KorAP: Find »[drukola/base=aortă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...107 >

2,665 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

by-pass-ului cardiopulmonar. Este util ca înainte de întreruperea circulației extracorporeale să se verifice toate anastomozele. Plasarea anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept consecință ocluzia precoce a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza proximală poate fi locul de la care pornește o disecție de aortă. Disecția aortei poate fi însă inițiată și de o secțiune incompletă a intimei și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza proximală poate fi locul de la care pornește o disecție de aortă. Disecția aortei poate fi însă inițiată și de o secțiune incompletă a intimei și crearea unui flap în momentul canulării, motiv pentru care este bine să se verifice fluxul retrograd după inserția canulei aortice. Secționarea intimei la nivelul locului de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza proximală poate fi locul de la care pornește o disecție de aortă. Disecția aortei poate fi însă inițiată și de o secțiune incompletă a intimei și crearea unui flap în momentul canulării, motiv pentru care este bine să se verifice fluxul retrograd după inserția canulei aortice. Secționarea intimei la nivelul locului de aplicare al

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unui flap în momentul canulării, motiv pentru care este bine să se verifice fluxul retrograd după inserția canulei aortice. Secționarea intimei la nivelul locului de aplicare al clampului aortic total sau parțial poate declanșa la rândul ei o disecție de aortă. Alți factori favorizanți pentru apariția disecției sunt sindroamele congenitale asociate cu defecte ale peretelui aortic, ateroscleroza severă cu calcificări importante, dilatația anevrismală poststenotică. Uneori, disecția de aortă poate apărea și pe o aortă normală. Incidența acestei complicații severe este de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
clampului aortic total sau parțial poate declanșa la rândul ei o disecție de aortă. Alți factori favorizanți pentru apariția disecției sunt sindroamele congenitale asociate cu defecte ale peretelui aortic, ateroscleroza severă cu calcificări importante, dilatația anevrismală poststenotică. Uneori, disecția de aortă poate apărea și pe o aortă normală. Incidența acestei complicații severe este de 0,03%-0,35% (1). Recunoașterea promptă este esențială pentru rezolvarea cu succes a acestui tip de complicație. Rareori manifestarea clinică survine la câteva zile postoperator. De

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
declanșa la rândul ei o disecție de aortă. Alți factori favorizanți pentru apariția disecției sunt sindroamele congenitale asociate cu defecte ale peretelui aortic, ateroscleroza severă cu calcificări importante, dilatația anevrismală poststenotică. Uneori, disecția de aortă poate apărea și pe o aortă normală. Incidența acestei complicații severe este de 0,03%-0,35% (1). Recunoașterea promptă este esențială pentru rezolvarea cu succes a acestui tip de complicație. Rareori manifestarea clinică survine la câteva zile postoperator. De regulă apărea o colorație violacee subadventicială

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate rezolva prin plicatură. În cazul în care disecția interesează mai puțin de 50% din peretele aortic se poate exciza zona afectată și peretele aortic poate fi reconstruit folosind un petec de Dacron sau pericard. Disecțiile mai extinse necesită înlocuirea aortei ascendente (2, 3). De obicei disecțiile iatrogene nu afectează rădăcina aortei, ostiile coronare sau valva aortică; în consecință, grafturile compozite sunt rareori necesare. Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau totală în hipotermie profundă sau oprire

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
puțin de 50% din peretele aortic se poate exciza zona afectată și peretele aortic poate fi reconstruit folosind un petec de Dacron sau pericard. Disecțiile mai extinse necesită înlocuirea aortei ascendente (2, 3). De obicei disecțiile iatrogene nu afectează rădăcina aortei, ostiile coronare sau valva aortică; în consecință, grafturile compozite sunt rareori necesare. Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau totală în hipotermie profundă sau oprire circulatorie cu sau fără perfuzie cerebrală retrogradă. Mortalitatea asociată acestui tip

