1,654 matches
-
major (Birmaher și colab., 1996) și 40%-90% în tulburările depresive (Practice parameters, 1998). Mai mult chiar, cel puțin 20%-50% dintre pacienți primesc două diagnostice co-morbide sau chiar mai multe! Asocierea cea mai des întâlnită este cea cu tulburările anxioase (30%-80%), urmată de tulburările de conduită (10%-80%) și consumul de substanțe (20%-30%). În afară de consumul de substanțe (vezi mai departe), celelalte tulburări par să preceadă apariția EDM (episod depresiv major). În sfârșit, unele studii raportează existența tulburărilor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așteptare a adolescentului. În schimb, în caz de „depresie” sau în patologia legată de depresivitate, caracteristicile psihopatologice ale părinților sunt considerate de unii autori ca făcând parte din contextul etiopatogenic. Reacția anxio-depresivă a adolescentului poate fi amplificată de propriile reacții anxioase ale părinților ce fixează adolescentul într-un comportament ale cărui efecte secundare nu sunt de neglijat. Reacția anxio-depresivă a adolescentului răspunde în general nevoii sale imperioase de a se separa și de a descoperi o nouă autonomie, indiferent la ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înțelegem ușor că, pentru adolescent, problema banală în legătură cu sensul vieții prinde, în aceste condiții, o tentă diferită, transformată destul de repede într-o reflexie asupra morții, apoi asupra sinuciderii. Anxietatea apare repede marcând aceste gânduri apoi, pe neștiute, întărind legătura ambivalentă anxioasă dintre părintele supraviețuitor și adolescent: se poate stabili atunci o legătură depresogenă. În cazul depresiei cu aspect nevrotic, poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de patru ani. Patru adolescenți nu par să fi avut dificultăți, sau au avut doar așa numitele dificultăți minore (unul dintre ei este considerat „sensibil”). Pentru trei dintre ei au fost înregistrate dificultăți școlare însoțite uneori de tulburări asociate (inhibiție anxioasă, recădere depresivă, nervozitate și ticuri). În sfârșit, doi pacienți sunt tineri adulți (20-21 ani: depărtarea medie: 8,5 ani). Ambii par să prezinte o patologie destul de importantă: trăsături de personalitate de tip paranoic și homosexualitate cu apariția unei psihoze monopolare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-a dovedit necesară între luna a 6-a și a 7-a. Anorexia a persistat pe toată durata copilăriei mici. Devenită adolescentă, această tânără prezintă o criză anxio-depresivă cu conduite fobice și anxietăți centrate pe școală, în cadrul unui „atașament anxios”: ea își solicită mereu mama pentru a o ajuta să învețe în timp ce are note din ce în ce mai slabe. La aceste șapte cazuri de separări dureroase, ar fi normal să adăugăm cazurile de „separare” de un părinte după divorț sau deces parental, pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea o tulburare bipolară: în studiul lor, 50% dintre adolescenții deprimați diagnosticați la prima evaluare și prezentând o tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare bipolară la cea de a doua evaluare. Studiul lui Harrington
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea o tulburare bipolară: în studiul lor, 50% dintre adolescenții deprimați diagnosticați la prima evaluare și prezentând o tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare bipolară la cea de a doua evaluare. Studiul lui Harrington și colab. citat deja stabilește că riscul în ceea ce privește evoluția spre o afecțiune bipolară este mai mic atunci când primul episod depresiv apare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autori au subliniat comorbiditatea considerabilă asociată tulburărilor bipolare ale adolescenței. Riscul suicidar pare ridicat în mod deosebit (Brent și colab., 1988, 1992). Lewinsohn și colab. (1999) subliniază, de asemenea, o importantă comorbiditate cu tulburările deficitare ale atenției (ADHD), cu tulburările anxioase, cu abuzul și dependența de substanțe, și cu tulburările de personalitate (de limită sau antisociale). Această comorbiditate este observată atât la adolescenți cât și la adulți și, de asemenea, la populațiile rudelor de gradul întâi. FACTORI BIOLOGICI Datele biologice care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații, fragilitatea