8,321 matches
-
trai constituie tot o formă de închinăciune. Astfel, postmodernitatea (prin medierea modernității) ne-a transformat în proprii idoli. Religia noastră a devenit afirmarea de sine în sferele lui a avea și a lui a apărea. Esența vieții noastre constă în aparența pe care o construim pentru noi și pentru alții, pe care-i chemăm ca martori, numindu-i deseori prieteni; în acest sens, prietenia se transformă tot mai mult în adeverirea reciprocă a aparențelor personale. Ajungem chiar să ne consacrăm viața
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a apărea. Esența vieții noastre constă în aparența pe care o construim pentru noi și pentru alții, pe care-i chemăm ca martori, numindu-i deseori prieteni; în acest sens, prietenia se transformă tot mai mult în adeverirea reciprocă a aparențelor personale. Ajungem chiar să ne consacrăm viața lucrului la această fațadă. În cazul unui credincios lucrurile stau altfel (am aici în vedere un model ideal, deoarece prea mulți credincioși contemporani sunt contaminați de a apărea, fiind tot mai captați de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
venirii lui Dumnezeu; poate că aceasta este structura pe care a luat naștere. Aș vedea în Luther momentul răsucirii, al luării destinului în propriile mâini, momentul introducerii creației umane în raportul omului cu Divinitatea (aceasta fiind singura care supraviețuiește în aparența progresului). Între modelul uman proslăvit de Nietzsche și interlopul de astăzi pare a exista o ciudată asemănare; noroc că intervine noblețea salvând astfel diferența. Și totuși... Poate că esența umanului se desfășoară actualmente undergrund. Una din trăsăturile tehnicii o reprezintă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
împreună cu alte elite sau individual, dar în ambele cazuri este un factor cheie. În special, pe timp de pace și prosperitate, cei care iau decizii preferă adesea ca rolurile de conducere să fie împărțite egal sau cel puțin să existe aparența că sunt împărțite. În multe societăți cu regimuri autoritare sau dictatoriale, elitele conducătoare, caută să creeze imaginea unei împărțiri a puterii. O relevanță majoră o reprezintă și conducerea în cadrul unei corporații multinaționale sau organizații nonguvernamentale. Conducerea eficientă poate mări puterea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de lângă patul ei. Am tricotat. Tricotez și cos foarte repede, dar nu sunt prea grozavă. Mama obișnuia să mă corecteze tot timpul. Nu prea aveam eu poftă de tricotat atunci, însă mi-am scos cutia cu lână și, ca să salvez aparențele, să nu i se pară mamei curios că nu făceam nimic, am început să tricotez cu frenezie. Cine m-ar fi văzut ar fi zis că nu mă gândeam la nimic altceva pe lumea asta. Mama se uita la mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
un profesor (deși autoarea face și multă practică în acest domeniu), pentru că rigoarea academică, pe de o parte, și detașarea de mecanismele corporatiste, pe de alta, îi permit să așeze lucrurile într-un context teoretic și să aducă ordine în aparența haotică a experimentelor practice. Există o tentație comună, în special pentru jurnaliști și pentru cei neexperimentați, să cultive un discurs excesiv umanist al brandului. Evident că este mai la îndemână să vorbești despre ideologie, valori și suflete în rai, decât
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aceste măruntaie de timp / ecouri ale lumii de oglinzi și reflexii / din care ciugulesc din cînd în cînd / amintiri despre viața placebo a poetului" (păpușa cu cortex de păpușar). Inevitabil, artificiul implică dedublarea, cu aceeași melancolică relație dintre esență și aparență, cu aceleași tînjitoare năluciri ale unei consubstanțieri prohibite: "un germen de realitate un ritm cu dublu sens / mă nasc aici și acolo însemnînd tot ce e viu este / de două ori revelat o dată în lume și o altă dată / în
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
vieții unui individ, aceleași la copil ca și la adult? Nicidecum. Un obiect sau un individ își pot schimba în timp calitățile interioare, fără ca această schimbare să fie percepută din exterior. Lucrul în sine nu poate fi surprins. Ce e aparență și ce e realitate, esență? Omul în special, are o capacitate unică de a-și ascunde gândurile și sentimentele, dincolo de masca aparențelor. În Budhism, permanența eului (atman) e iluzorie, nu e nimeni în spatele conștiinței de sine conform doctrinei non-eului (anattă
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
