7,548 matches
-
ai o lăcomie a simțurilor, o poftă/ de expresie abia stăpânită/ să te refugiezi în cuvinte rare/ de pildă să folosești adjective manieriste/ (...) să împingi gândul până la starea de vis/ să aluneci senin pe coridoarele memoriei/ și acolo să vezi arena de zinc în care/ fericit te scăldai când erai copil" (Despre fericire). Delicii livrești, muzica omului și a naturii, creația poetică, reflecția pe marginea ei și - fericirea supremă - alunecarea în copilăria paradiziacă. De obicei amar și trist de unul singur
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
chiar a lui Dumnezeu, care mă făcuse ca să scriu cărți - a fost acela de a mă fi ridicat mai mult de un deceniu din viață de la masa de scris și de a fi intrat, ca într-o apă murdară, în arena publică. Motivele și argumentele pentru care am făcut-o nu lipsesc și nu sunt lipsite de patetism, mai mult, sunt aproape sigură că dacă ar trebui să retrăiesc acea perioadă aș retrăi-o la fel, dar nici asta, și nici
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în fiecare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3.4, criteriile de evaluare a cadrului. 1.2. Bunurile comune - aspecte generale, soluții clasice, soluții ostromiene
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în spațiul dat). Dinamica acestora conduce către
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în spațiul dat). Dinamica acestora conduce către anumite tipuri de interacțiune care determină rezultatele. Ele sunt supuse evaluării în conformitate cu un anumit
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi sau a produce bunuri și servicii, inclusiv capital, forță de muncă sau tehnologie, precum și surse financiare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
distribuție” (Polski, Ostrom, 1990, pp. 9-10). b) Atributele comunității includ normele împărtășite într-un spațiu comun: „Valorile conectate comportamentului general acceptabil în comunitate; nivelul de înțelegere comună pe care potențialii participanți îl împărtășesc (sau nu) cu privire la structura unor tipuri de arene sociale în particular; omogenitatea preferințelor indivizilor din respectiva comunitate; dimensiunea și componența comunității; magnitudinea inegalității distribuției bunurilor pri mare între cei în discuție” (Ostrom, 2005, pp. 26-27). Există trei tipuri de norme pe care Ostrom le consideră în mod particular
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din respectiva comunitate; dimensiunea și componența comunității; magnitudinea inegalității distribuției bunurilor pri mare între cei în discuție” (Ostrom, 2005, pp. 26-27). Există trei tipuri de norme pe care Ostrom le consideră în mod particular importante pentru apariția cooperării, indiferent de arena de acțiune: comunicarea, reciprocitatea și încrederea (Ostrom, 1998; Ostrom, 2006). Comunicarea nemijlocită este norma cu cel mai puternic efect asupra cooperării (Ostrom, 1998, p. 8). În jocurile non-cooperative, comunicarea este considerată a fi irelevantă deoarece indivizii nu sunt obligați să
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o familie, regulile de desfășurare a activității într o firmă, regulile de organizare a proiectelor într-un ONG, deci orice tip de interacțiune structurată în funcție de un set de reguli. Regulile de acțiune colectivă sunt manifestate în formurile decizionale ale acestor arene de acțiune (vezi secțiunea 1.3.2), fie ele parlamentul, comitetul de conducere al elevilor, reuniunile de familie, consiliul director al firmei sau al ONG-ului etc. Schimbarea regulilor de acțiune colectivă se va realiza la nivel constituțional, apelându-se
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o dilemă de ordinul doi. Bineînțeles, schimbarea regulilor este cu atât mai ușoară cu cât problemele de acțiune colectivă întâmpinate în momentul apelului către regulile de acțiune colectivă sunt depășite mai ușor. De aceea, schimbarea regulilor este facilitată într-o arenă de acțiune restrânsă, cu membri puțini care sunt stimulați să participe la obținerea bunului dorit (o familie) și e din ce în ce mai dificilă pe măsură ce grupul se extinde (cetățenii unui stat). 1.3.2. Arena de acțiune „O arenă reprezintă pur și simplu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
