48,939 matches
-
juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate alege varianta funestă de existență, cufundîndu-se în marasm (cu delicii ori cu resemnare - depinde de ce categorie a
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
vulgare, fără aplicarea obișnuitului tabu al dicționarelor noastre generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română; se găsesc reunite aici arhaismele cu forme apropiate de dubletele lor moderne, preluate prin împrumut tîrziu (a deștinde „a coborî”, a împuta „a reproșa”), evoluțiile semantice complicate, care au provocat numeroase discuții și interpretări: a merge (din lat. mergere „a se scufunda”), codru (*quodrum = quadrum “pătrat”, “bucată”), femeie
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
și mai frapant viciu de strategie în construcția editorială a canonului de la „Aula”: propunerea de intrare prea timpurie în canon a unor nume, a unor scriitori care nu au cristalizat încă sau nu au încheiat o operă, care să se apropie de instalarea temeinică (nu neapărat definitivă, căci asta se întâmplă foarte rar, ca de pildă cu Eminescu și Caragiale) în conștiința publică. Nu e aici în discuție valoarea în devenire a scriitorilor șaptezeciști sau optzeciști, ci doar aspectul de neterminat
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Gosha îi lua geanta de la aeroport. Cu cana de cafea în mână privea cărțile pe rafturi, toate în polonă, cu coperți urâte și aspre. Gosha nu suna, timpul se scurgea lent prin aerul dens, călduț și somnolent. Profesorul s-a apropiat de fereastră și a zărit spațiul demarcat de siluetele egale ale clădirilor. Toate aveau aceeași culoare - culoarea cenușie, albicioasă a cerului. Chiar și zăpada părea a fi cenușie. Soarele strălucea neconvingător. Pe stradă stătea un tanc. Profesorul Andrews deschise fereastra
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
I, deși a găzduit zeci de ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se știe. Dacă, însă, la câteva din aceste edificii s-au făcut barem lucrări de consolidare a temeliilor și în structura de rezistență, la Palatul Culturii, edificiu emblematic al Iașilor, nu
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
participă evident la mișcarea, îndeajuns de amplă azi, a depoetizării, a reorientării către “proză” a unei poezii amenințate de artificiul “distins”, de elevația factice, căutînd a înlătura asocierile, după cum declară d-sa, “tocite, umflate sau golite de sens”. Poeta se apropie de lucruri cu o atenție a descriptorului mai curînd decît cu o dispoziție a contactării lor fantaste prin metaforă, atitudine ce nu exclude, ci dimpotrivă sporește, un atașament emoțional. Căci în măsura în care antipoezia e o ironie la adresa poeziei, ea ni se
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
ci o complementaritate perpetuă a vieții personale, dar mai cu seamă a Înțelegerii simbolurilor sculpturilor aflate În diferite faze de lucru. Obsesia lui a fost zborul, desprinderea de pământ, de materia biftec. Ruperea legăturilor cu efemerul, cu accidentalul l-a apropiat categoric de Henri Coandă, cel aflat atunci În perioada stabilizărilor zborului cu avionul, apoi cu supersonicul! Relația sculptură - arhitectură sau arhitectură - sculptură s-a Îngemănat cordial la Constantin Brâncuși, alimentată, de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
cu poezia lor din creațiile lui Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Vasile Rusescu și atâți alții. Câmpia lui Alecu Croitoru păstrează doar... focul soarelui pentru ființa i aflată În degradare fizică, tot mai insistent chemată a se apropia de Styxul veșnic. O comparație subtilă, acționând prin substituire cerb-poet, descoperim În Predică de Început : „Înfricoșate liane, / Clătinându-se-ncet, temătoare, / Cine tihna În zori le-o-ntrerupe? // Pe sub norii verzui de păduri, / O gloată Încer cuie cerbul, / Și cerbu-nțelege
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
că omul de reală și solidă cultură cinematografică a găsit drumul Damascului prin cuvinte tipărite care degajă, cu dezinvoltură, viziuni, imagini sincopate despre destinul nostru În univers. În plin postmodernism - adesea despletit, cauzator de frivolități și nonsensuri -, poetul Alecu Croitoru, apropiat În multe privințe de Nichita Stănescu (și nu numai, cum În treacăt am mai spus) și-a instituit o voce proprie prin: cultură, talent și echilibrul limbajelor. Împărtășesc pe deplin opinia ilustrului critic de artă Călin Căliman care se exprima
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
bombeul fin al pantofului la borul subțire al pălăriei sibiene, reușesc un ton desăvârșit. Merg pe jos până la Casa Cesianu, în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra ghetrelor mele. Lătrătorul se apropie tot mai mult, vrea să mă apuce de gleznă. Întorc mereu capul, ridic bastonul, încerc să-l țin la distanță. N-aș risca să-l lovesc, ar putea sări bucățele din încrustăturile lemnului. Asta m-ar mâhni peste măsură, nu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
nu În ultimul rând pentru Înțelegerea arătată fiecărui component al Escadrilei compusă din piloți, tehnicieni, mecanici, servanți de bord și ostași În termen. Era un adevărat catalizator al energiilor tinerilor aviatori, În jurul lui Escadrila fiind strâns unită ca un monolit. Apropiindu-se de lt. Buchiu care era cel mai mare În grad, i-a spus arătându-i plicul pe care Îl ținea În mână: “Zbori imediat la Craiova și predai acest document Șefului Statului Major al Armatelor Terestre Romane. Fă-ți
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
În viață când o voință mai puternică decât a noastră ne determină să luăm unele hotărâri care ne vor schimbă radical cursul existenței. Așa s-a Întâmplat În acel moment când slt. Theodor Lisaniuc s-a ridicat de la masă și apropiindu se de lt. Florian Buchiu i-a spus : “Te rog lasă-mă să zbor În locul tău la Craiova unde locuiesc, deoarece soția mea a născut acum câteva zile un băiat și aș vrea să-i Îmbrățișez”. Cu aceste cuvinte slt.