și vulnerabilitatea planului identitar fac dificile, aproape imposibile, identificările obiectuale necesare pentru construirea identificărilor viitorului adult. Tensiunea care rezultă din această situație se traduce printr-o suferință depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de constatările făcute în copilăria mică atunci când domina ipoteza unei patologii psihotice. Totuși, realizarea rapidă a unei anchete privind antecedentele familiale constată, în familia tatălui, existența unei bunici și a unei mătuși care prezintă în mod sigur manifestări depresive și anxioase; în familia mamei, chiar mama însăși recunoaște că este depresivă și că a fost deja tratată, fiind tratați pentru aceeași problemă și doi frați și o soră a mamei. Constatându-se starea clinică, a fost propus un diagnostic semiologic de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celor cu tentativă de suicid), dar precizează faptul că consumul de substanțe nu este un factor de risc pentru tentativa de suicid decât după vârsta de 12 ani și doar pentru băieți. La fete, riscul suicidar este legat de tulburările anxioase și depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asociate tentativei de suicid întâlnite în literatură. TULBURĂRI ALE DISPOZIȚIEI Nu vom reveni asupra asocierii lor cu tentativele de suicid deoarece au fost prezentate pe larg mai înainte. CONSUMUL DE SUBSTANȚE Acest aspect a fost, de asemenea, abordat deja. TULBURĂRI ANXIOASE Întâlnim în special angoasa de separare (la cei mai tineri) și atacurile de panică. Astfel, Shaffer și colab. (1996) au constatat antecedente de atac de panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de panică este adesea asociat unei tulburări depresive, și se poate complica prin consumul de substanțe cu scop anxiolitic, cele două diagnostice putând constitui singure un factor de risc pentru tentativa de suicid. De altfel, pentru Beautrais (1996), rolul tulburărilor anxioase ca factor de risc suicidar dispare atunci când se ține cont de aceste intercorelații. TULBURĂRI DE CONDUITĂ În studiul lui Shaffer deja citat (1996), 50% dintre sinucigași prezentau un comportament perturbator (după criteriile DSM-IV) și, mai precis, 46% prezentau tulburări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 32 de ani) și cu care se întâlnea de un an și jumătate l-a părăsit. În sfârșit, de câteva zile a primit convocarea pentru a petrece cele trei zile de orientare în cadrul armatei: nu mai doarme, este foarte anxios și nu vrea să meargă în armată... Se constată o suferință depresivă manifestă cu gânduri legate de moarte și idei de suicid recurente. A promis mamei sale să nu treacă la act chiar dacă, spune el, „și-a dorit foarte mult
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinucidere unele constante pe care numeroși autori le-au semnalat deja (Jeammet și Birot, 1994; Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în cele ce urmează, o sinteză a acestora. Momentul suicidar survine adesea într-un context anxios și pare, uneori, să corespundă unei veritabile efracții traumatice care este însoțită de un șoc nervos sau de o destructurare temporară a conștiinței (Ladame și colab., 1995; vezi: sindrom pre-suicidar, capitolul 8). Această invadare anxioasă exprimă vulnerabilitatea psihică a unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
survine adesea într-un context anxios și pare, uneori, să corespundă unei veritabile efracții traumatice care este însoțită de un șoc nervos sau de o destructurare temporară a conștiinței (Ladame și colab., 1995; vezi: sindrom pre-suicidar, capitolul 8). Această invadare anxioasă exprimă vulnerabilitatea psihică a unui subiect care, pentru a păstra precaritatea sentimentului său de identitate, are nevoie mereu să se sprijine pe obiecte exterioare securizante. Din această situație rezultă o incapacitate de a suporta pierderile sau separările și o dependență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de TS este marcat de dificultatea de a renunța la copilărie, de a se separa de trecut. Din punct de vedere semiologic, această tentativă de suicid este adesea izolată, fără să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente acestei treceri la act: o recunoaștere adecvată a afectelor și a gravității