1,763 matches
-
cartonaj, rotărie, frîngherie, curelărie, postăvărie, tăbăcărie, dogărie etc. Producțiile deținuților erau scose la vînzare pe piața liberă, deținuții primind o treime din banii rezultați din vînzări, iar administrația închisorii restul de două treimi. O parte însemnată din obiectele confecționate de arestați erau destinate armatei și jandarmeriei. Învățarea meseriilor era lăsată în seama maiștrilor civili. În timpul mandatului acestuia s-au construit noi închisori și s-au reclădit din temelii toate celelalte vechi. La 1874, cînd a fost aprobată legea de executare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ultimele două funcționînd foarte scurt timp), rămînînd în total 16 închisori centrale. Această investiție fără precedent într-un aparat judiciar autonom a avut consecințe imediate: de la o populație penală situată la începutul secolului al XIX-lea sub 2.500 de arestați, s-a ajuns la sfîrșitul secolului la peste 40.000 de arestați. Închisoarea a făcut nesemnificative toate celelalte alternative penale, devenind cel mai important mijloc de îmblînzire a moravurilor. Instituție disciplinară exhaustivă, închisoarea a fost gîndită încă de la început de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Această investiție fără precedent într-un aparat judiciar autonom a avut consecințe imediate: de la o populație penală situată la începutul secolului al XIX-lea sub 2.500 de arestați, s-a ajuns la sfîrșitul secolului la peste 40.000 de arestați. Închisoarea a făcut nesemnificative toate celelalte alternative penale, devenind cel mai important mijloc de îmblînzire a moravurilor. Instituție disciplinară exhaustivă, închisoarea a fost gîndită încă de la început de Ferdinand Dodun de Perrières ca principalul aparat de transformat indivizii și societatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spiritul creator al omului"259, o adevărată Renaștere penală adînc ancorată în ortodoxia creștină. Nașterea închisorilor românești s-a făcut pe fondul unei laicizări continue a societății, Bisericii restrîngîndu-i-se tot mai multe atribuții, printre care și cea de îngrijire a arestaților. Temnicerul modern a preluat funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința altora. Preot fără Dumnezeu și călău fără libertatea de a ucide, gardianul este copilul legitim al noii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau la serbări, concerte, filme, slujbe, aveau acces la bibliotecă); au apărut criterii de evaluare a comportamentului, permițînd reducerea pedepselor și eliberarea condiționată; s-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei mai multe etape: 1) 1950-1953 și 1958-1962: momentele de vîrf ale arestărilor; 2) 1954-1957: destinderea datorată morții lui Stalin și evenimentelor din Ungaria; 3) 1963-1964: eliberarea deținuților politici la presiunea secretarului general al ONU, U Than. Pentru cazarea numeroșilor arestați s-au înființat noi colonii și unități de muncă pentru efective mari, în fapt niște barăci improvizate, înconjurate de sîrmă ghimpată (Canalul Dunăre-Marea Neagră, complexul hidroenergetic de la Bicaz, sistemele de irigații din Dobrogea, minele din Oltenia etc.), iar închisorile și-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
000, la Aiud 2.941, la Pitești 2.990, la Alba Iulia 2.160, la Craiova 1915, la Satu Mare 1.788, la Brăila 1.740 etc. Spre comparație, la Văcărești în perioada interbelică rar se ajungea la 1.000 de arestați, iar la Brăila nu se depășea numărul de 300 de deținuți. Venirea lui Alexandru Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu se depășea numărul de 300 de deținuți. Venirea lui Alexandru Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
e menționată de Radu Ciuceanu printre cei mai importanți torționari români). Scoaterea la muncă în mod forțat a tuturor deținuților a dus la moartea multor bolnavi și bătrîni, numai la Canal murind între 1949 și 1954 peste 60.000 de arestați. Presiunile internaționale au obligat autoritățile comuniste să grațieze toți deținuții politici, activitate încheiată în vara anului 1964. Venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea statului a adus o serie de schimbări în regimul de detenție al arestaților. Pe fondul unui val
