226,569 matches
-
Tudorel Urian Biologic, Constantin Virgil Negoiță aparține generației lui Nicolae Breban și Dumitru țepeneag. Ca prozator (revelat publicului din România doar în ultimii ani), nu aparține nici unei generații literare. Nu este nici modern de tip Breban, nici postmodern din categoria optzeciștilor (față de care Dumitru țepeneag revendică foarte
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
Tudorel Urian Biologic, Constantin Virgil Negoiță aparține generației lui Nicolae Breban și Dumitru țepeneag. Ca prozator (revelat publicului din România doar în ultimii ani), nu aparține nici unei generații literare. Nu este nici modern de tip Breban, nici postmodern din categoria optzeciștilor (față de care Dumitru țepeneag revendică foarte insistent statutul de precursor), nici post-postmodern cum se doresc a fi prozatorii generației care a debutat după anul două mii
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
times." (versiunea engleză, p. 52) Implicit, inevitabila comparație între textul în limba română și cel în limba engleză redeschide discuția despre fidelitatea traducerilor și despre cît pierde un text literar prin transpunerea sa într-o altă limbă. Altfel spus, cui aparține în mai mare măsură un text tradus: autorului sau traducătorului? Constantin Virgil Negoiță demonstrează că, inclusiv cînd este vorba de același text, scris de aceeași persoană în limbi diferite, rezultă două romane care trebuie citite independent unul de celălalt. Dacă
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
aproape exclusiv pe cum se spune, acțiunea nefiind decît un pretext pentru punerea în valoare a tehnicilor narative. Ca orice autor hiper-lucid, Constantin Stan pune sub lupă toate nervurile textului, analizează chiar modul în care crește narațiunea cu instrumente care aparțin, mai degrabă unui critic semiotician decît unui prozator: "iar eu, încercînd să ordonez amintirile, poate chiar suprapun cele trei momente și acreditez un sens care nu este al întîmplărilor din chiar copilăria ta, ci acela pe care-l acreditezi povestirii
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
un moment dat centrul existenței naratorului părăsesc, pe nesimțite, cadrul, apar figuri noi, uneori se simte arsura unui sentiment uitat, totul este confuz, cum însăși viața, chiar dacă, uneori, din malaxor ies pentru o secundă la suprafață eșantioane epice perfect coerente, aparținînd unui mare prozator. Descrierea nostalgică a Bucureștiului copilăriei sale, cu localurile și cinematografele de cartier, nelipsitele sticle de Ci-Co, serbările școlare, sărbătorile în familie (și mai ales faza lor de pregătire la care participau cu însuflețire mătușile sale și alte
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
puținele șanse de evadare din realitatea absurdă a regimului comunist. Prin această carte, publicată în anul 1976, se poate spune că Leon Volovici joacă la noi rolul unui deschizător de drumuri în această metodă de abordare a literaturii cu instrumente aparținînd sociologiei. Apariția scriitorului în cultura română este o carte interdisciplinară, care combină elemente de istorie literară cu elemente de sociologia literaturii, de teoria comunicării și chiar de sociologie pur și simplu. Leon Volovici explică circumstanțele care au făcut posibilă apariția
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
gîndească la mine ca la altceva decît fiica ei. Gîndurile ei se învîrteau în cerc, iar și iar. Cu ochii întredeschiși, Tessie privea în dormitorul întunecat care sclipea și scînteia prin colțuri și vedea înaintea ei toate obiectele care-mi aparținuseră sau pe care le purtasem. Toate păreau să stea, unele peste altele, la picioarele patului ei - șosetele cu fundițe, păpușile, agrafele, setul complet de cărți din colecția Madeline, rochiile de gală, pantofii roșii de lac, puloverele, cuptorul de jucărie, cercul
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
se suprapun, interacționează și se influențează reciproc la nivelul sugestiei și al expresiei. Frenetic, declamativ, cu vitalitatea specifică juneții dar cu maturitatea experienței dure de acasă, ghicită în retorică și în reflecția poetică, poetul e captiv între aceste două stări, neaparținând nici uneia pe deplin. O ipostază inedită, cu atât mai dramatică pentru el, dar cu atât mai expresivă pentru poezia lui. De aici și tensiunea sporită și frumusețea stranie a multora dintre versurile neoavangardiste cu irizări expresioniste ale lui Andrei Steiu