potențiale a gestului de către părinți permite un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă că în aceste depresii grave cu manifestări psihotice, îngrijirea medicală va fi întotdeauna multifocală, propunând uneori soluții instituționale (spital de zi). ALTE PSIHOTROPE, ANXIOLITICE, NEUROLEPTICE... Utilizăm aceste substanțe atunci când componenta anxioasă este majoră. Este în special cazul în unele „crize anxio-depresive” sau în unele „pericole de prăbușire depresivă” în cadrul cărora adolescentul este invadat de teama că „va eșua”, că „nu va face față”, că „va înebuni”. Aceste angoase pot genera soluții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Există, bineînțeles, o gradație în ceea ce privește gravitatea potențială (Stoelb și colab., 1998); - identificarea tentativelor de suicid anterioare; - existența unui sentiment de disperare (toate acestea nu servesc la nimic, totul este inutil, nimeni nu mă poate ajuta, doar moartea...); - prezența tulburărilor afective anxioase sau depresive (probabilitatea unei tentative de suicid sau a recidivei pare corelată cu intensitatea acestor manifestări simptomatice, Stoelb și colab., 1998, Goldston și colab., 1998). Prezența unuia sau a mai multora dintre aceste simptoame trebuie în mod imperativ să impună
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și la o intervenție numită „de criză”, cu atât mai mult cu cât sunt prezenți factori de primul și al doilea rang. Organizări tranzitorii ale vieții, o spitalizare de scurtă durată pot proteja și calma un adolescent a cărui tensiune anxioasă poate deveni debordantă. Realizarea acestei evaluări, adică clarificarea diverselor probleme, punerea adolescentului în situația de a le preciza el însuși, întâlnirea cu grupul familial, aflarea unor informații în legătură cu anturajul său și cu relațiile sale sociale, cercetarea în trecutul său recent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai mulți factoride exemplu natura problemei, suportul social disponibil, gradul de cronicitate, tratamentele anterioare și așa mai departecazurile discutate mai jos sunt un fel de matrici clinice pentru munca cu pacienții „în general”. Anxietatea Probabil cei mai mulți pacienți stresați se simt anxioși. Oamenii experiențiază probabil stări mai crescute de anxietate sau atacuri de panică atunci când nivelele lor generale de stres sunt mai mari (Hollander, Simeon și Gorman, 1994Ă. Aceasta se poate întâmpla în legătură cu multe situații, cum sunt anxietatea de performanță legată de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
clinică cu acest scop. Pacienții care au o durere acută diferă adesea în expresia anxietății de cei care au o durere cronică și aceasta poate sugera o modalitate diferită de tratament (Vingoe, 1993Ă. Pacienții cu durere acută adesea sunt mai anxioși decât cei cu durere cronică, probabil datorită naturii mai predictibile a durerii acute. De obicei ea este limittaă în timp și cu o durată mai mică de șase luni. Exemple de acest tip sunt durerea asociată nașterii, dismenoreea și procedurile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
inconștient...de exemplu amintindu-ți acele timpuri când erai în concediu și te distrai. În mod curios, atunci când înveți să faci asta automat îți îmbunătățești de asemenea abilitatea de a tolera sau chiar de a ignora factori te-au făcut anxios, depresiv sau să te simți inconfortabil. Un prim pas spre învățarea controlului durerii este acela de a realiza că poți acorda atenție unui braț simțind cât de greu este, și apoi observând greutatea din celălalt braț. Olness și Gradner (1988Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care stresul declanșează simptomele, care la rândul lor exacerbează stresul. Factorii psihologici sunt implicați în debutul și agravarea simptomatologiei (Switz, 1976Ă. Simptomele SCI includ durerea abdominală, balonarea, crampele și flatulența, precum și alternanța de diaree și constipație. De obicei pacienții sunt anxioși și depresivi, deși nu există o relație directă între SCI și anumite tulburări psihologice (Welch, Hillman și Pomare, 1985Ă. O serie de studii bine documentate au demonstrat faptul că hipnoza poate fi o strategie valoroasă de tratament pentru SCI (Solloway
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]