2,986 matches
-
expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
circulației. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fizic al pacientului poate orienta spre unul din următoarele diagnostice: în cazul unui pacient denutrit, cu o colorație cianotică se ridică suspiciunea prezenței unei malformații congenitale cianogene; în cazul unui pacient palid, se ridică suspiciunea de șoc cardiogen sau insuficiență aortică; în cazul unui pacient obez, cu o colorație roșie a tegumentelor, se ridică suspiciunea de puseu de hipertensiune arterială; în cazul unui pacient care prezintă obezitate cu dispoziție abdominală se ridică suspiciunea de ateroscleroză coronariană; în cazul unui pacient cianotic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții cu malformații congenitale cardiace; facies palid este evident la pacienții cu hipotensiune arterială, șoc cardiogen, insuficiență aortică; facies pletoric, cu numeroase telangiectazii la nivelul pomeților, apare la pacienții cu hipertensiune arterială. Odată cu inspecția faciesului se realizează și examenul ochilor care poate releva exoftalmia ridică problema unor afecțiuni endocrine (hipertiroidie) ce pot determina tulburări cardiace frecvente, tahicardie; hemoragia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mult crescut, precum în emfizemul pulmonar; pacienții cu pericardită exudativă cu cantitate mare de lichid. Există și pacienți la care amplitudinea pulsațiilor este crescută, cum ar fi situațiile determinate de prezența unor boli febrile, tireotoxicoză, hipertrofie de ventricul stâng, insuficiență aortică. Odată perceput șocul apexian, se palpează spațiul intercostal până la stern și se numără fiecare interval până la nivelul unghiului lui Louis corespunzător spațiului II i.c. Totodată se verifică poziția țocului apexian pe linia medioclaviculară. Trebuie amintit că șocul apexian se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian în spațiul V i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III i.c. stâng, parasternal; 4 - pulmonar în spațiul II i.c. stâng, parasternal; 5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă, cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolică din vase spre cord. Zgomotelor cardiace li
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă, cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolică din vase spre cord. Zgomotelor cardiace li se pot atribui următoarele caracteristici: intensitate care depinde de amplitudinea vibrațiilor; tonalitate care depinde de frecvență; timbru. În
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
suflu preexistent, deși absența suflului nu poate exclude diagnosticul. Alte manifestări cardiace în cadrul endocarditei sunt insuficiența cardiacă (mai ales stângă), rar pericardita, ischemia cardiacă sau tulburările de ritm. Apariția unui bloc atrio-ventricular poate indica un abces septal în cursul endocarditei aortice. Manifestările extracardiace apar frecvent în cursul endocarditei, putând constitui chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și inter pretate corect. Manifestările muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșu-violacei, dureroși, situați la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
MARFANOID Apare la aproximativ 2/3 din pacienții cu MEN 2B. Pacienții sunt înalți, slabi, cu brațe, picioare și degete lungi, articulații laxe și musculatura slab reprezentată și hipotonă. Spre deosebire de sindromul Marfan adevărat, pacienții cu MEN 2B nu posedă anomalii aortice, subluxație de cristalin, homocistinurie sau anomalii mucopolizaharidice. Diagnostic: screening clinic și genetic Diagnosticarea MEN 1 și MEN 2A are loc în prezent în jurul decadei a patra de viață, dar screening-ul familial a scăzut semnificativ vârsta diagnosticării. Datorită neurinoamelor multiple prezente
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS accelerată indusă de corticoterapie. Trombozele arteriale și venoase sunt relativ frecvente
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului vine să întregească fericit în literatura română de specialitate trilogia Inima Patologie și Tratament chirurgical, autor Prof. Dr. Ioan Pop De Popa, Sistemul Cav Inferior și Sistemul arterial aortic sub redacția Ioan Pop De Popa. Cărțile respective reprezintă monografii în premieră în literatura medicală românească, care nici azi nu și-au pierdut actualitatea. Iată azi o monografie care pune cap la cap cuceririle chirurgiei cardiace în domeniul revascularizării miocardice