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
mea./ În spatele pâinii acționează clandestin grâul/ același grâu care a proclamat victoria/ și a mâncat florile armatelor de ocupație./ Iar în spatele grâului - surâsul lui Stalin/ din care izvorăsc în fiecare an mii de refugiați către Apus." (Cotidiană) Recuzita tânărului poet aparține pământului. Satul, casa, strămoșii, familia, pâinea, toate vorbesc nostalgic despre un univers domestic, de refugiu, închis în fața istoriei. Nu întâmplător numele lui Blaga apare în ciclul Maria Parfenie, poeta tradiționalist-feministă sub numele căreia bărbatul se ascunde în căutarea unei lumi
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
de pe Internet par să indice o ușoară schimbare: limbajul a devenit mai arhaizant, mai tradițional, poate și din nevoia de a nu-l speria pe potențialul prozelit printr-un stil pe care acesta nici nu l-ar putea percepe ca aparținînd domeniului religios. Adaptarea stilistică se poate datora formării unor traducători mai buni, care n-au pierdut contactul cu mediul românesc; ea este desigur sprijinită de folosirea unor versiuni ale Bibliei conforme sau apropiate de tradiția românească: arhaismele conținute în citatele
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
vitele la păscut, fuseseră de mult abandonate. Ceva mai încolo, nici o colibă nu mai avea acoperiș. Cu o presimțire neagră crescându-i în piept, Melmont începu să urce poteca de munte. Ajunse în cele din urmă la casa care-i aparținuse bunicii sale. Era o construcție pipernicită din lemn, cu o mazuzah 1 mică și ruginită atârnând încă la intrare. Nu-și pierduse acoperișul, în schimb nu mai avea nici uși, nici ferestre. În preajmă, nici țipenie de om. Lui Melmont
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
cincizeci de mii, spuse Melmont. - E ridicol! Nici vorbă! Caracterul lui Vanov începuse să se schimbe. Pe zi ce trecea devenea din ce în ce mai american. - Prietene, plutoniul nu mai e o raritate. Spre exemplu, sunt pe cale să cumpăr uzina de la Seascale, care aparține Guvernului Britanic. Acolo se procesează combustibil nuclear, iar eu o cumpăr la mai puțin de un procent din costul ei de fabricație, spuse Melmont. - Pentru zece bucăți trebuie să dai mai mult. Nevastă-mea e bolnavă de inimă. O să ne
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
și simplu în opresiune politică (așa cum s-a întâmplat în Cuba) și despre felul în care rezistența trebuie să o ia din nou de la capăt. Apoi am descoperit un alt palier al poveștii pe care era gata s-o scriu. - Aparținem aceleiași generații, numai că dumneavoastră v-ați născut în Suedia, iar eu în România. Pe mulți cititori români, povestea lui Erik - prins într-o structură care se închide, violent și represiv, peste el - i-a trimis cu gândul la o
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
a diamantelor minții, istovind trupul și uzurpînd măreția și demnitatea omului contemporan. Iar nenorocirea muzicii savante este că această pasiune face să nu-i mai placă ceea ce are (aparținîndu-i de facto) și să alerge bezmetică după ceea ce nu are (și aparține iretractabil altor orizonturi). în Renaștere, chiar dacă aura muzicii a coborît la nivelul organelor de simț (: nas, gură, ochi, urechi), setea spiritului era încă mai puternică decît setea materiei, iar teama sufletului era, incontestabil, mai prezentă decît liniștea trupului. Astăzi, trupul
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
doar emoționant ca document moral și psihologic, dar util pentru cunoașterea rădăcinilor operei literare și a proiectelor (unele abandonate) care-i umblau prin cap scriitorului. l Tot acolo, Radu Voinescu ne mai ia o dată prin surprindere susținînd că romanul istoric aparține de fapt și de drept literaturii de consum. Printre numele de autori, de la Dumas și Tolstoi la Sadoveanu și Camil Petrescu, îl aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
lexicograf nuanțează termenul "răgúlă", folosind varianta regională "răgúlă". Sensul acestui fonetism implică simultan o tară. Simplu spus "răgúla" nu e tocmai bună. "în Ardeal, pe une locuri, prin cuvântu acel răgúlă înțăleg nărav rău", scrie Budai-Deleanu, discreditând atent tot ce aparține ordinii. S-ar mai putea invoca argumente ale unor tendințe imanente de rămânere necesară în lumea textului (de pildă, Onochefalos certifică orice inepție atâta vreme cât ea e de găsit în manuscrise). Mai important, în schimb, mi se pare să reiau, la