interioare, fără ca această schimbare să fie percepută din exterior. Lucrul în sine nu poate fi surprins. Ce e aparență și ce e realitate, esență? Omul în special, are o capacitate unică de a-și ascunde gândurile și sentimentele, dincolo de masca aparențelor. În Budhism, permanența eului (atman) e iluzorie, nu e nimeni în spatele conștiinței de sine conform doctrinei non-eului (anattă), iar eul e doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente (anicca) și impersonale. Din contră, eu cred că
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
metabolice, dacă le putem numi astfel, sînt egal distribuite la nivelul ei celular. Autonomia și sinteza, profunzimea și suprafața, mecanismul formei, în ansamblul lui, și comunicarea interioară a elementelor sînt coordonatele mari ale acestui fenomen, pe cît de simplu în aparență, pe atît de complex în alcătuirea sa intimă. Schimbînd ce-i de schimbat, pictura lui Paul Neagu este un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga țesătură a viscere-lor sale geometrice. Dacă pictura suferă un
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
o lecție de morală. }inta lui e metafizică. Ea vizează teme abstracte precum singurătatea, deziluzia, zădărnicia, eșecul, urâtul, criza, degenerescența, plictisul, oroarea, alienarea, căderea, opacitatea, revolta, frica. În raport cu ele, detectivul Marlowe e un Ťinvestigatorť al nevăzutelor (s.a.) și nu al aparențelor (s.a.) nemilosului univers tentacular" (p. 27). Analiza lui Mircea Mihăieș nu ocolește nici zonele mai delicate ale creației lui Chandler, cum ar fi acuzele ce i-au fost aduse cu privire la misoginismul eroului și chiar la presupusul său antisemitism (ca anecdotică
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
de la o cîrciumă la alta, printre muște, ghiozuri și închinîndu-se zeiței atotputernice care este siesta: "la diuseor dă la vi!" - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din Huzurei, locul unde se poate ajunge la "disoluția timpului". Asta numai în aparență, pentru că Huzurei este "cetatea vie" a vremii (începutul secolului trecut), adunînd, între casele și străzile derizorii, o lume diversă, aflată în plină luptă pentru putere și bani: în tîrgul amorțit de tihna siestei, se comit crime, se fac intrigi, trafic
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
două-trei calificative ("imbecil", "idioțenie") bune în orice împrejurare. Altfel spus, Paleologu devenise în ultimii ani un fel de guru pentru publicul larg: o postură care poate îl măgulea, dar nu i se potrivea câtuși de puțin. Și aceasta fiindcă sub aparența de relaxare a intervențiilor și "încercărilor" sale scripturale există aproape întotdeauna o meditație concentrată, stăruitoare, orientată deopotrivă spre esența și particularitățile formale ale fenomenelor culturale. Ușurința cu care eseistul trece dintr-un plan în altul și facilitatea formulării se păstrează
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
acte". Dacă ultima e în vogă, cum să ne îndoim că prima e unica adevărată? "Cel cinstit sufletește are legea morală în el, care ține loc de coduri și regulamente. Cinstitul cu acte e formalist, duplicitar, perfid. Nu vizează decît aparențele".Pentru omul scrisului rezultă obligația, de lovinesciană tonalitate, "să nu spui și să nu scrii ceea ce nu crezi și nu simți. Să nu-ți încalci convingerile intime nici atunci cînd, după criterii sentimentale, ești dator să faci plăcere cuiva". Cu toate că
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
altceva nu mai știu nimic; de aceea nu-mi mai puneți întrebări - / altceva nu mai știu. Nu trebuie uitată cererea Plata, vă rog!; cu ea se deschide poemul, revine spre mijloc și tot cu ea se încheie - ultimul distih, de aparență obscură: "Voi, picioare murdare, / rămâneți afară!..." semnifică, poate, o evaziune în sine însuși din interogatoriu. Din capul locului, anchetatul confundă voluntar încăperea unde i se pun întrebări cu o cârciumă, din care vrea să plece ("nu mai am nimic de
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
de cărți fictive. Nu doar Bibliografia generală, ci toată lumea pe care mi-am imaginat-o este o confecție de carton. E ca și cum un Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu noi păcălindu-ne să luăm drept esență ceea ce e doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului e confecționată ,,din hârtie gofrată, aplicată pe un suport de placaj"; peronul ,,e din tablă de cutii de conserve, bătută și
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