De aceea, schimbarea regulilor este facilitată într-o arenă de acțiune restrânsă, cu membri puțini care sunt stimulați să participe la obținerea bunului dorit (o familie) și e din ce în ce mai dificilă pe măsură ce grupul se extinde (cetățenii unui stat). 1.3.2. Arena de acțiune „O arenă reprezintă pur și simplu situația în care se desfășoară un anumit tip de acțiune” (Ostrom, 1990, p. 68). Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este facilitată într-o arenă de acțiune restrânsă, cu membri puțini care sunt stimulați să participe la obținerea bunului dorit (o familie) și e din ce în ce mai dificilă pe măsură ce grupul se extinde (cetățenii unui stat). 1.3.2. Arena de acțiune „O arenă reprezintă pur și simplu situația în care se desfășoară un anumit tip de acțiune” (Ostrom, 1990, p. 68). Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o familie) și e din ce în ce mai dificilă pe măsură ce grupul se extinde (cetățenii unui stat). 1.3.2. Arena de acțiune „O arenă reprezintă pur și simplu situația în care se desfășoară un anumit tip de acțiune” (Ostrom, 1990, p. 68). Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe care le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente rezultatelor. Interacțiunile indivizilor pot fi formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul social în care participanții cu preferințe diverse interacționează, schimbă bunuri și servicii, rezolvă probleme, se domină
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse există în spațiul respectiv și care este natura lor? Care sunt normele și regulile funcționale? Există comunicare, încredere și reciprocitate între indivizi? Au internalizat aceștia normele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi, după ce aceștia și-au evaluat alternativele, ținând cont de contrângerile enumerate. Predicțiile cu privire la rezultate depind de condițiile interacțiunii. De exemplu, dacă într-o arenă de acțiune dată numărul participanților este redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există mari dificultăți în a formula predicții
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
publice determină două posibilități de evaluare a acestora: ex ante și post factum (Polski și Ostrom, 1999). Metoda ex ante nu presupune ca primă etapă stabilirea unui obiectiv final, ci parcurgerea graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor exogene, a arenei de acțiune, a participanților, înțelegerea regulilor operaționale, precum și a modului în care acestea constrâng strategiile participanților și estimarea de rezultate în concordanță. Această metodă este folosită mai ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei rezultate nu sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate. Această metodă este cu precădere utilizată atunci când se dorește evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi studiate în concordanță. Nu în ultimul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
am o prezență care să aducă o contribuție mai consistentă la lucrările în dezbatere și din partea României. Dacă tot acordam un timp prețios acestei activități din Congres, măcar să fiu de folos. Și încă ceva. Cei care fierb piatră scumpă pe arena internațională sunt tot oameni ca și noi. De multe ori soluțiile propuse de noi i-au surprins în mod plăcut și ne-au dorit în echipele lor de lucru. Simultan cu procesul învățării din experiența celor din Vest, am exercitat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
săraci în casa donata Primariei de Somanescu . Capitolul VI Oamenii de școală gorjeni (Personalități ale învățământului gorjean) Pentru societatea românească, secolul al XIX-lea reprezintă cea mai importantă perioadă de acumulări economice, sociale, politice și culturale dar și afirmarea pe arena istoriei. Învățământul a fost una din ramurile care au avut parte de atenția tuturor forțelor politice iar scoala romanesca a înregistrat un pas înainte. Cel mai important obiectiv al dascălilor gorjeni l-a constituit ridicarea culturală a maselor prin creșterea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
celorlalți. Cu alte cuvinte, în cadrul interacțiunilor sociale avem de-a face cu instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
țară figurant, care tolerează nelegiuirile și-i apără pe corupți, nu se poate considera curat. Toreador În țara în care domnește dezmățul legislativ și politic, corupția, hoția și incompetența, președintele trebuie să lupte cu relele existente ca un toreador în arenă. Dezechilibre Într-o economie de piață bolnavă inflația este principalul simptom al dezechilibrelor macroeconomice. Lăcomie Cel ce se lăcomește întotdeauna păgubește. Somnul Somnul este necesar și benefic atâta timp cât nu devine meteahnă. Normalitate Persoanele raționale și cumpătate Își circumscriu viața în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de ani (24 august 1944-31 august 1967) autorul nostru nu a avut drept de semnătură. Era interzisă orice referire la operele sale. Bineînțeles - din când în când, propagandiștii de serviciu, recrutați din rândul scriitorilor cu un oarecare prestigiu, ieșeau în arenă. Zaharia Stancu își intitula pamfletul Pleava din căruțele dușmanului: "Legionarii se află astăzi în slujba Germaniei revanșarde a lui Adenauer și în slujba cercurilor agresive americane care pregătesc împotriva Răsăritului și împotriva noastră războiul. Oare nu se jenează nici astăzi
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]