2,025 matches
-
se dedică discuției problemei trinitare și se întreabă cum poate exista o substanță în trei Persoane; examinează cristologia pentru a vedea cum pot exista două naturi și o singură persoană în Cristos și, în opere de mică întindere, dezvoltă o argumentație strînsă folosindu-se exclusiv de procedee riguros logice și de concepte derivate din filozofia neoplatonică, în care pătrunseseră multe procedee din logica aristotelică și multe doctrine ale Stagiritului; atestările extrase din Sfînta Scriptură, care serveau de obicei ca bază și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
-lea, conform căreia Moise este anterior înțelepților greci, iar „grecii au furat” de la el multe lucruri; cînd grecii se eliberează întîmplător de propriile superstiții și contradicții, îi datorează lui Moise cunoașterea unor fragmente de adevăr despre Dumnezeu. Cînd construiește această argumentație, Chiril se inspiră în mod flagrant din cărțile VII-XV ale Pregătirii evanghelice și din Cronica lui Eusebiu, ca și din Exortația către greci, în mod fals atribuită lui Iustin. Cărțile II-V se ocupă de interpretarea pe care Iulian o
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al doilea logos al unei scrieri compuse pentru (mai puțin probabil: contra) un anume Partenie, care cuprindea așadar cel puțin două cărți; fragmentul vorbește despre originea sufletului, iar autorul pare să se opună preexistenței acestuia. Pare să fie combătută aici argumentația lui Chiril din prima epistolă către Nestorie, unde el spune că, așa cum o mamă poate fi numită foarte bine anthrôpotokos deși, la urma urmei, de la ea provine doar o componentă a ființei umane, trupul, în timp ce sufletul e pus acolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să se instruiască. Această atitudine deschisă față de adorarea imaginilor corespunde unei poziții, dacă nu unanim, oricum larg reprezentate în Biserică și susținute, printre alții, și de marii Capadocieni. Ipatie pare să transpună aici, într-o formă pe înțelesul celor simpli, argumentația din Deuteronomul 4,19 conform căreia Dumnezeu le-a îngăduit păgînilor să venereze astrele ca să nu se închine la opera propriilor mîini; astfel, lumina materială și strălucirea decorațiunilor unei biserici poate conduce către lumina inteligibilă și imaterială a lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
internaționale și apariția unei lumi în care există nu numai o mai bună cooperare între state, ci și o pace autentică. Ca și securitatea colectivă, dar spre deosebire de instituționalismul liberal, teoria critică provoacă direct gândirea realistă privind comportamentul egoist al statelor. Argumentația rezultă din ipoteza că ideile și discursul - modul cum gândim și vorbim despre politica internațională - sunt forțele motoare ale acțiunii statelor. Respinge fără drept de apel afirmația realistă conform căreia comportamentul statului este în mare parte o funcție a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
despre câștigurile relative sunt reduse. Cu toate acestea, argumentele amândurora sunt în esență realiste 37. Nici unul dintre studii nu analizează modul cum ar putea instituțiile să faciliteze cooperarea și ambele explicații sunt construite în jurul unor concepte realiste familiare. La originea argumentației lui Powell stă bine-cunoscutul echilibru ofensiv-defensiv, devenit renumit datorită lucrărilor lui Robert Jervis, George Quester, Jack Snyder și Stephen Van Evera 38. Powell susține că preocuparea pentru câștigurile relative contează prea mult și că statele acționează în conformitate cu instituționalismul liberal atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
idee. Ar fi fost necesar ceva mai mult decât distincția dintre un echilibru sistemic și altul societal. Primul acționează contrafactual, descurajând statele să încalce dreptul internațional de teama apariției unei balanțe sistemice, care funcționează în absența unui cadru normativ. Această argumentație ar putea totuși să nu fie suficientă pentru a explica de ce statele respectă regulile, deși nu ar fi în interesul lor imediat să facă acest lucru. Dar, după cum sugera Hurrell, reprezentanții școlii engleze oferă diferite motive pentru a justifica respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cauzale fie ale felului în care apar entitățile macroscopice, fie ale comportamentului lor. Accentul pus de realismul tradițional pe natura umană, deși lăudabil într-un sens popperian, este deci afectat de incapacitatea de a o încorpora în mod explicit în argumentații cauzale care să interpreteze aceste lucruri în termenii interacțiunilor individuale. Machiavelli este cu siguranță excepția aici, dar și contribuția sa e limitată, deoarece sistemul lui explicativ este derivat din istorie și justificat inductiv, lipsindu-i deci necesitatea absolută care poate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea la canoanele eseului amplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
apariții, cu excepția celor pur științifice (și acestea doar parțial), se rezumă la redarea textelor paulesciene Însoțite doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se Încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus În sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori și astăzi Își manifestă deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea enunțată mai sus preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și Încearcă să le aducă În actualitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu interferențe evidente cu creaționismul dogmatic. „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și infinit Înțelepte este termenul sublim la care ne conduce Fiziologia” afirma răspicat Paulescu În lecția din l8 februarie 1905 În fața studenților săi fascinați de argumentația omului de știință, și Încheia la fel de răspicat „Această cauză primară este Dumnezeu. Prin urmare omul de știință nu se poate mulțumi să spună Cred În Dumnezeu ci trebuie să afirme: Știu că Dumnezeu este”(Scio Deum esse). O altă fațetă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
această abordare o constituie școala care, dincolo de familie, poate oferi cadrul cel mai generos pentru copilul cu dizabilități. Două elemente par aici de mare importanță; asigurarea dezvoltării copilului prin creativitate și integrarea lui pe cât posibil În Învățământul normal (sistemul incluziv). Argumentația autoarei este cât se poate de convingătoare privind rolul școlii și a metodologiei de aplicat. Nu trebuie uitat Însă că dezvoltarea creativități În una din cele trei paliere ale sale (intuitivă, creativă sau emergentă) Într-un domeniu, fie el științific