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate fi reconstruit folosind un petec de Dacron sau pericard. Disecțiile mai extinse necesită înlocuirea aortei ascendente (2, 3). De obicei disecțiile iatrogene nu afectează rădăcina aortei, ostiile coronare sau valva aortică; în consecință, grafturile compozite sunt rareori necesare. Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau totală în hipotermie profundă sau oprire circulatorie cu sau fără perfuzie cerebrală retrogradă. Mortalitatea asociată acestui tip de accident este de circa 15% (3). Pentru prevenirea disecției acute de aortă iatrogenă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau totală în hipotermie profundă sau oprire circulatorie cu sau fără perfuzie cerebrală retrogradă. Mortalitatea asociată acestui tip de accident este de circa 15% (3). Pentru prevenirea disecției acute de aortă iatrogenă se impun următoarele măsuri: incizia completă a intimei în momentul canulării; clamparea și declamparea să fie asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
circa 15% (3). Pentru prevenirea disecției acute de aortă iatrogenă se impun următoarele măsuri: incizia completă a intimei în momentul canulării; clamparea și declamparea să fie asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
iatrogenă se impun următoarele măsuri: incizia completă a intimei în momentul canulării; clamparea și declamparea să fie asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de importantă împotriva apariției ischemiei miocardice și a IMP. Pacienții trebuie să primească o analgezie și o sedare suficientă pentru a minimaliza stresul produs

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în țară administrarea antero- și retrogradă a cardioplegiei cu sânge cu ajutorul unei pompe roller atașate aparatului de circulație extracorporeală (inclusiv hot shot și reperfuzie caldă controlată), comunicând totodată și primele rezultate obținute

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Dr. Eugen Săndică, As. Alina Șovan, As. Dorina Baston; echipa anestezică: Dr. Victor Diaconescu, Dr. Sânziana Patrulea, Dr. Dan Dăscălescu, As. Irina Ciudin; perfuzioniști: As. Adrian Bujor, As. Marius Ciudin, As. Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu pompa roller, monitorizându-se temperatura de administrare, debitul de perfuzie și presiunile în bulbul aortic și sinusul coronarian. De rutină se administrează hot shot pe cale anterogradă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai avansată, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este de departe ischemia membrului pelvin (9%-25%). Alte complicații sunt ruptura balonului (1,7%), tromboza în interiorul balonului secundar rupturii acestuia, septicemia (1%), infecția la locul de inserție (2%-3%), sângerarea, fals anevrism (1%), limfocelul, neuropatia femurală, disecția acută de aortă, accidente vasculare cerebrale (2%-3%) (în cazul inserției transaortice). Factorii de risc incriminați în apariția ischemiei periferice sunt: sexul feminin, boala vasculară periferică, diabetul zaharat, fumatul, vârsta înaintată, obezitatea, șocul cardiogenic. Menținerea îndelungată a balonului intraaortic de contrapulsație crește riscul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
periferică, diabetul zaharat, fumatul, vârsta înaintată, obezitatea, șocul cardiogenic. Menținerea îndelungată a balonului intraaortic de contrapulsație crește riscul apariției complicațiilor (137). Câteva complicații legate de folosirea IABP pot cauza decesul: sângerarea retroperitoneală, septicemia, leziuni ale sistemului nervos central, disecția de aortă (138). Complicații neurologice Din punct de vedere neurologic, după operația clasică de by-pass aortocoronarian (folosind circulația extracorporeală) se pot întâlni o serie de anomalii care, recent (139), au fost împărțite în două tipuri de deficite: tipul I ce include accidentul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
10% din bolnavii la care apar aceste complicații decedând în perioada postoperatorie (139), iar supraviețuitorii au o durată de spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
neurologice prin tulburările de coagulare induse de circulația extracorporeală (144). Pe de altă parte, durata crescută a by-pass-ului cardiopulmonar este un factor de risc pentru apariția deficitului neurologic de tip I (145), ceea ce pledează pentru o intervenție chirurgicală rapidă. Ateromatoza aortei proximale și a arcului aortic s-a dovedit a fi cel mai puternic factor predictiv pentru accidentul vascular cerebral post-by-pass aortocoronarian (146). Acest lucru vine să sublinieze importanța pe care manipularea inadecvată intraoperator a unei aorte aterosclerotice o are în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]