25,430 matches
-
scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară Medicul politician Pe un bolnav vindecat Când a fost bine tratat Cu o lege în Senat Poți să îl arzi la ficat! Procurorilor din cenaclul „Al.Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji, de ploi, de dorul meu Ca-n toamnă care stă netoarsa Vom băsmui cu Dumnezeu... DELIR Vin poterile dimineții Și mai bătrâni suntem cu-n an Sub geam, stau plopii înțelepții De vorbă cu un vechi castan. Doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră a inimii, piatra peste piatră și cer peste cer, cu stalagmite și stalactite de gheață? Dar sufletul meu este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-l vadă, dar dacă era cineva cu el când intrăm acolo, mă întorceam cu cartonul, sperând că data vii toare să-l găsesc singur. (Va continua) Nu mai aștept lumină din afara O alta-n mine tainic s-a aprins Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și învățături, tomul II, transliterație, corectură și diortosire după ediția din anul 1819, apare sub îngrijirea Protosinghelului Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1998, p. 137. footnote>. Pericolul cel mai mare este când se aprinde pofta ca un foc mare și arde sufletul și îl face negru și urât<footnote Sf. Teodor Studitul, op. cit., p. 164. footnote> în momentul în care ne amintim o împrejurare sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
copii: unul viu, altul mort. Amândouă îl voiau pe cel viu, dar astăzi majoritatea mamelor vor copiii lor numai morți. Marii duhovnici din mănăstirile noastre spun că cel ce omoară un om face mai mare păcat decât dacă ar fi ars și ar fi stricat toate câmpiile cele mari, toate roadele pământului, toate dobitoacele, toți copacii, toate casele, fiindcă ucigând om, a ucis pe cel ce s-a hirotonisit de la Dumnezeu împărat a toată zidirea și din toată creația numai omul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel anterior. Se pare că mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a trupului asaltând-o cu tentații și întunecându-i forma până la urâțenie”. Prin urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Cronicar Pictură și reverie Poeta Monica Pillat a preluat de la mama ei, regretata Cornelia Pillat, ștafeta "decotamentului cu care membrii familiei s-au susținut reciproc într-un proiect comun, făcînd ca torța spirituală a fiecăruia și a tuturor împreună să ardă mai departe." Ceea ce realizează ea acum este nu doar un gest de pietate și de justiție postumă pentru suferințele și nedreptățile strigătoare la cer îndurate sub communism de rudele ei, ci și o avizată contribuție la cunoașterea unor valori de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
transei în care se cufunda pe scenă, lumile sunetelor care înnobilează lumile unui spectacol. Am descoperit un mare artist care a trăit, a visat, a compus, a rîs, s-a încruntat, care a existat pentru muzică, pentru teatru. Pe scenă ardea. Era un partener excepțional al actorilor și al spectatorilor, deopotrivă. Prezența ei la pian - ca și compozițiile ei - era dramatică, ludică, exprima o forță enormă, o sensibilitate, aș spune, maladivă. Pianul a însoțit-o fidel, a acompaniat-o tot așa cum
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
sensibilitate, aș spune, maladivă. Pianul a însoțit-o fidel, a acompaniat-o tot așa cum ea i-a acompaniat, pe scenă, pe actorii cu care a lucrat, cărora le-a prelungit stările sau, dimpotrivă, le-a provocat să se nască, să ardă. Ca ea însăși. își cînta live propriile stări. Le trăia. Era un personaj care, în loc de cuvinte, folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în atelierele cu studenți sau actori tineri. Am văut-o și am ascultat muzica ei originală de scenă la Ghetou, Trupa pe butoaie, Fuga, Pelicanul... Am studiat
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care un muzician îl face toată viața. Și părul îi lua foc, se făcea și mai roșu. Și toată ființa ei ardea și se topea în muzică. Și atunci muzica vorbea despre ea. Apoi, despre ce vroia regizorul sau actorul. îți lua mințile, cînd îi ieșea ceva așa cum a simțit. Știa și rîdea. Cu voluptate. Și trăia. Cu voluptate. Era frumoasă, cochetă
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