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
celor ce aveau în grijă această categorie de pacienți (Ioan Pop De Popa, Chirurgia arterelor coronare, în Inima patologie și tratament chirurgical, Editura Medicală, București, 1975, pp. 319-349; Ioan Pop De Popa, Patologia chirurgicală a arterelor coronare, în Sistemul arterial aortic patologie și tratament chirurgical, vol. I, Editura Medicală, București, 1982, pp. 614-662). Punerea la punct a detaliilor privind tehnica chirurgicală, strategia și tactica intervenției, introducerea principiilor moderne de protecție miocardică și a tehnicilor de administrare a cardioplegiei au reprezentat pași
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
printr-o distribuție omogenă a soluției cardioplegice spre întreaga masă miocardică. Căile de administrare a cardioplegiei Soluțiile cardioplegice pot fi administrate pe cale anterogradă, retrogradă sau antero- și retrogradă. Administrarea anterogradă a soluțiilor cardioplegice se realizează prin infuzia acestora în bulbul aortic imediat după clamparea aortei cu un debit de 300 ml/min, realizând o presiune cuprinsă între 60 și 80 mm Hg la nivelul rădăcinii aortei. Cardioplegia anterogradă este folosită de cei mai mulți chirurgi, asigură o oprire rapidă a cordului, este ușor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
arterelor coronare, precum și în cazul stenozelor proximale strânse sau al ocluziilor coronariene; risc de leziuni ostiale cu posibilitatea apariției tardive a unor stenoze la acest nivel în caz de administrare cu canule direct pe ostiile arterelor coronare în timpul protezării valvulare aortice; necesitatea întreruperii actului operator pe durata administrării; risc de embolie gazoasă la nivelul arterelor coronare. Administrarea retrogradă a cardioplegiei are avantajul unei distribuții mai uniforme spre celulele miocardului în cazul stenozelor foarte strânse sau a ocluziilor coronariene, nu necesită întreruperea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unice. Poziționarea corectă a canulei se apreciază prin presiunea înregistrată în sinusul coronar în timpul administrării cardioplegiei, prin vizualizarea pe suprafața cordului a venelor destinse, de culoare roșie în cazul cardioplegiei sanguine, exteriorizarea sângelui desaturat la nivelul rădăcinii aortei (prin ventul aortic), prin monitorizarea temperaturii miocardului cu ajutorul unei sonde termice. Pe durata administrării, presiunea în sinusul coronar nu trebuie să depășească 30-50 mm Hg. Debitul va fi de 200-250 ml/min. Mijloace adjuvante pentru protecția miocardică Indiferent de tipul cardioplegiei folosite în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
34°C; Pentru o mai bună protecție miocardică pe durata clampării aortei se va administra cardioplegie sanguină cu pompa roller pe cale antero- și retrogradă sub controlul temperaturii, presiunii și a debitului, urmată de hot shot și reperfuzie controlată în bulbul aortic sau în sinusul coronar; Folosirea ecografiei epivasculare intraoperatorii pentru depistarea plăcilor ateromatoase la nivelul aortei ascendente, includerea filtrelor pe linia arterială a circuitului de circulație extracorporeală, controlul permanent al debitelor și presiunilor de perfuzie, purjarea meticuloasă a cavităților cardiace în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
formării trombului, disecției peretelui arterial și al ocluziei graftului. Pentru realizarea anastomozelor distale în condiții optime este necesară o bună vizualizare a câmpului operator (câmp operator uscat). Aceasta este posibilă prin ventarea adecvată a ventriculului stâng: vent transatrial sau vent aortic. Lipsa unei vizualizări adecvate duce la apariția deficitelor de tehnică chirurgicală ce au drept urmare apariția infarctului miocardic acut perioperator. În cazul în care se graftează un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm) este suficient ca un singur pas
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]