2,802 matches
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea, n-are roate! Plugul ăsta, năzdrăvanul, Ară marea și oceanul. Acum știe-o lume-ntreagă Că ară
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea, n-are roate! Plugul ăsta, năzdrăvanul, Ară marea și oceanul. Acum știe-o lume-ntreagă Că ară la Marea Neagră... Plugușorul ăsta,-n fine, Are cuvinte puține: Hă(i)-hă(i)-hă(i)! “Să trăiți bine!”. (...De la anul care vine!) Și unde-i vorbă puțină, Cică-i cămara
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea, n-are roate! Plugul ăsta, năzdrăvanul, Ară marea și oceanul. Acum știe-o lume-ntreagă Că ară la Marea Neagră... Plugușorul ăsta,-n fine, Are cuvinte puține: Hă(i)-hă(i)-hă(i)! “Să trăiți bine!”. (...De la anul care vine!) Și unde-i vorbă puțină, Cică-i cămara mai plină. Iar acum, c-a trecut anul, Hai să
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
cuvinte puține: Hă(i)-hă(i)-hă(i)! “Să trăiți bine!”. (...De la anul care vine!) Și unde-i vorbă puțină, Cică-i cămara mai plină. Iar acum, c-a trecut anul, Hai să facem inventarul... Trageți plugul la liman!, Că arați deja de-un an... Și dac-ați “ancorat” plugul, Hai să rostuim belșugul, Să vedem ce ne rămâne... Hă(i)-hă(i)-(hă)i!, “Să trăiți bine!” (...De la anul care vine!) O sută de boabe-s toate, Mai multe nici
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
dacă așa ni-i vorba, Ia să batem noi și toba: Anume, că nea Traian A tras plugul la liman... Și că pân’ aici i-a fost, Că ne-am săturat de post! Așadar, plugari fârtați, Dacă vreți să mai arați, Căutați un plug mai bun, Să arăm cu el și-n drum!, Drumul cel care ne-arată La cine oprim la poartă... Ca să se-mplinească,-n fine, Urarea “Să trăiți bine!” ...Și dați bice la plăvani! LA ANUL ȘI... LA
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
batem noi și toba: Anume, că nea Traian A tras plugul la liman... Și că pân’ aici i-a fost, Că ne-am săturat de post! Așadar, plugari fârtați, Dacă vreți să mai arați, Căutați un plug mai bun, Să arăm cu el și-n drum!, Drumul cel care ne-arată La cine oprim la poartă... Ca să se-mplinească,-n fine, Urarea “Să trăiți bine!” ...Și dați bice la plăvani! LA ANUL ȘI... LA MULȚI ANI! Hăi! Hăi! Referință Bibliografică: UN
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
și-au unit pământurile și au scăpat de șobolanii care își făceau cuiburi în răzoare (!), despre înaltul nivel al științei și tehnicii la care s-a ajuns numai prin efort colectiv și ni se arătau fotografii cu tractoare elctrice (!) care arau acolo. Unde or fi acum aceste tractoare, nu mai știe nimeni. Ni se cerea să facem însămânțările la timp ca să fie pace, să fim vigilenți împotriva ațâțătorilor la război și să demascăm cu toată puterea imperialismul anglo-american. Până la preadrea către
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
boala se manifestă atât la bărbați, cât și la femei, cu o frecvență mai mare a simptomatologiei la sexul feminin. Factorul von Willebrand este una dintre cele mai mari glicoproteine din organism, fiind sintetizat în celulele endoteliale și în megakariocite. Are un rol foarte important atât în hemostaza primară prin favorizarea aderării trombocitelor la peretele vascular lezat, cât și în hemostaza secundară, prin transportul și stabilizarea factorului VIII în torentul circulator sanguin. De aceea, în boala von Willebrand, deși Factorul VIII
ANEXĂ din 30 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293153]
-