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
peste 60.000 de arestați. Presiunile internaționale au obligat autoritățile comuniste să grațieze toți deținuții politici, activitate încheiată în vara anului 1964. Venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea statului a adus o serie de schimbări în regimul de detenție al arestaților. Pe fondul unui val de simpatie a Occidentului, dat de opoziția lui față de invadarea Cehoslovaciei de către URSS în august 1968, s-a aprobat un an mai tîrziu o lege (23/1969) mai blîndă de executare a pedepselor, s-au desființat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
176.000 de lei în 1976). Obligativitatea muncii a transformat instituția penitenciară într-o instituție rentabilă a statului, cheltuielile cu întreținerea deținuților fiind mai mici decît veniturile realizate de aceștia. Pînă în 1980 erau scoși la muncă peste 85% din arestați, procentul scăzînd în medie la 70%, cele mai mici valori fiind în 1985: 55% (datorită creșterii masive a numărului de deținuți: aproape 60.000). Populația încarcerată a cunoscut variații uriașe de la 59.558 de deținuți în 1987 la 14.547
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
558 de deținuți în 1987 la 14.547 în anul imediat următor datorită decretelor de amnistie și grațiere, dar și condițiilor generale de viață din societate. Dacă în primii 14 ani ai regimului Ceaușescu erau în medie 27.000 de arestați anual, în următorii 14 ani media a crescut la 50.000. Pentru evitarea supraaglomerării erau date la 2-3 ani decrete de grațiere la momente festive (ziua lui Ceaușescu, 1 mai, 23 august etc.), care liberau tot mai mulți deținuți: de la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pînă în 1983), proporțional cu o sporire a efectivelor de personal (preponderent tineri milițieni cu studii medii și superioare). Decretul nr. 11 din 26 ianuarie 1988 dat cu prilejul zilei de naștere a șefului statului a grațiat 41.182 de arestați și a desființat 10 secții de detenție exterioare și ulterior și Penitenciarul București, numărul mediu anual de deținuți recalculîndu-se la 25.000-30.000. Unii lideri comuniști au considerat 269 că închisorile și în special direcția centrală au fost ținta unui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mult peste cele obținute din munca pușcăriașilor. Reducerea banilor cuveniți deținuților din valoarea muncii prestate de la 33% la 10%, munca în condiții foarte dure, fără asigurarea unui echipament corespunzător, calificarea în meserii neatractive (fierari, betoniști, zidari etc.), încurajarea delațiunii între arestați și între cadre, propaganda comunistă și naționalistă obligatorie la activitățile cultural-educative, mutările disciplinare tot mai frecvente de la un penitenciar la altul, interzicerea mijloacelor publice de informare (radio, televizor, ziare), pedepsele interne tot mai umilitoare toate acestea au creat un climat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a crimei", aruncă în mizerie familiile deținuților, menține o stare de barbarie, favorizînd gruparea arestaților în găști periculoase public, favorizează abuzuri și jafuri ale cadrelor imposibil de controlat, absoarbe sume uriașe, semnificativ mai mari decît alte instituții publice etc.). Analizînd aceste aspecte, Gary Becker, laureatul Premiului Nobel pentru economie, a propus înlocuirea tuturor pedepselor privative
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Metodologia / 14 ELEMENTELE CULTURII PENITENCIARE / 19 Simbolurile / 19 Spațiul / 23 Timpul / 28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și instrumentale / 106 Sistemele de valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE / 115 Variațiile conceptuale ale civilizației / 115