un securist să domine agenda luptei anti-Securitate, doar spălații pe creier din categoria invocată mai sus pot spune. Va trece vremea și Liviu Turcu nu va putea dovedi nimic. În schimb, orice dezvăluire reală va fi privită cu neîncredere: odată ars cu intoxicările securiste, sufli până și în cheseaua cu șerbet de coacăze. Nu trebuie uitați nici perdanții tranziției. Adică acele voci care, înainte de 1989, aveau o anumită consistență intelectuală și morală, dar care n-au avut puterea de a se
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
în întuneric, îi văzu fața cu un singur dinte cum se apleacă spre el și simți adierea rece a morții pe obraz. - Dacă nu faci ceva cît se poate de repede, zise ea, războiul civil al lui Bulbul Fakh va arde pînă la temelie ambele sate. Apoi se dădu înapoi și se topi în întuneric, iar el se trezi din nou, singur în pat și transpirat. Cîteva secunde mai tîrziu, auzi vocea lui Mulana chemînd la rugăciune. De data asta, chemarea
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
textele citate în anexa, substituind doar datele și numele: Artusi vorbind despre Le Sacre du printemps; criticile aduse lui Varèse referitoare la Arcana comparate cu acele aduse lui Chopin (Sonate, op. 35) de către Schumann; reproșurile lui Jean XXII față de l'Ars nova aplicate lui Schönberg; criticile aduse lui Beethoven (Quatuor, op. 130) sau lui Berlioz (Symphonie fantastique) adresate lui Boulez și invers; Platon (Lois, République) împărtășind conținutul ukazurilor realismului socialist (Zdanov, 1950), ambii demolând pe «modernii» muzicii din vremea lor..."<footnote
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
annexe, remplaçant juste leș dates et leș noms: Artusi discutant Le Sacre du printemps; leș critiques de Varèse concernant Arcana comparées à celles de Chopin (Sonate, op. 35) par Schumann; leș reproches de Jean XXII à l'endroit de l'Ars nova appliqués à Schönberg; leș critiques de Beethoven (Quatuor, op. 130) ou de Berlioz (Symphonie fantastique) transposées à Boulez ou l'inverse; Platon (Lois, République) prêtant să plume aux oukases du réalisme socialite (Zdanov, 1950), tous deux démolisant leș «modernes
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
față de postmodernismul muzical considerat depășit, se va relevă doar la o următoare schimbare de paradigmă<footnote “ În istoriografia mai recentă muzicologii (de exemplu, Reese, Bukofzer, Blume) au divizat muzică începând de la anul 1000 și (astfel - n.n.) stiluri de epocă precum Ars Antiqua, Ars Nova, Renașterea, Barocul, Clasicismul și Romantismul au devenit concepte familiare. Blume a argumentat convingător în ceea ce privește coerentă interioară a Clasicismului și Romantismului drept o singură perioadă stilistica, iar aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
muzical considerat depășit, se va relevă doar la o următoare schimbare de paradigmă<footnote “ În istoriografia mai recentă muzicologii (de exemplu, Reese, Bukofzer, Blume) au divizat muzică începând de la anul 1000 și (astfel - n.n.) stiluri de epocă precum Ars Antiqua, Ars Nova, Renașterea, Barocul, Clasicismul și Romantismul au devenit concepte familiare. Blume a argumentat convingător în ceea ce privește coerentă interioară a Clasicismului și Romantismului drept o singură perioadă stilistica, iar aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau radicale (care
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
oameni) să poarte în piept o stea galbenă, ca semn distinctiv. Fapte îngrozitoare, tortura, violul, chiar execuția, sunt depășite ca atrocitate de această stigmatizare a unor semeni. Este cu totul și cu totul inacceptabil ca ființele omenești să fie înfierate (arse cu fierul roșu) asemenea unor vite. Este exact ceea ce fac câțiva ziariști de la COTIDIANUL instigându-i pe cititori și pe cei care accesează site-ul ziarului să aplice ștampila "Generația expirată" pe numele și fotografia unor personalități din cultură, știință
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
-a, 1974): a rupe pisica (de la început) = "a fi energic, hotărît, dîrz, a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine din Glosarul regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]