ține seama și de Ordinul ministrului administrației publice nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările și completările ulterioare. (3) Pe rândul "Teren arabil (inclusiv sere și solarii)" - cod rând 01- se înscriu terenul care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari, în scopul cultivării plantelor anuale ori perene, inclusiv terenurile rămase necultivate din cauza inundațiilor, colmatărilor, altor calamități cu caracter temporar și din alte cauze care nu depind de deținător. De asemenea, din
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
a grădinițelor, a dat peste cap zeci de mii de familii, care aveau un program dinainte stabilit. O măsură pripită, din moment ce cvasitotalitatea „clienților” locuiesc în vecinătatea acestor instituții. Desigur măsura a fost justificată pentru liceeni și studenți, care trebuie să are Capitala pentru a ajunge la locul „chinului” cotidian. Nu mai vorbim de cei veniți din provincie. Guvernul Grindeanu (vine de la grindină!?!), deși se făcea că lucrează la foc continuu în preajma Bobotezei, s-a domolit după tragerea primei salve propagandistice cu
TABLETA DE WEEKEND (183): GENERALUL IARNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340372_a_341701]
-
voce de vioară. Viteji, la muncă lăcomoși, În câmp, livezi și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
un calcul foarte simplu: cu cât plătea pe navetă, cu cât dădea pe pachet, nu rămânea cu mare lucru față de ajutorul social. Plus că, dacă stătea acasă, avea timp să lucreze pământul, să taie lemne la pădure, avea cal și ara cu calul la oameni din sat. Acest sistem de ajutor social îi creează lui un stimulent să nu lucreze. Cum vreți să îl schimbați? Îl schimbăm, în sensul că el ar putea să își păstreze o parte din ajutorul social
INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” () [Corola-blog/BlogPost/338449_a_339778]
-
acest spital au loc în fiecare an peste 800 de internări. Sunt internați copii diagnosticați cu diabet, cancer și boli grave ale plămânilor. Unitatea medicală este una dintre cele șase aflate în țară unde se tratează fibroza pulmonară - cicatrizarea țesuturilor pulmonare. Aceasta este cea mai răspândită afecțiune genetică și care necesită tratament în condiții de izolare în camere curate
Transformare spectaculoasă din bani privați. Cum arată secția de oncologie pediatrică de la Spitalul de copii Brașov, refăcută 620.000 de euro din donații și sponsorizări () [Corola-blog/BlogPost/338793_a_340122]
-
avem timp unii pentru alții, ne e greu să ajungem unii la alții. Ne e și frică să părem ciudați, să ne expunem foarte tare, să se vadă cum suntem, pentru că nu suntem bine. Nu e nimeni întreg. Și, dacă arați că ai și slăbiciuni, ai o pisică care arată rău în poze, ai necazuri, lumea zice: Dă-l dracu' pe ăsta. Îl vreau pe unul care e fericit, sănătos, viril. Asta ne trebuie nouă. În același timp, cred că oamenii
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
cine și de ce. Din poeziile marelui basarabean poate fi sesizat limbajul obsesiv afectiv. El se traduce prin cuvinte apte să coaguleze sensurile celor mai multe enunțuri poetice, formulate pe parcursul carierei sale literare. Acestea sunt: mamă, casă, sat, pământ, limbă, patrie. „Ce se ară cu lacrima?“ Să luăm, de pildă, motivul mamei. Ipostaza dramatică în care o prezintă pe mamă ni-l recomandă pe G. Vieru ca pe un poet de primă însemnătate. Mama lui Grigore Vieru este femeia necăjită a Basarabiei, cu palmele
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
