3,713 matches
-
mare - stabilimente industriale cu un capital social mai mare de 50.000 lei - notăm existența a 625 de unități deținute • Liviu Rotman, Social and Economic..., p. 16. • Ibidem. • Gh. Zane, Economia de schimb în Principatele Române, București, 1930, p. 350. • Anuarul catalog al industriilor metalurgice și miniere din România, București, 1939, p. 21. • Ancheta industrială din anii 1901-1902, vol. I și II, București 1904, 1903. în proporție de 53,9% de români, 26,6% supuși străini și 19,5% de evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
122 • Întocmit pe baza datelor din Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, Industria mare, București, 1904, p. 54; N.P. Arcadian, op. cit., p. 117. Vezi și Avram Rosen, Participarea evreilor la dezvoltarea industrială a Bucureștiului, București, 1995, p. 60. • Întocmit după Anuarul statistic al României 1904, București, 1904, p. 226-235. În ce privește distribuirea pe teritoriul național a unităților industriale aflate în proprietate evreiască se remarcă numărul lor mare în București, 33 de întreprinderi (peste un sfert din numărul lor total). Astfel, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Abramovici (Botoșani) în industria morăritului; J. Birman (București) și L. Wachtel (Iași) în industria textilă; S. Moessner (Galați) în industria săpunurilor și parfumurilor; M. Bernheim (Vâlcea), S. Eichler (Fălticeni), Avram L. Juster (Neamț) în • Vezi. A. Rosen, Participarea..., p. 144. • Anuarul Național al României, al comerciului, industriei și administrațiunii, București, anul I, 1900. • ANB, fond Ministerul Industriei și Comerțului, Direcția Industriei Mari, Dosare 2, 6-8, 10, 12, 24, 25, 43 din 1912. • Vezi Statistica profesiunilor din România, după recensământul general al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Balkans in Our Time, New York, 1967, p. 103-104. • Ibidem, p. 104. • Joseph S. Roucek, Contemporary Roumania and Her Problems, Oxford, California, 1932, p. 87; A. W. Palmer, op. cit., p. 201. • Vezi Dumitru Șandru, Țărăniștii și țăranii în România interbelică, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, 1999, p. 106 și urm.; Barbara Jelavich, History of the Balkans. Twentieth Century, volume 2, Cambridge, 1983, p. 165. poate fi explicată, în primul rând, prin structura socială a conducerii partidului. Liderii Partidului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mult posibilitățile de acțiune ale Partidului Național-Țărănesc și au favorizat dizolvarea lui în vara anului următor. • Idem, fond Ion Mihalache, dosar 70/1945-1947, f. 4. • Ibidem, f. 5. • Ibidem, f. 6. • Vezi Dumitru Șandru, Gheorghe Onișoru, 19 noiembrie 1946, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, 1996, p. 103 și urm. VESTUL DE LÂNGĂ NOI PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN RAPORTURILE FRANCO-RUSE, 1861-1866 Dumitru Ivănescu După realizarea Unirii depline, domnitorul și principalii lui sfetnici s-au străduit, și de cele mai multe ori au reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vârf, cât și în • Vezi Dorin Dobrincu, Legionarii și guvernarea Ion Antonescu (1941-1944), în Romania: A Crossroads of Europe, Iași, Oxford, Palm Beach, Portland, The Center for Romanian Studies, 2002, p. 199-230; idem, «Guvernul Național Român» de la Viena (1944-1945), în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, vol. XXXVIII, 2001, p. 155-169. teritoriu. Unii dintre ei s-au implicat în acțiuni de rezistență armată, fie în grupuri formate exclusiv sau preponderent din legionari, fie în formațiuni fără coloratură politică explicită, singura orientare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cultură, în a căror redactare se implică. Încercările poetice, în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a asumat răspunderea de redactor-șef al „Revistei române”. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimul V.D. Zăiceanu. Cu profesionalismul care
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Cluj, unde susține și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Științe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdélyi Múzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szó”, „Korunk”, „Limbă și literatură”, „Művelődés”, „Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de folclor”, „Utunk” și la publicații din afara țării: „Acta
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Științe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdélyi Múzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szó”, „Korunk”, „Limbă și literatură”, „Művelődés”, „Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de folclor”, „Utunk” și la publicații din afara țării: „Acta Ethnographica”, „Ethnographia”, „Jahrbuch
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
volum. A mai activat și ca secretar literar al Teatrului Național din Iași (1991-1993), redactând aici, în colaborare, revista „Stagiunea” (după ce, între 1978 și 1983, se aflase în redacția revistei „Arlechin” a aceleiași instituții). A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară” (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ateneu
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
repertoriile (cu frecvente trimiteri la dramaturgia românească) și sunt analizate mijloacele de reprezentare, scenografia, regia, interpretarea actoricească. F. a publicat, din 1967, numeroase studii despre legăturile dintre literatura română și cea germană în „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza», „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Dacoromania” (Freiburg), „Synthesis”, „Volk und Kultur”, „Literatur und Kritik”, „Revue des études sud-est européennes”, „Neue Literatur”, „Exil”, „Beiträge zur deutschen Kultur”, „Convorbiri literare”, „Karpaten Rundschau”, „Orizont”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, „Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
1974 (în colaborare); J.W. Goethe, Afinitățile elective, București, 1975; Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74; Dicț
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
