1,340 matches
-
Este similar cu ceea ce intervine în cazul topicii macro-propozițiilor și în cel al caracterului mai mult sau mai puțin eliptic, în cazul secvenței narative. 4. Analizele secvențiale 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă Fără a aduce prejudicii lizibilității mișcării argumentative, în anumite condiții, concluziateză nouă (P.arg.3) poate fi subînțeleasă. Acest poem scurt de Raymond Queneau, pe care de altfel îl analizez în detaliu în altă lucrare (1990:227-236) demonstrează cu succes acest fapt: (17) VEGHE Dacă-n noapte luminile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acest fapt: (17) VEGHE Dacă-n noapte luminile ar fi să fie semne sigure Frica s-ar preface-n surâs iar neliniștea-n iertare Dar în noapte luminile mereu vor să tulbure Marinarul deșteptat de veghe și de-nfrigurare. Schema argumentativă a acestui scurt text este, de fapt, destul de complexă. Putem afirma că versurile 3 și 4 resping, în baza premiselor pe care le enunță (P.arg.1), teza anterioară (P.arg. 0), expusă în primele două versuri: inferențele care pot fi reținute
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în primele două versuri: inferențele care pot fi reținute din propoziția care urmează după DAR (versurile 3 4) conduc către o concluzie implicită care infirmă cele două aserțiuni ipotetice din versul 2. Se dă schema generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urmează după DAR (versurile 3 4) conduc către o concluzie implicită care infirmă cele două aserțiuni ipotetice din versul 2. Se dă schema generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
două aserțiuni ipotetice din versul 2. Se dă schema generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea non actuală, marcată de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea non actuală, marcată de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un univers neasumat de către locutor. Această înlănțuire argumentativă primește astfel
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea non actuală, marcată de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un univers neasumat de către locutor. Această înlănțuire argumentativă primește astfel statutul de teză anterioară (p.arg.0) în timp ce informațiile date asertate la prezent, după DAR, aparțin locutorului, care își asumă cele enunțate, de această dată lăsând să se înțeleagă că totuși recunoaște (SIGURE) validitatea concluziilor C și C' (vers
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stadiul de schiță (T.A. Van Dijk a recunoscut adeseori acest lucru), era necesar să las la o parte încercarea de a aplica o schemă într-un text presupus a fi reprezentativ, trebuia să elaborez un model prototipic al secvenței argumentative mai accesibil și mai general decât schema structurală propusă de L. Sprenger-Charolles (1980: 77). În sfârșit, aveam nevoie de câțiva ani de studiu pentru mărcile de argumentație (conectori și organizatori) pentru a ajunge la stadiul de teoretizare aproape la fel de elaborată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cât și naratologul vor fi mai degrabă puși în dificultatea de a aplica o schemă preconstruită decât în situația de a acorda o reală atenție logicii specifice textului respectiv. Vom reveni la această logică, redând o schemă simplificată a structurii argumentative a textului publicitar pentru Mir Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
structurii argumentative a textului publicitar pentru Mir Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat în deschiderea propoziției [d], articulează două premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra faptului că interpretantul-cititor ("Dumneavoastră") este capabil să efectueze anumite inferențe. Avem astfel o primă secvență argumentativă. Propoziția relativă [b] introduce o proprietate care este aproape o restricție a lui [a]: doar femeile care au mâinile fine pot fi iubite de către bărbați. Se dă concluzia C1 susținută de [c]. Știți că aveți mâinile fine, bărbații probabil că
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regulă de inferență garantată de: deoarece spălatul vaselor dăunează mâinilor, și de suportul: dat fiind că spălatul vaselor se face cu mâna (fără mănuși de menaj care să le protejeze și fără mașină de spălat vase). Această din urmă mișcare argumentativă poate fi și ea, la rândul ei, interpretată, pe parcurs, de o a treia secvență: Propoziția [f] ("Deci nu renunțați doar din această cauză la farmecul dumneavoastră") lasă să se subînțeleagă că mișcarea argumentativă a primelor două secvențe conduce către
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spălat vase). Această din urmă mișcare argumentativă poate fi și ea, la rândul ei, interpretată, pe parcurs, de o a treia secvență: Propoziția [f] ("Deci nu renunțați doar din această cauză la farmecul dumneavoastră") lasă să se subînțeleagă că mișcarea argumentativă a primelor două secvențe conduce către o concluzie (a renunța de a mai plăcea). Această concluzie non-C1 rezultă implicit din informațiile date D2 introduse prin DAR. Această mișcare a primelor două secvențe nu poate fi obstrucționată decât dintr-un anumit
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
timpurilor verbale (prezent, imperativ, viitor) sunt mai ales schimbările modale. După propozițiile neasumate de către locutor (premise enunțate cu prezentul de adevăr general) urmează propoziții direct asumate de către acesta (imperativ și viitor cu valoare predictivă). Aceste aspecte enunțiative participă la mișcarea argumentativă, exprimând voința de a-l influența pe celălalt ("dumneavoastră") într-un fel sau altul. 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 4.1. V. Giscard d'Estaing: discursul din 27 ianuarie 1978 Din perspectiva schemei prototipice, putem considera acest pasaj de la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