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit În debu‑ tul acestui subcapitol, subliniem că, după cum, de regulă, nimeni nu Îl va osândi pe un judecător pentru cei care fură, nedreptățesc, ucid și săvârșesc alte asemenea fapte rele și grobiene, ci Îl vor osândi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
primesc, încet-încet, o semnificație mai stabilă, sursă de poziționări ale actorilor universului alimentar și ale pieței de carne. Problema se complică cu atît mai mult, cu cît oamenii politici încearcă să urmeze în același timp mișcarea fluctuantă a ,,opiniei'' și argumentația mai mult sau mai puțin fondată a oamenilor de știință și experților financiari (cf. ,,Lionel Jospin se défend d'avoir cédé aux injonctions de Jacques Chirac'' sau editorialul ,,Le "techno" ou le "démago", Le Monde,16 noiembrie 2000, p. 6
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-o societate" (ibid., p. 68). Ele leagă și înnoadă atitudini. Le orientează. Introduc și, discursiv, exprimă o formă de coerență în interiorul sistemelor cognitive: nu coerența, articulată, a argumentației, ci cea compactă a fuziunii. Nexus-urile servesc drept justificări și repere pentru o întreagă serie de judecăți, angajamente și acte publice: este cazul "patriotismului" sau "internaționalismului", "conservatorismului" sau "progresismului", al "dreptei" și al "stîngii" etc." (ibid., p. 68). Sînt încărcate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ori analizată de Le Bon sau de Tarde. Aceste noduri sînt prelogice, deoarece se formează și acționează înaintea rațiunii. Nu rezultă, altfel spus, dintr-o construcție ridicată pe reguli explicite, nu sînt produsul unei analize raționale, nu decurg dintr-o argumentație [...]. Critica și dezbaterea nu le ating, sînt impenetrabile în fața îndoielii" (ibid., p. 69). Nexus-urile sînt caracterizate prin următoarele atribute (ibid., pp. 69-70): au un caracter colectiv. Sînt reînsușite de către marea majoritate a membrilor unui ansamblu social sau ai unei mulțimi
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vecinătatea dintre categoriile de gîndire "dînd impresia unei corelații". Sînt găsite cauze false pentru diferite fenomene, ca de exemplu asocierea dintre psihanaliză și religie la un intervievat comunist, amîndouă avînd, în concepția sa, interesul să "adoarmă oamenii". Primatul concluziei în argumentație explică, în parte, funcționarea acestor forme de logică socială. Ceea ce trebuie de-monstrat este "dat de la început", notează Moscovici (ibid., p. 261). Concluzia impune astfel o căutare de semnificații, chiar de la premisele raționamentului ce se dezvoltă odată cu discursul. Fiecare idee, înlănțuindu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și variabilele (dependente) ale actelor de comportament, astfel încât, operând cu cele dintâi, să putem obține optimizarea ultimelor. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 2 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Capacitatea de a analiza obiectivele învățământului exprimate în comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care stau la baza motivației pentru învățare în școală, toate acestea ar fi foarte utile oricărui profesor. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 3 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Nu după mult timp de la debutul activității sale în
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
profesorul va avea să decidă ce relevanță și utilitate prezintă ele pentru clasa concretă la care predă. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 4 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. O altă preocupare obișnuită care necesită competență profesională este
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se dovedească ingenios pentru a le capta acestora interesul și pentru a trata lipsa lor de cunoștințe. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 5 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Este evident că, pentru a atinge măiestria pedagogică, profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se învață, ușurând dezvoltarea acelor priceperi superioare de predare pe care le numim de obicei „arta predării”. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. Subiectul IV (metodică)tc "Subiectul IV (metodică)" Una dintre competențele de evaluat incluse în Programa de pedagogie pentru examenul de bacalaureat este valorificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fond, a unei altfel de "realități", mai esențiale, la care doar ochiul minții are acces. Femeia, în schimb, se lasă captivată de imediat și imprevizibil, ratând șansa de a privi lumea ca pe o "icoană" sau, ca să revenim la spiritul argumentației mele, ca pe o scenă de teatru (cu "alte măști, aceeași piesă" etc.). Dar, deși incapabilă să evadeze din rolul prescris, ea se poate totuși "salva" de la trista-i menire în formă de chip cioplit pe retina îndrăgostitului. Nu are
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Regală pentru Literatură și Artă, 1941)". De aceea, "provocat de tragedia lui Wedekind, Lovinescu scrisese prima versiune a romanului în 1920; entuziasmat de dramatizarea Hortensiei Papadat-Bengescu, el rescria în 1927 Lulù, propunându-l încă o dată ca roman". Merită reținută toată argumentația cercetătoarei clujene, care dovedește foarte convingător influența dramaturgului Wedekind asupra romancierului Lovinescu (Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 125-133). 195 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 196 Fatalitatea "nu conotează doar inevitabilul, ci, prin sensul de bază, denotează intervenția divină". În fapt, explicația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romancierului Lovinescu (Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 125-133). 195 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 196 Fatalitatea "nu conotează doar inevitabilul, ci, prin sensul de bază, denotează intervenția divină". În fapt, explicația mecanismului "fatalității literare" e mult mai complexă și nuanțată (vezi argumentația din întregul capitol, idem, p. 139). 197 Idem, p. 135. După ce identifică o compatibilitate între instinctualitate și justiție, între lumea sângelui și lumea valorilor, interpreta sesizează "alterarea temei împrumutate de la Wedekind" prin "filtrul tragediei grecești". Astfel, "o colecție naturalistă de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]