lor în știință, aceasta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asumă lecția kantiană (necesară, cred, pentru condiția metafizicii postmoderne, postkantiene, în fond) a căutării condițiilor de posibilitate a "obiectului" lor ultim, omul; și, în consecință, reconstruiesc umanul neîncorporând o altă idee kantiană, cu totul semnificativă și ea pentru construcția unor "antropologii" mai aproape de "adevărul" omului, de ceea ce el este, anume ideea privind statutul său ca ființă sensibilă și totodată inteligibilă; de aceea, cred, ele (naturalismele și absolutismele contemporane) dizolvă existența umană fie în sensibil, fie în inteligibil; de fapt, fie constrâng
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în planul tipurilor de reconstrucție a umanului; universalul uman se află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei umane."306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
precară, fiindcă el nu mai dă seama, în mod absolut, de unitatea ființei umane, sensibilă și inteligibilă totodată. Totuși, nu aceasta este regula în filosofia kantiană; în limitele sale are valabilitate un tip de explicație a omului subsumat modelului "noii antropologii", care, pe de o parte, face posibilă re-cunoașterea de sine și care, pe de altă parte, își asumă și o sarcină propriu-zis "teoretică", întrucât constituie dovada luării la cunoștință asupra sensului metafizicii. Și al doilea fapt este semnificativ pentru ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
facultate a omului. Și, de fapt, Kant "inventează" omul prin încercarea sa de a refunda-menta metafizica. Afirmația lui Faucault, amintită și în "Introducere", cum că omul nu exista înainte de sfârșitul sec. al XVIII-lea, are, deci, o anumită justificare. "Noua antropologie" și-a impus modelul explicativ. Filosofia postkan-tiană a lucrat la "noua cunoaștere" a umanului; dar în măsura în care s-a blocat în această întreprindere, a devenit "științifică". Este vorba, desigur, despre o anumită linie de continuitate și nu despre întreaga filosofie postkantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acest spațiu teoretic creat prin "inventarea" omului? A lucrat această filosofie la o cunoaștere a omului în model științific fără orizont metafizic, sau, înglobând cunoașterea, s-a deschis recunoașterii-de-sine a omului? Modelul său explicativ se află în limitele "vechii" antropologii, sau în ale celei "noi"? Iată întrebările "finale" la care încerc să răspund pe temeiul celor prezentate în această lucrare. Fără îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi cu totul firesc, în orizontul lor. Primul pas într-o desfășurare nu este desfășurarea întreagă. Așa se petrec lucrurile cu personalismul energetic: este construit un model de ontologie a umanului care se instituie în temei teoretic pentru dezvoltări de antropologie culturală, "știință" a personalității, filosofie a culturii, filosofie socială și politică, etnopsihologie etc., fără a fi problematizat într-un mod nemijlocit temeiul metafizicii. Și tot la fel se întâmplă cu alte "personalisme", filosofii care au în comun cu filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Typo, București, 2004. DIACONU, Florica, Filosofie românească. Studii și articole, Editura ALMA, Craiova, 2008. DIACONU, Marin, Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică, Editura Eminescu, București, 1998. DIACONU, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers enciclopedic, București, 2002. GEANĂ, Gheorghiță, Antropologia culturală. Un profil epistemologic, Criterion Publishing, București, 2005. HERSCH, J., Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, traducere de Drăgan Vasile, Editura Humanitas, București, 1994. IANOȘI, Ion, O istorie a filosofiei românești, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. LOVINESCU, Eugen, Istoria civilizației române moderne
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Paideia, București, 2004. ȘTEFANESCU, Marin, Filosofia românească, Ediția Caselor Naționale, Institutul Grafic "Răsăritul", București, 1922. VLADUȚESCU, Gheorghe, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. VLĂDUȚESCU, Gheorghe, Neconvențional, despre filosofia românească, Editura Paideia, București, 2002. VLADUȚESCU, Gheorghe, BANȘOIU, Ion, GOIAN, Ion, Antropologie, București, 1981. *** Texte din Eugeniu Sperantia și C.Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", martie-aprilie, 1982. *** Phenomenological Inquiry, vol. 10, Balmont, Massachusetts, October, 1986. *** Les enjeux philosophiques des années 50, Éditions du Centre Pompidou, Paris, 1989. D. Bibliografie suplimentară AFLOROAEI, Ștefan
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
années 50, Éditions du Centre Pompidou, Paris, 1989. D. Bibliografie suplimentară AFLOROAEI, Ștefan, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. ANTONIADE, Constantin, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică, în vol. Opere, Editura Eminescu, București, 1985. AUGE, Marc, Religie și antropologie, traducere de Ioan Pânzaru, Editura "Jurnalul literar", București, 1995. ARISTOTEL, Metafizica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Academiei, București, 1965. ARISTOTEL, Fizica, traducere de N.I. Barbu, Editura Moldova, Iași 1995. ARISTOTEL, Etica nicomahică, traducere de Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]