938 matches
-
erau foarte rare; în sat n-am văzut decât un tractor cu pinteni, un "Lantz Buldog". Majoritatea muncilor agricole se făcea cu caii. Inclusiv arătura. În acest fel ciocălăii, adică partea rămasă după tăiere și rădăcinile porumbului, rămâneau la suprafața arăturii și proprietarii le adunau și le dădeau foc pentru a pregăti terenul viitoarei semănături. Prin urmare, puteau fi adunate, fiind bune de foc. Și noi ne-am făcut provizii de combustibil din acest produs de origine agricolă. Ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mijloc, adică pe rândul unde se afla tata, și tot el fixa distanța dintre grămezi, la cinci metri în fața lui. Vă asigur că treaba nu era deloc ușoară. Pentru mine era chiar obositoare și extenuantă. Mă aplecam și luam din arătură doi ciocălăi, adică două resturi din tulpina porumbului, de la punctul de unde a fost secționat de seceră și până în pământ, unde, pentru a se menține în poziție verticală, și-a dezvoltat niște rădăcini ramificate și puternice care îl fixau de sol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
verticală, și-a dezvoltat niște rădăcini ramificate și puternice care îl fixau de sol, dar care aduceau în același timp și seva necesară dezvoltării plantei. Aceste rădăcini erau pline de pământ; trebuia de multe ori să scormonesc cu degetele în arătură pentru a degaja ciocălăul și pentru a-l putea prinde cu mâna. Având acum doi ciocălăi, unul în mâna stângă și celălalt în mâna dreaptă, îi loveam unul de celălalt cu forță, iar pământul bătătorit și întărit între venele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în față, îmi umplea hainele de praf și de pământ. Mă usturau ochii, încât abia mai vedeam. Cum să evit fenomenul? Cum să mă feresc de invazia agresivă a prafului, a țărânii, a pământului? Iar mă aplecam, iar scoteam din arătură două cotoare ticsite de pământ, atât de grele, încât eram aplecat în față mult, cocârjat, în semn de totală supunere, ca în fața unui zeu nemilos de hotărârea căruia depindea, la cel mai mic semn -, viața ori moartea mea. Scuturam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mea. Scuturam și băteam cu nădejde un ciocălău de celălalt până se mai ușurau de pământ, ceea ce-mi permitea să-mi revin din poziția aia gheboșată, incomodă și obositoare, luând, în sfârșit, poziția strămoșilor noștri după coborârea din pom. Arătura era proaspătă; călcam cu greutate; fiecare pas făcut îmi solicita nemilos și fără menajamente un nou cuantum din stocul meu de energie care scădea proporțional cu efortul produs și viteza de înaintare. Oboseam. Transpirația îmi șiroia pe frunte și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
blestematului colonist. Lucrurile se complicau mai mult când vântul bătea din față, rânjind cu o satisfacție diabolică. Procesul de înaintare se făcea cu mai mare dificultate, solicitându-mi un și mai mare efort de voință. Ați adunat vreodată ciocălăi de pe arătură? Nu? Nici nu vă doresc așa ceva. Ajunși la capăt, ne întorceam în aceeași formație de lucru, ridicând un al doilea rând de grămezi, așezate într-o simetrie perfectă cu primul rând; praf, țărână, ochi înroșiți, oboseală. Poziția mea în schema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru a putea încărca mai mult, plus cele două coșuri și am plecat la câmp. Am ajuns. Tata a rămas în căruță, iar noi, de o parte și de alta a atelajului, încărcam coșul cu ciocălăi și călcam din nou arătura proaspătă în care ni se înfundau picioarele, îl duceam și îl ridicam până ce ajungea în mâinile puternice ale tatei. După ce umplea căruța, tata o ducea acasă, o golea și apoi se întorcea la locul de muncă. În acest interval de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un pai să mozolesc... Pe unde ești tu, simplă bucurie, Ca mult iubind nimic să nu doresc?" (Serghei Esenin) Când tata oprea căruța goală între cele două rânduri de grămezi, reîncepea activitatea de încărcare până ce grămada lua sfârșit, iar pe arătura proaspătă nu se mai zărea nici un ciocălău. Căruța o lua pe șleaul spre casă, iar noi, cei patru frați, rupți de oboseală și leșinați de foame, ne târam în urma acestui mijloc de transport ca niște deținuți condamnați definitiv la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
corect, că drumul lăcomiei și al unei existențe fără rost, nu este tocmai în planul Divinității. Omenirea se mișcă într-un ritm accelerat într-o dezvoltare exponențială, iar dacă această omenire o va lua la un moment dat tot ,,pe arătură” ca în cazul Atlantidei, CINEVA ar putea spune (per total sau doar pe anumite zone) : Stop Joc !” Stop experiment - civilizație eșuată! — Deratizare și o luăm de la capăt! Oamenii ar trebui să învețe mai mult din istorie și din greșelile făcute
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
truditele lor oseminte. Precum și Tuturor celorlalți fii ai satului înstrăinați pe toate meridianele terrei de aspirații, de nevoi sau de vremuri potrivnice. Autorii Cuvânt înainte Nici-un covor, nici-un chilim nu-i mai frumos decât pământul unde trăim. Cu țesături de arături, de ierburi ce le bate vântul, cu aurul din cucurz strâns în șerpar de codri uzi, cu munții albi, pândind în zare ca sentinela-n foișoare. C-așa îți țeși tu satul meu comorile în lutul greu! (Marcel Romanescu, 1943