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE / 115 Variațiile conceptuale ale civilizației / 115 Indicatorii sociali ai civilizației carcerale / 120 Populația / 123 Numărul de deținuți și rata încarcerării / 123 Repartiția pe sexe și infracționalitatea feminină / 124 Rata minorilor arestați / 126 Statutul juridic al deținuților / 133 Repartiția deținuților după infracțiuni / 135 Structura deținuților după durata pedepselor / 139 Evadările din închisori / 141 Sinuciderile și decesele / 143 Personalul penitenciar / 145 Alți indicatori privind populația / 148 Penitenciarele / 151 Stabilimentele de pedeapsă / 151 Gradul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se menționează utilizarea lui în rapoartele Adunării generale a Consiliului superior al Administrației Penitenciarelor franceze, banalizarea desemnînd condițiile generale ale vieții de detenție. Ulterior, termenul a căpătat alte semnificații, în special pregătirea deținutului pentru lumea din afară, depenalizarea și decarcerarea arestatului în preajma liberării (cf. Jean-Hervé Syr, Punir et rehabiliter, Éditions Économica, Paris, 1990). Prefer însă semnificația inițială, cea de activitate ajunsă în stadiul rutinei, al obișnuitului. Astfel, turnătoria dintre deținuți este un exemplu al banalizării penitenciare, ca și loviturile aplicate de către
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Țări Românești aveau în sarcină organizarea unei părți importante a vieții de detenție. Așa cum bisericile reglementau programul cerșetorilor pe treptele lor și în alte locuri, aveau în responsabilitate asigurarea unui standard minim de viață pentru deținuți, ocupîndu-se în special de arestații săraci, fără resurse. 250 Radu Ciuceanu, op. cit., p. 10. 251 John Howard a murit în 1790 în Rusia, în urma unei boli contractate într-una din închisorile vizitate. În urma publicării cărții État des prisons, des hôpitaux et des maisons de force
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu brazi pe versantul cel mai semnificativ al Tâmpei. După numai câțiva ani, în 1956, când la Budapesta s-au manifestat primele semne ale anticomunismului, în Brașov au fost dese cazuri de solidaritate activă cu revoltele din Ungaria. Printre cei arestați erau și câțiva dintre colegii noștri din liceu. Pe unii dintre ei, în anul 1953, profesorii de atunci îi apreciaseră drept persoane demne să facă parte din "gărzile de onoare", postate la statuia lui Stalin, în timpul funeraliilor, prilejuite de decesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Steagul Roșu din Brașov s-au revoltat, în noiembrie 1987, inițiind o grevă și un marș de protest, deznodământul fusese cu totul altul. Atunci, regimul a suprimat repede protestul. Muncitorii au fost Schimbările spațiului public în era social media 147 arestați, familiile lor, supuse persecuțiilor, iar lucrurile au rămas în mare parte între granițele orașului. În perspectivă, desigur, Brașovul poate fi considerat un act pregătitor al evenimentelor din decembrie 1989, însă la momentul respectiv revolta de la Steagul Roșu nu s-a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să-l văd și trebuie să mărturisesc că aș fi putut rămâne ore întregi să-l contemplu fără să mă satur. Și iarăși timpul trecea fără vreun semn de afară. Într-o zi, cam pe la sfârșitul lunii octombrie, un nou arestat este adus în camera noastră. Veștile aduse de el confirmau primele: situația se înrăutățise între americani și sovietici și chiar între sovietici și ceilalți aliați: Anglia, Franța etc. Cum normal și logic puteam gândi că ar putea izbucni un nou
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ture de gardieni, unul la fiecare opt ore. Era și unul mai de treabă, care mă lăsa uneori să fac duș. Am aflat mai târziu că mă aflam la Malmaison. După o scurtă perioadă de destindere, făcusem parte dintre primii arestați. Mircea Slăvescu mi-o luase înainte. În celulă, se afla și o sonerie. Puteai suna și gardianul deschidea ușor vizorul ca să te întrebe în șoaptă ce vrei. Nu era voie să vorbești cu voce tare. Pe seară, un individ mi-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ARESTARE arestare 1 2 Arestare arestare 4 2 Arestarea arestare 2 2 arestarea arestare 9 2 arestărei arestăre 1 2 arestări arestare 5 2 arestării arestare 3 2 arestările arestare 2 2 arestase aresta 1 2 arestat aresta 20 2 arestați aresta 5 2 arestează aresta 1 2 aresteze aresta 4 2 Arestul arest 1 2 arhiduce arhiduce 2 2 Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]