comentariu, Bitzan le-a reinvestit cu o viață nouă și cu un destin exemplar. El a reușit definitiv și, aparent, fără efort să abolească funcțiile și să anuleze circumstanțele pentru a recupera sîmburele de eternitate amorțit în culcușul efemer al aparențelor. Sub privirea sa iscoditoare și contemplativă, în primă instanță neutră și glacială, banalitatea s-a ridicat pînă la vibrația lirică, anodinul a căpătat măreție și indiferența un tragism inexprimabil. însă dincolo de prospecțiunile temporale și de permanenta codificare culturală, artistul a
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim nivel, poate accepta fără protest și poate înțelege fără efort. El își amăgește interlocutorul că arta este tocmai ceea ce acesta bănuia demult, adică o
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
alegoric, a capitolelor despre Paul și grijulia sa asistentă, Nuți, nu e decât rezultatul unui vast exercițiu imaginativ a cărui gestație coincide cu vacanța rustică pe care Ana-Maria o trăiește în dezordinea casei lui Nori. Poate, dacă schimbăm raportarea, însăși aparența continuu infantilă a acestui vlăjgan naiv și sedentar e doar o proiecție tardivă, cu materialul precar al amintirii sedimentate în copilărie. Variantele sunt în egală măsură posibile, atâta vreme cât Maria Ellis ne lasă, dezinvolt, îndeajuns de multe indicii pentru ambele ipoteze
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
discursului liric de aparatul cosmic vizionar sau rațiocinant ermetic ce-l susținea. Formula pe care o prezenta, vădind o aspirație spre repunerea în drepturi a unei ordini a lumii imediate și a situării ființei într-o atare lume în care aparențele insignifiante sînt chemate să provoace, nu fără concursul ironiei și al ingeniozităților fragile aplicate fragilităților existențiale, a făcut carieră. E o perspectivă nici pe departe epuizată. În rînd cu avangarda periodic resuscitată, această cultură a concretului căruia i se induc
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
le mai detaliez aici, descoperirea asta a pus capac și a făcut din mine insul suspect ce trebuia dovedit și era deja dovedit, fără putință de tăgadă. Ce caută în geanta unui ins onorabil ca mine (desigur, "onorabil" numai în aparență!), o poezie pornografică deșănțată? Avea dreptate! Prietenul meu a fost (și mai este) un prestigios profesor de română în oraș. A fost șocat de expansiunea moravurilor ușoare printre elevi și studenți, moravuri care, iată, au contaminat până și pe un
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
extrem de riscantă, a politicului. Pe măsură ce viața se înăsprește în România ceaușistă și "indicațiile" Conducătorului devin tot mai aberante, aluziile de natura politică devin, în poezia lui Dinescu, tot mai dese. Poetul opune "democrația naturii" falsei democrații socialiste: protestul său de aparență hipiotă are o cu totul altă adresă decât acela al predecesorilor săi occidentali. Dacă un poem precum Grâu păzit de maci a putut fi considerat în 1976 (când apărea volumul Proprietarul de poduri) o "poezie patriotică", îndemnul cu care se
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
se comportă ca un pugilist, lovind năprasnic și definitiv, Barbu Brezianu levitează într-un mediu translucid, folosește geometria doar ca pe o plasă cu ajutorul căreia captează muzici imateriale, și nu spre a crea realități definitive și structuri de nezdruncinat. În ciuda aparențelor apodictice ale propozițiilor sale și a discursului în epură, poetul Barbu Brezianu are un suflet romantic și sentimental pe care, din delicatețe și din pudoare, îl ascunde, cu mult rafinament, sub falsa glacialitate a rigorilor matematice. Asemănător poetului, și nici
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
fi investit-o în poemationul său eroi-comico-satiric. Altundeva simt că merită insistat și altundeva intuiesc că se află imperfecțiunile Utopiei negative... Anume în dispunerea oarecum antologică a studiilor. Fără linii de forță și fără niște foarte vizibile categorizări, articolele au aparența unor intrări de dicționar destul de constatative și de descriptiviste. Faptul ca atare nu reprezintă numaidecât o scădere, dar sursele acestui tip de segmentare, o dată reconstituite, au un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
cinematografic. Autori complet obscuri de pornografie când mai groasă, când mai aluzivă, ca Louis Protat sau Monselet concurează cu nume grele, ca Diderot și La Fontaine, dar ilustrate în pasaje - o spune chiar autorul studiului - la fel de greu identificabile. Deși cu aparența unui liniar exercițiu de bibliografie, demersul e îndeajuns de complex și de complicat pentru a merita câteva glose. Să ne gândim numai la faptul că acest semianonim Louis Protat e de găsit, cu greu, doar la biblioteca Institutului Kinsey, la
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]