2,954 matches
-
e vorba însă de o contabilitate a faptelor bune sau rele ale oamenilor: importantă este starea în care se află omul în clipa morții. La această doctrina, formulată cel mai limpede în Ezechiel 18, 20-30, se ajunge în urma unei întregi aprofundări, care continuă în Noul Testament, unde se spune: „...cine asculta cuvîntul meu și crede în Cel care m-a trimis are viața veșnică și la judecata nu vine, ci a trecut de la moarte la viață.” (În 5, 24) Singurele despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În concluzie, studierea metodelor nu se poate separa de studierea conținutului și invers. Conținutul și metoda se „contopesc” oarecum În modul de a gândi și de a acționa al profesorului și al elevilor săi. Metoda intervine ca o modalitate de aprofundare a unui domeniu al științei, al artei; prin intermediul ei se dirijează și se controlează desfășurarea unei acțiuni programate și sistematice de Însușire, În condiții cât mai active, a materiei de Învățământ. „A prezenta”, „a preda”, „a comunica”, „a transmite” etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și a organizării unui mediu de Învățare social, favorabil construcției sociale a cunoașterii. Constructivismul individual va fi susținut de constructivismul social, inițiativa individuală de spiritul de grup sau de echipă. Așa Încât evoluțiile metodologice merg, Într-o primă departajare, În direcția aprofundării diferențierii, individualizării și personalizării proceselor de instruire și, pe de altă parte, În direcția socializării acelorași procese, ceea ce lasă loc dezvoltării a două orientări metodologice distincte: - o metodologie centrată pe elev și pe propria-i acțiune, urmărindu-se promovarea așa-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcției formativ-educative a Învățământului. Astfel, este de luat În considerație contribuția activităților practice la dezvoltarea activităților psihomotorii, a operațiilor mintale, la utilizarea simțurilor și a percepției, cât și a faptului că, În condițiile Îmbinării teoriei cu practica, are loc o aprofundare a Înțelegerii și a consolidării cunoștințelor, că procesul conceptualizării este mult ușurat ca și cel al transferului Învățării, că este favorizată dezvoltarea inteligenței practice și a unor aptitudini intelectuale, formarea gândirii conceptuale ca și dezvoltarea fizică, În general. În concluzie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
folosite (MacKenzie, Michael, Jones, 1975). Ca orice tehnică de dramatizare (dramatising device), expunerea cu oponent Încearcă să obțină un efect dramatic de identificare, participanții lăsându-se absorbiți de problema (ideea) care li se prezintă, până la identificarea cu ea și la aprofundarea, pe această cale, a unor noțiuni și judecăți, la Întărirea convingerilor, a trăirilor afective legate de noile cunoștințe. Evident, folosirea acestei modalități de expunere, care ia oarecum forma unui „spectacol didactic”, bine echilibrat, pretinzând profesorului și oponentului său să „joace
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mintală (lecții, seminarii etc.). Discuția 1 are semnificația unui schimb reciproc și organizat de informații și de idei, de impresii și de păreri, de critici și de propuneri În jurul unei teme sau chestiuni determinate În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării) În comun a unor noțiuni și idei; b) consolidării și sistematizării datelor și conceptelor cu care participanții au avut un contact cognitiv În prealabil; c) explorării unor analogii, similitudini și diferențe dintre diverse teorii, concepții, strategii; d) efectuării unor analize
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
scopului; - o tipologie a Întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime a acestei metode presupune Îndeplinirea unor condiții și anume: a) clasa de elevi să se Împartă În mai multe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efort autentic de meditație, solitar sau În grup, tinerii aflați pe băncile școlii nu vor putea ajunge la ceea ce se cheamă interiorizarea conținutului noțional cu care operează fiecare obiect de Învățământ. Realizarea obiectivelor, pe care le urmărește astăzi Învățământul, reclamă aprofundarea studiului matematicii, al științelor naturii și al celor tehnologice, al științelor sociale și al disciplinelor literar-artistice, toate acestea fiind materii care, alături de alte metode active, solicită reflecție interioară din perspective diferite, un antidot al Învățării superficiale. a) Specificul actului de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
confrunte și să emită ipoteze, să facă aprecieri critice și să deducă adevăruri, să Înțeleagă În profunzime faptul istoric și să rețină În memorie datele cele mai importante, să-și formeze atitudini obiective și un mod de a gândi istoric. Aprofundarea unor probleme pe calea cercetării unor astfel de mărturii imprimă un caracter mai activ Învățării istoriei, de mai intensă trăire emoțională. Dispoziția de a Învăța este alta acum: elevii participă cu interes și curiozitate la studierea documentelor, iar cunoștințele noi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un ritm mai lent de studiu, ceea ce face ca studierea documentelor să nu poată deveni o modalitate permanentă de lucru, ci o procedură utilizată numai la unele lecții și la anumite secvențe ale unei lecții. Există, de asemenea, riscul ca aprofundarea unor detalii să conducă la Înțelegerea fragmentară, să pericliteze o viziune integrală, de ansamblu, asupra faptului istoric luat În studiu. La aceste limite care țin de metodă, se adaugă, apoi, cele ale elevilor Înșiși, ale căror capacități de observație și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Asistată de Calculator), metoda algoritmizării (algoritmi de conținut, algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare, algoritmi de programare și dialogare cu calculatorul etc.), dialogul specific om-mașină care face posibilă angajarea unui Întreg sistem de interacțiuni elev-calculator (care pot conduce la precizări clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
stare, Și-a luat treaba în serios, elaborând un produs Științific fertil în peisajul contabilității, o construcție intelectuală care pune în mișcare idei Și propoziții, politici Și practici contabile specifice devenite confortabile Și intrate în starea de oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