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 200 de metri mai la vale de cea veche unde-i locul mai deschis și cu asta a reușit . Nu-i chiar apă prima, dar tot e mai bună. A mai făcut o fântână Laurenția Folea în mijlocul câmpului de arătură, după Sofia. Asta-i foarte bună, apă ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am putut primi aer în plămâni mă zbăteam ca un pește pe uscat. În momentul când plămânii s-au umplut cu aer m-am ridicat singur. Arătam jalnic, hainele erau zdrențuite, aveam o rană la braț, spatele arăta ca o arătură peste care a trecut grapa plus alte câteva zgârieturi la picioare, în rest totul era bine. Din cauza sângerării mai ales de la braț am plecat acasă însoțit de trupa noastră, Tony fiul proprietarului cireșilor, frații Rahner adică Robert, Valentin și Fredy
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
va mai simți nevoia comercianților evrei. În darea de seamă din august 1942, se confirmă că deși situația este grea, din cauza lipsurilor, scumpetei, îngrijorare din cauza lipsei porumbului pentru hrană, compromiterea recoltei de la secetă. Recolta de porumb este compromisă, pășunile distruse, arăturile și desțelenirile se fac cu greutate. În darea de seamă din iulie 1942 referitor la relațiile cu minoritățile se spune că acestea sunt pașnice mai numeroși sunt evreii din Dorohoi cu care populația românească are tot mai puține raporturi, evacuarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un rol important îl are Ilie Gârneață din Iași. Situația economică. S-au efectuat treierarea păioaselor și timpul frumos permite culesul porumbului. Situația recoltei este mediocră dar suficient pentru nevoile populației. Din cauza prețului nutrețului face ca prețul animalelor să scadă. Arăturile de toamnă sefac cu greutăți din cauza secetei. Din 57000 ha pentru însămânțare au fost însămânțate 5260 ha miriște și 2640 ha ogoare. Grădinile de zarzavat sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri. Industria - lipsesc întreprinderile mari. Sunt câteva mori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fostă a monastirei Răchitoasa În Întindere ca de 114 falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ianculescu, la data de 12 aprilie 1878: „Drept răspunsu la ordinu nr.(...) cu respect vă Înaintescu lista de subscripție ce ne ați comunicat arătânduvă că nu sa găsit nici o persoană care să bine voiască a da semințe sau bani pentru arătura ogoarelor ostașilor români (...)”. Al doilea comisar, Penișoară, fusese mai tranșant scriind că „...nimeni na vrut să vie În ajutorul soldaților români din acest orașu”. b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a gândit și la asemenea eventualitate precizând: „Agricultură propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne organizăm În felul arătat mai sus, iar prisosul de teren să fie folosit pentru arături”. Probabil, numai perspectiva umilitoare de a da bice boilor la arat le vor fi dat fiori reci pe spate unor oameni care nu făcuseră altceva În viața lor decât comerț angro cu cereale sau tinichigerie, ceasornicărie, covrigi, pâine, și multe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe Emilia să le ducă la cireadă. Caii i-am hrănit eu înainte de a pleca cu juncanii, acasă am să le dau tain și lor și cailor apoi am să plec să boronesc cu caii lotul din Trauș, unde, după arătură brazdele rămăseseră jilave. Am să-l iau și pe Mihăiță cu mine că are 9 ani și e bun de treabă. A învățat să țină coarnele plugului, acum o să vadă cum se boronește ogorul”. Costache știe că Maria este ocupată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în Franța, multe erau mai mari. Colegii români le-au arătat totuși cum pot supraviețui în ciuda „imposibilului”. Rețeta de supraviețuire este clasică. Angajații români i-au dus la casele de la țară, le-au arătat purceii, vaca, găinile, pivnițele cu conserve, arăturile, livada. Banii de la fabrică mergeau strict pe electricitate, gaze, telefon, impozite. „Dar asta e curată exploatare din partea patronatului!”, le-au replicat sindicaliștii francezi! Românii și-au luat inima socialistă în dinți și au vorbit cu managerii sucursalei românești, împreună cu sindicaliștii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Arome dulci și amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor terenuri. Prin cercetările efectuate la Stațiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni (Bârlad) se precizează că prin folosirea unor astfel de lucrări, producția
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
proiect de cercetare agrotehnică de proporții, având sarcina de a compara producțiile medii pe anumite suprafețe de teren a unor soiuri de cereale și plante tehnice care au fost prelucrate în mod diferit din punct de vedere al adâncimii de arătură, cantității și tipurilor de îngrășăminte utilizate, cantității și periodicității udărilor, etc. Prin urmare, problema se rezumă la compararea mediilor unei populații statistice, respectiv testarea omogenității acestora. Prin procedeul ANOVA se pot testa ipoteze cu privire la parametrii unui model, cum ar fi
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cererile pieței și o să avem destul. Pentru fondul de stat vă ajung IAS-urile. Lăsați CAP ul să-și cumpere tractoare și mașini agricole ca să nu mai vină statul să le ia peste 50% din produse, pentru că le-a făcut arăturile și recoltările. Noi n-am spus totul, că ar fi trebuit să facem o carte în mai multe volume, însă ne-a ajuns cuțitul la os și nu mai putem îndura. Ori ne asigurați cele necesare unui trai civilizat, ori
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]