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
a câștigat alături pe Octavian Ghibu și, În cele din urmă, amândoi au amenințat cu retragerea din Grup. Atmosfera s-a domolit numai odată cu apariția lui Nicolae Stroescu-Stînișoară, nume arhicunoscut de la «Europa Liberă», pe care-l Întâlnisem și mi-l apropiasem cu puțin timp În urmă, pe durata unei conversații de o oră și jumătate În grădina restaurantului «Continental». Spiritele s-au calmat, oaspetele ne-a recomandat să fim realiști și ne-a făgăduit sprijinul” (Bartolomeu Anania, Memorii, p. 685). Întors
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un ochi de sticlă naște cu trudă o noapte de sticlă cît tălpile-mi sîngerează pe podul de fier în geamurile sparte de arlechini
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește mocan la stână. Începe o viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionantă și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la tot pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „În țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăcească”. Se Întreba el
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
poetul Cezar Ivănescu, În viață și dincolo de ea. Ce surpriză! Dar cum să mă Împart În două,trebuia să-l ascult neapărat pe Radu Cârneci vorbind despre Grigore Vieru, la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”, știindu-se că a fost prieten apropiat cu marele dispărut. Apoi, promisesem că voi fi prezent. Am fost norocos, simpaticul Radu Cârneci a vorbit În prima parte a programului și am putut afla lucruri interesante despre marele Grigore Vieru. Evident că am plecat cu regret de la locul
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Frustare, gravitează în jurul unei imponderabile - nevroza. Autoarea se abține, în maniera unui prozator veritabil, să-și numească tema, ca în majoritatea celorlalte povestiri. Discursul, mai autentic aici, e o însăilare de obsesii prinse în sintagme aproximative. Scriitoarea nu se mai apropie frontal de subiect, nu încearcă să numească, răpindu-i, astfel, aura literară, ci, mai mult, să-l pună în lumină ca pe un exponat expresiv prin sine însuși: Mintea i se tulbură iar. Și o apăsa singurătatea. Și-i era
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
puțin. În clipa când își pierde cunoștința, simte nevoia să așeze la locul lor lucrurile ce le-a lăsat în dezordine. Îi place mult să aibă ordine în jurul ei" (p. 141). E, însă, prea puțin pentru un volum care se apropie numai de teme "grele".
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
Monica Pillat Tu, Doamne Tu, Doamne, care te-ai lăsat Descris în cărți, pictat în fresce Cu chip de om - te smulgi din zid, Ieși din contur, scapi din cuvinte... Atunci de mine se apropie De pretutindeni fiara albă Și mă pândește la tot pasul, Dar când mă-ntorc înfricoșată, Tu Te prefaci că nu mă vezi, Ori poate nu e încă Ceasul. Iar când îmi vii în somn ca marea, Puterea undei care crește
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
cinci de prezență a scriitorului în aria literaturii române. Timp în care a trecut prin mai multe vârste, două rămânând, după evidența operei și certificarea celor ce-l cunosc pe poet, statornice și oarecum suprapuse: adolescența și bătrânețea adolescentului îl apropia de inspirația funerară a lui Trakl, adolescența întârziată înfățișa un adult cu încântătoare candori. Primele poezii prezentate spre publicare aduceau așa de puțin, prin 1956, cu ce propunea pagina literară a vremii, încât redactorii amuțeau, cedând numai fiindcă intuiau că
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa Culoarea Uniformă, apropiată de aceea a șucului respectiv Miros Bine precizat, natural, specific șucului respective, fără miros străin Gust Plăcut, dulce acrișor, specific fructului respective, fără gust străin Corpuri străine lipsa Caracteristici fizice și chimice la siropuri tabelul 10.2. Caracteristici Condiții de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
aroma proprie. În acest caz se pot folosi pentru aroma și felii de fructe citrice(portocale sau lamai). Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Fructe întregi sau părți de fructe nedestrămate, de dimensiuni apropiate fără leziuni, răspândite aproape uniform în sirop; Nu se consideră destrămate cireșele, vișinele curățate mecanic de sâmburi 5leziuni pe fruct la 20% din numărul fructelor; 2 leziuni pe fruct la 20 % din numărul fructelor; 2% sâmburi la dulceața de vișine
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
prezenta casei seminale; Consistentă fructelor Fructe moi nedestrămate, bine pătrunse cu sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății și cât mai apropiată de cea naturală. Aspectul siropului Lichid siropos, sticlos ; Se admit particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului -lichid vâscos negelificat, nezaharificat ; -se admite o ușoară gelificare la dulceața de afine, căpșuni, coacăze, gutui, zmeura ; Culoarea siropului Uniformă apropiată de cea a fructelor fierte, fără caramelizare; La dulceața de nuci verzi se admite o nuanță până la galben roșcat. Miros și gust dulce, plăcut caracteristic fructelor sau aromei adăugate, fără gust și miros de caramelizare și gust străin. Caracteristici fizice
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]