treizeci de ani, dar niciuna pe problematica studiată de noi. Din acest motiv considerăm că aducerea lor în discuție ar fi mai puțin importantă comparativ cu „îndreptarele Științifice” privind elaborarea de conținuturi cu adevărat Științifice. Optăm pentru discutarea, explicarea Și aprofundarea acestor repere esențiale pentru activitatea de cercetare Și în ideea de a apropia acele conținuturi care să ofere consistență ideii noastre. Câteva teorii, printre care teoria falsificării a lui Popper, au dezvoltat criterii prin care să se poată distinge între
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Desprindem concluzia că nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricărei Științe, acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul de plecare Și de întoarcere în definirea Și îndeplinirea funcțiilor sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un aspect extrem de important, în Științele sociale, este legat de schimbările
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este structurată pe trei capitole. Primul capitol al lucrării va reflecta recenzia literaturii de specialitate. Pentru acest deziderat este necesar un demers axat pe analiza istorică a conceptelor de valoare, preț Și cost, analiza bazelor Și modelelor de evaluare, precum Și aprofundarea conceptelor de menținere a capitalului. Ca tehnică de cercetare folosim atât procedeul de revizuire a literaturii, cât Și operațiunea logică de inferare. Vom prioritiza studiul articolelor de specialitate, fără a neglija documentarea privind activitatea organismelor responsabile de normalizarea contabilității, atât
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ca și timpul și costurile de colectare. Constrângerile respective sunt respectate, dacă în colectarea informațiilor se respectă câteva principii simple (Atamer și Calori, 1993): • se începe cu sursele de informații cele mai accesibile; • sursele mai dificile se utilizează doar pentru aprofundarea problemelor-cheie deja identificate; • informațiile se filtrează pentru a ameliora fiabilitatea analizelor privind problemele-cheie; • se realizează o conectare a aspectelor cantitative și a celor calitative. În final, rezultatul cercetării este adaptat contextului care a generat-o. Informațiile colectate constituie materia primă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
claritatea „profesiunii de credință” sau crezul personal și eficiența acțiunii proprii manifestată în cele mai diverse forme. Astfel s-a ajuns la conceptul de misiune personală, cu o raportare explicită la un set de principii călăuzitoare, proprii unui individ. O aprofundare a acestei abordări cu evidente implicații manageriale este realizată de Stephen Covey (1994, 2001), considerat un Socrate al managementului american pentru înțelepciunea degajată din abordările sale ghidate de principii. Acesta consideră misiunea personală ca fiind echivalentul Constituției unui stat în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este necesar să fie furnizate acele repere de Înțelegere a avantajului cunoașterii la nivel competitiv. În acest subcapitol sunt contopite acele noțiuni fundamentale care fac parte din portofoliul profesioniștilor În cunoaștere, livrate cu scopul de a crea o dorință de aprofundare a temei și de a veni cu idei noi În vederea constituirii unei mișcări a cunoașterii În România. 3.3.1. Veriga profesională lipsă a dezvoltării economice În context organizațional Specialiștii În Cunoaștere sunt membrii unei organizații, angajați ai unei companii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
explicații date de un specialist. Pe de altă parte, investigațiile aprofundate și extinse pe o perioadă îndelungată arată că filmul, ca și televizorul, pune copilul în situație de spectator: el privește, ascultă, dar nu face eforturi independente de înțelegere, de aprofundare. Se cultivă o oarecare stare de pasivitate, o insuficientă activitate mintală. Or, progresul gândirii cere un efort personal de analiză, comparație, generalizare, inițiativă în dirijarea observațiilor directe și a amintirilor pentru a soluționa o anume problemă, o nelămurire sesizată. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dias (1991) consideră că cele două metode răspund unor probleme diferite și de aceea ele trebuie să existe și să se completeze reciproc. Această luare de poziție deschide noi orizonturi în domeniul evaluării psiho-educative a individului și lărgește semnificativ posibilitatea aprofundării cunoștințelor noastre despre individ înainte de a planifica intervențiile necesare ameliorării nivelului său funcțional. Necesitățile practice impun alegerea avantajelor fiecărei metode și găsirea căilor de conciliere. Această tendință a fost sugerată de Scheffer (1977) și constă în relaționarea cognitiv-afectiv, găsirea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute). După R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprimă prin: falsă percepție a celor din jur; absența aprofundării și evaluării corecte a consecințelor actelor comise; respingerea sarcinilor și rolurilor propuse de părinți sau profesori. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, în diferite reacții și acte predelictuale care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în anumite momente domină un proces, într-o altă fază intervine mai evident altul. Astfel, în vederea studiului, putem descrie separat funcțiile de bază ale procesului cognitiv. Într-un act de cunoaștere elementară se distinge îndeosebi rolul atenției, percepției și memoriei. Aprofundarea cunoașterii aduce în prim plan imaginația și gândirea. Desigur, în învățământ, intervine tot timpul atât comunicarea dintre profesor și elevi, cât și motivația ca motor al activității psihice. Vom începe cu primele trei procese, condiții evidente ale oricărei cunoașteri. 1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
li s-a acordat timpul mediu realizat de prima grupă pentru clasificare. Deci, în primul caz s-a cerut un efort de gândire, fără a se menționa memorarea, pe când în cazul celorlalți, invers, s-a solicitat fixarea, dar nu și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]