fundalul Golgotei basarabene! „Ce izvor/ Se ia după om?/ Glasul mamei. Ce e dulce / Și nu se aduce?/ Buzele mamei. Care spice cresc/ Cu vârful în jos?/ Brațele mamei. Care stele pe cer/ Cad amândouă odată?/ Ochii mamei. Ce se ară/ Cu lacrima?/ Chipul mamei. Ce e nemărginit/ Și nu calcă iarbă străină?/ Sufletul mamei.“ (Ghicitoare fără sfârșit) Mama, ca motiv fundamental al poeziei lui Vieru, cunoaște numeroase întrupări stilistice, de la confesiunea directă, abia ascunsă în mantia versului și studiul diverselor
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Sân Francisco” - (Proza scurtă),152 pagini, 2011 Țene Al Florin, „Inelul de iarbă”, (Român) - 192 pagini, 2013 ———————————————————————————————- 1993 - Devine membru (fondator) al Academiei de Stiinte, Literatura și Arte (ASLA Oradea) http://asla.rexlibris.net 2002- Devine membru al Academiei Româno-Americane (ARA) http://www.americanromanianacademy.org/ 2006 - Devine membru al Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP) http://arp-romania.com 2008 - Devine membru al Asociației Naționale a Cavalerilor de Clio (Istorie) 2009 - Devine membru al Ligii Scriitorilor din România http://liga-scriitorilor-romani.com 2010 - Devine
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
România http://liga-scriitorilor-romani.com 2010 - Devine membru al Academy of Internațional Interferences „Paul Polidor” 2011 - Devine membru de onoare al Internațional Association of Paradoxism, Gallup, New Mexico, SUA 2011 - Devine membru al Fundației „Academia DocoRomână”. 2013 - Devine „Emeritus Member” alAcademieiRomâno-Americane (ARA) http://www.americanromanianacademy.org/announce.htm#!ara-emeritus-members/c1qhr 2013 - Primește diplomă de „Doctor în Dacoromânistică” al Academiei DacoRomâne - București 2013 - Primește ordinul „Ambasadorii culturii” din partea Ligii Scriitorilor Români + Filiala București 2013 - Primește medalia „Virtutea literară” din partea Ligii Scriitorilor Români 2014
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
boabele, camionul le-a transport așa cum m-a lămurit că începând cu acest an l-a dat pe-al său în arendă, fiindcă a ajuns la o vârstă când îi ajunge cât a agonisit, iar tatăl său care în toamnă arase întreaga suprafață, „sărind de pe un tractor pe altul, în funcție de natura solului”, este la o vârstă (84 de ani) când îi trebuie mai multă odihnă. Familia se va mulțumi cu îngrășarea unor loturi de păsări, pe care le preia de la alt
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo unde
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
recunoștință”, „În livadă cu meri”). Axa acestui univers o reprezintă tatăl: „Când a murit tata/A fost o zi ca oricare alta./ Dar soarele a apus dimineață” („30 martie 1987); „Îmi caut tatăl meu de grâu printre cuvinte,/ Și tatăl ara prin poeme, aplecat” („Pâinea cea de fiecare poezie”). Un eu liric nostalgic și preocupat de destinul lumii inscripționează poeziile cu un îndârjit mod de a lucra asupra sa. În timp ce scrie, poetul se modelează pe șine. Faptul că poeziile sunt în
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
Rampin (Italia) în traducerea Elenei Daniela Sgondea și a lui Eugen Evu. În traducerea lui Ion Roșioru - facem cunoștință cu mai mulți haijini niponi contemporani: Shȏ Hayashi, Atsuo Nasu, Yuki Honda, Tsukasa Oda, Goro Nishikawa, Keiko Niwa, Chizuko Tokuda, Fumiko Arai, Hisahiko Nagamine, Teiho Okada, Shiyoshi Kurosaka, Chieko Watanabe (cade zăpada -/ să o privesc captivat / sau să-nchid ochii?); Sei'ichi Teshima, Yamaguchi Seishi, Nakamura Kusatao, (un fluture / zboară în mijlocul / războiului rece); Saito Sanki: (seară de toamnă - / fluxul aduce resturi / de
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” și prezentată ca omagiu lui Ștefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chișinău , în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]