și Filosofie a Universității din Cluj, unde, în 1929 și 1930, a fost și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Oprean, Un prieten al școalei ș.a., publică studii, articole și note în „Tribuna poporului”, „Românul”, „Transilvania”, „Viața românească” și tipărește volume printre care se numără Despre educație (1911), Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară (1911), Anuar pedagogic (1913). La izbucnirea războiului mondial, pentru a nu fi mobilizat, G. trece Carpații și, stabilit la București, militează, îndeosebi în „Tribuna”, pe care o scoate cu alți ardeleni, ori în „Gazeta ostașilor”, pentru ieșirea României din neutralitate. Același scop
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
adevărului și al patriotismului profund. SCRIERI: Limba nouălor cărți bisericești, Sibiu, 1905; Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule, Langensalza, 1910; Despre educație, Sibiu, 1911; Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară, Sibiu, 1911; Anuar pedagogic, Sibiu, 1913; Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria, București, 1915; Din istoria literaturii didactice românești, I-III, București, 1916; ed. îngr. Octav Păun și Vasile Popeangă, introd. Vasile Popeangă, București, 1975; Catolicismul unguresc în Transilvania
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
marii industrii de stat crește la 18.800 miliarde, adică cu 66% (!), iar deficitul sectorului privat scade ușor, de la 11.400 miliarde la 10.100 miliarde de lei, cu aproximativ 10%. În 2003, ultimul an pentru care avem cifre oficiale (Anuarul statistic al României, 2004), pierderile sectorului privat se reduc la jumătate (circa 5.000 miliarde de lei), în vreme ce pierderile sectorului de stat (în continuare diminuat prin privatizări) ating circa 16.000 miliarde de lei. Rezultatul are, cred eu, o singură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mici decât media pe economie (90%). Partea din administrație inclusă în mica burghezie a postcomunismului este grupată statistic în categoria „membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari din unitățile economico-sociale și politice” (Anuarul statistic al României, 2004). În 2003, erau 225.000 de astfel de persoane, care conduceau un aparat birocratic format din 372.000 de funcționari și un număr neprecizat de muncitori. Ei au venituri mai ridicate decât cea mai mare parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști”, ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie ***, 1980, Anuarul Statistic al RSR, Direcția Centrală de Statistică, București ***, 1965, Constituția Republicii Socialiste România, Editura Politică, București ***, Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate pe libera inițiativă, Monitorul Oficial, partea I, 1990 ***, 1993, Memoriile regelui Carol I
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet, București Iliescu, Ion, 1994, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București Iliescu, Ion, 1992, Viața politică românească între violență și dialog, Editura Sincron, București IMF, 2002, Globalization: Threat or Opportunity, Washington, D.C. INS, 1996, Anuarul Statistic 1995, București INS, 1998, Anuarul Statistic 1997, București Ionescu, Mihail E, 2002, Romania Westernization and NATO Membership. A Historical Approach, Romania’s Ministry of National Defence, Occazional Papers nr. 3, Bucharest Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Expert, București
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Antet, București Iliescu, Ion, 1994, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București Iliescu, Ion, 1992, Viața politică românească între violență și dialog, Editura Sincron, București IMF, 2002, Globalization: Threat or Opportunity, Washington, D.C. INS, 1996, Anuarul Statistic 1995, București INS, 1998, Anuarul Statistic 1997, București Ionescu, Mihail E, 2002, Romania Westernization and NATO Membership. A Historical Approach, Romania’s Ministry of National Defence, Occazional Papers nr. 3, Bucharest Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Expert, București Iosif, A, Georgescu, M.L., Raport de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Rămâi uimit de continuitatea esențială de vederi dintre propovăduitorii inițiali ai industrializării, care impuneau taxe vamale ridicate asupra bunurilor manufacturate pentru a proteja industriile nou-apărute ale României [...] și oponenții de astăzi ai integrării în CAER” (Montias, 1967, p. 51). *** (1980) Anuarul Statistic al RSR, Direcția Centrală de Statistică, București. În 1989, față de 1980, producția de mașini și echipamente reprezintă 63%, cea de mașini și aparate electrice - 60%, de echipamente de comunicații și televizoare - 70%, mijloace de transport rutier - 62% (Anuarul Statistic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1980) Anuarul Statistic al RSR, Direcția Centrală de Statistică, București. În 1989, față de 1980, producția de mașini și echipamente reprezintă 63%, cea de mașini și aparate electrice - 60%, de echipamente de comunicații și televizoare - 70%, mijloace de transport rutier - 62% (Anuarul Statistic al României 1995, p. 491). Așa cum, cu secole mai devreme, construiau relații de rudenie cu elitele societăților dominante ale timpului (din Imperiul Bizantin, Ungaria, Polonia sau Imperiul Otoman). Bălcescu, de exemplu, afirmă că Mihai Viteazul era înrudit cu unul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
are legături personale puternice cu resptectiva companie. Între 2002 și 2004, veniturile totale ale companiei au crescut de la 12,6 miliarde $ la 20,5 miliarde $ (cu 63%), iar o bună parte din această creștere se datorează activității companiei în Irak. Anuarul Statistic al RSR, 1980. Aceeași sursă este folosită și pentru datele economice prezentate în continuare. 1979 și 1980 pot fi considerați anii de vârf ai comunismului românesc. Începând cu 1981 se declanșează criza economică și, apoi, politică a comunismului, criză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
folosită și pentru datele economice prezentate în continuare. 1979 și 1980 pot fi considerați anii de vârf ai comunismului românesc. Începând cu 1981 se declanșează criza economică și, apoi, politică a comunismului, criză ce culminează cu prăbușirea sa în 1989. Anuarul statistic al României - 1995 (1996) Ceea ce a produs uriașe scandaluri de corupție, cum ar fi „Țigareta II”, prin dovedirea implicării în contrabandă a unor oficiali ai armatei și ai serviciilor de informații. În multe societăți capitaliste dezvoltate, prin intermediul bugetelor naționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]