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Panorame (a literaturii cipriote și a celei neoelene) apărute în 1999 și, respectiv, 2001 și volumul Capodopere ale literaturii neoelene (2003). Dorind să-și lărgească sfera preocupărilor cu lucrări de referință asupra elenismului și relațiilor româno-elene, editura a oferit volume aparținând atât unor specialiști români, cum sunt Grecii din România (2003) de Paula Scalcău, Relațiile româno-elene. O istorie cronologică (2003) (elaborată de un colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Zbuchea), Domnii fanarioți
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
păstrării în fruntea serviciilor secrete a lui Timofte și Fulga, n-a prea comis greșeli majore. Mi-e teamă, însă, că e pe cale să le comită. Ca de pildă, îndepărtarea tot mai mare de presă. Nu știu dacă ideea îi aparține sau dacă i-a fost indusă, dar încep să cred că poate să-i fie fatală. Ceva-mi spune că indivizii versați din serviciile secrete au știut să-i prezinte situația în așa fel încât în criza ostaticilor din Irak
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
de minte de vreo trei ori: mai întâi ca subiect, în revista "Idei în dialog", al unui articol în care se demonstra o jenantă fraudă intelectuală (a publicat, semnând cu numele său și, presupun, al soției, câteva zeci de pagini aparținând lui Descartes și Hume. Nu e rău, așa că-i doresc la mai mare!); apoi, în "Observatorul" cuplului Mușat-Șimonca; în fine, în "Academia Cațavencu", unde citesc deloc măgulitoare aprecieri la adresa domniei sale: pe vremea lui Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
public masiv: cazul întregii tradiții artistice și literare. 2. cultură înaltă cu public restrîns: întreaga mișcare modernistă și artele contemporane. 3. cultură de divertisment cu public masiv: întregul sistem showbiz. 4. cultură de masă cu public restrîns: forme de divertisment aparținînd altor generații" (pag. 270). Nimic mai simplu. Nimic de prisos. Ordine și disciplină. Dar mai e ceva: stilul lui Dediu e aidoma lentilei care concentrează conținutul într-un focar arzător. Ca și cristalinului, puritatea, limpezimea îi conferă strălucirea. Altfel spus
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
dar cu adecvare și eficiență. Benoît Duteurtre, George Steiner, Ulrich Dibelius, Hans Zender, Clemens Kühn, Hannes Böhringer, Ulrich Dibelius, Stephan Wehowsky, Claus-Steffen Mahnkopf, Miller Puckette sunt doar cîțiva dintre autorii de frugale exegeze muzicologice ori de succinte crochiuri eseistice, cele mai multe aparținînd ultimului deceniu, cărora Dan Dediu le oferă, grație convocării în paginile cărții sale, șansa de a accede și de a se rostui în literatura noastră de specialitate. în definitiv, Radicalizare și guerrilla seamănă cu o sticlă plină de S.O.
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
bună cunoaștere și o comunicare mai profundă la nivel regional. Cei peste douăzeci de pictori de pe valea Timocului, mai exact din Bulgaria și din Serbia, care s-au reunit aici în virtutea rădăcinilor etnice comune sînt, în mod cert, artiști care aparțin spațiului artistic al țării lor, chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari sau sîrbi ca implicare culturală și ca statut juridic
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
text deloc literar ăn literatură. Tinerețile lui Daniel Abagiu este versiunea ănceputului de mileniu III a Amintirilor din copilărie. Este posibil, ba chiar probabil, ca faptele lipsite de glorie și ăn multe momente mai mult decăt penibile ale personajului să aparțină autorului (toate celelalte personaje ale cărții, ba chiar și soția autorului apar ăn volum cu numele lor reale), dar acesta chiar este un detaliu lipsit de orice importanță. Pentru că, oricăt ar părea de ciudat, miza ficțională a cărții lui Cezar
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
și al stilului. Mai precis, al anticonstrucției și al antistilului. Naivitatea spovedaniei, lipsa de analiză, focalizarea pe elemente derizorii ale existenței, mărturisirea inocentă a angoaselor și complexelor care au marcat copilăria personajului, infantilismul frazei sănt fake-uri ale autorului. Ele nu aparțin scriitorului Cezar Paul-Bădescu decăt ăn măsura ăn care acesta ăși denaturează conștient propriul mod de a găndi pentru a mima alteritatea (ăn cazul de față propria sa găndire din urmă cu 20-25 de ani). A retrăi și a povesti evenimente
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]