altul. 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 4.1. V. Giscard d'Estaing: discursul din 27 ianuarie 1978 Din perspectiva schemei prototipice, putem considera acest pasaj de la sfârșitul discursului, așa numit "al alegerii potrivite pentru Franța" ca fiind o secvență argumentativă completă"? Comparați descrierea acestui fragment (apărut în ziarul Le Monde din 30 ianuarie 1978) cu textul scurt al lui Raymond Queneau analizat în paginile 138-140. Eventual, aveți posibilitatea să reveniți asupra celor afirmate, în cap. 1 (p. 36). [...] Fiecare din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să vi-l dictez eu pentru că suntem într-o țară liberă, dar nici nu vreau ca nimeni, și spun bine nimeni, să mai aibă ocazia vreodată să spună că va fi fost înșelat. [...] Textul 4.2. Racine: Bérénice Studiați mișcarea argumentativă a versurilor de la 371 la 386 din scena 2, actul II din Bérénice: PAULIN C-o fi temei ori toană, să știi, Măria ta, Pe ea împărăteasă, Roma n-o va vra. Grația-i știută și ăstor mîini fine Tot
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nobil și de sfînt Le jură, pe vecie, o ură oarbă. Și de fu Cezarilor supusă roabă, Astă ură, chezașă de-a sa mîndrie, În mintea tuturor rămîne pe vecie. Textul 4.3. Thomas Morus: Utopia Pentru a studia mișcarea argumentativă din fragmentul extras din Utopia de Thomas Morus, încercați să analizați diferitele secvențe argumentative prezente aici, iar mai apoi încercați să schematizați mișcarea generală. Dar, ajunși aici, ca să nu cădeți cumva în greșeală, socotesc că e un loc care trebuie
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cezarilor supusă roabă, Astă ură, chezașă de-a sa mîndrie, În mintea tuturor rămîne pe vecie. Textul 4.3. Thomas Morus: Utopia Pentru a studia mișcarea argumentativă din fragmentul extras din Utopia de Thomas Morus, încercați să analizați diferitele secvențe argumentative prezente aici, iar mai apoi încercați să schematizați mișcarea generală. Dar, ajunși aici, ca să nu cădeți cumva în greșeală, socotesc că e un loc care trebuie cercetat cu mai multă luare aminte. Într-adevăr, s-ar putea crede că munca
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi, fără îndoială, mai potrivit, în locul celui de "informativ", considerat a fi neclar" (1988: 6). Chiar dacă se decid, în cele din urmă, asupra folosirii termenului în sensul curent, aceștia fac foarte bine distincția dintre tipul de text informativ-expozitiv, de tipul argumentativ care vizează schimbarea unor opinii, reprezentări, și textul informativ-expozitiv, care vizează mai puțin schimbarea unor convingeri, cât transferul unor cunoștințe. De asemenea, îl delimitează și de explicație: A explica înseamnă, în opinia noastră, a avea o intenție anume, fapt care
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ternară precedentă (propozițiile j + k + l) constituie explicația (S-e) sau P. expl. 2 modalizată prin folosirea lui "poate". Propoziția (n) este o concluzie-evaluare (P. expl. 3) reprezentativă. Avem îndoieli în ceea ce privește faptul că aceasta ar putea să închidă o mișcare argumentativă. Urmează un paragraf care ne dă o idee clară privind concluzia generală a textului: "Ceea ce înțelegem mai puțin este că el vine să ne dea lecții de toleranță. Se poate ușor observa că aceste principii frumoase se clatină la prima
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dată, argumentele generale pe care le-am avansat cu privire la acest fapt: "Conversația", se pare, nu formează un tip de text în sine, și ar trebui mai degrabă introdusă în tipologia lui Werlich. Cu alte cuvinte, o conversație cuprinde atât fragmente argumentative, narative, instructive etc., cât și, așa cum este firesc, realizări ale funcției fatice, care are ca scop unic menținerea comunicării. Caracterul dialogic al conversației va face diferența dintre realizările conversaționale și alte tipuri de realizări textuale. Astfel, monologul, spre deosebire de dialog, nu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui interlocutor. În plus, conversația este diferită prin caracterul de spontaneitate, împreună cu fenomenele pe care acesta le presupune, precum ezitarea, rectificarea sau "turn-taking"-ul etc. (1987: 100-101) Faptul că un dialog poate cuprinde momente (secvențe monologate) narative, descriptive, explicative sau argumentative nu constituie un argument de diferențiere pertinent. În funcție de cele afirmate, în ceea ce privește textualitatea și modul său de structurare, dialogul este, prin caracterul său de eterogenitate, comparabil cu povestirea, incluzând aici secvențele descriptive, dialogale, explicative. Ipoteza privind secvențialitatea ține seama atât de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
afirmațiile Mielului reprezintă încercări de respingere a presupozițiilor din întrebarea inițială. Într-adevăr, atunci când întrebarea se referă la "îndrăzneala" și "curajul" Mielului, aceasta presupune un dat care poate fi interpretat: Mielul a venit tocmai pentru a tulbura apa Lupului. Mișcarea argumentativă a răspunsului mielului este următoarea: [3] pregătirea, reangajare în interacțiune [4] Cum: negarea presupoziției printr-o formă interogativă " Cum aș putea să tulbur..." [5] Cînd: expunerea unui fapt irefutabil Am putea afirma că Mielul se reangajează în interacțiune propunând Lupului
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rezumat în capitolul 1. Însă concepția secvențială pornește de la ideea că cititorul este cel care va da coeziune unei succesiuni textuale, spijinindu-se, în parte, pe operații de clasificare. Pentru a afirma că atare succesiune este mai degrabă descriptivă decât narativă, argumentativă sau dialogală, trebuie să existe scheme prototipice abstracte, transmise pe cale culturală. Cu alte cuvinte, este o operație de lectură-interpretare care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală a faptelor de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
atunci...") care ne aduce în prezentul cititorului, în starea de fapt actuală. Textul 3.1.: Un portret în paralel Tema titlul este dată în intrare ("servitorul chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]