13,008 matches
-
Sus, într-o prescriere", a explicat dr. Marchiș. Mihai Cozma, unul dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
înscrisuri, etc.). Din turnul castelului, astăzi recondiționat și pus la dispoziția turiștilor, am ajuns pe o terasă superbă de unde se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra orașului vechi și nou. Limassolul nu deține multe muzee, dar Muzeul Arheologic și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra orașului vechi și nou. Limassolul nu deține multe muzee, dar Muzeul Arheologic și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaționale de dacologie cu o tematică
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic și diacronic evoluția populației autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credințe, datini, ritualuri și obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ținuturile geto-dace. Istoricul și-a spus părerea despre zeița «șarpe», zeița «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime - «zeiță+doi cavaleri danubieni», dar și despre treimea limbă-lege-moșie, cultul soarelui existent la mai toate popoarele tracice (glia-mamă, soarele-tată). A
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Autorul a studiat fenomenul și stadiile evenimențiale, sincrone și diacronice și, în același timp, a relevat faptul că viața materială, culturală și spirituală trebuie înțeleasă în lumina adevărului. Desigur că au existat foarte puține scrieri antice, dar, în lumina descoperirilor arheologice, atât scrierile antice, cât și cercetările care sunt un bun comun al tuturor popoarelor din această zonă și al întregii civilizații europene trebuie să fie cunoscute în lumina adevărului. De exemplu, semnele arhetipale, spirală, romb, unghi, cer, scară, S și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise masa altarului, căruia i-a dat hramul Sfântului Mihail, în cinstea marelui voievod. Săpăturile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existența acestei bisericuțe, pe care s-a ridicat, în perioada 1637-1648, Mănăstirea, zidită de vornicul Dragomir Dobromirescul și soția sa, jupâneasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă cu
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
în ultimele decenii ale secolului al XIX lea . Cea dintâi societate de acest fel este Societatea de istorie arheologie din județul Mehedinți, atestată începând cu anul 1882 15, societate ce își propunea să studieze, să conserve și să popularizeze vestigiile arheologice din Tr Severin 16. Urmează, apoi, în ordine cronologică, Societatea progresistă, ( 1885)17, secția locală a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor 18( 1891) , Ateneul român din Turnu Severin ( 1896 ) cu activitatea la Liceul Traian 19, toate având drept
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de numai 80 km. Pământul acestei părți de țară este traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil, relief variat și păduri întinse. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datează din Paleolitic. Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș, exista localitatea dacică Apoulon. După cucerirea Daciei de către Traian, la începutul secolului al doilea d. H., o parte din Dacia a fost transformată în provincie a Imperiului
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
îndoială, și în cele științifice, numai că de obicei nu este ostentativ, nu strigă, deși își îndreaptă activitatea spre mari succese. De foarte multe ori numim elemental subiectiv cu o nuanță depreciativă, imaginație . Există oare vreo descoperire științifică sau săpătură arheologică care să nu fi pornit de la această imaginație, de la această forță subiectivă de neânfrânt, care explodează în individ, care-l silește să îndrăznească până și atunci când nu dispune de toate dovezile pentru a-I convinge pe cei șovăitori sau pe
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
la cifra de o sută de miliarde de dolari, la cursul de azi al monedei americane. În stânga și dreapta șoselei șerpuitoare și în pantă se observă în depărtare spinările gălbui-roșietice ale unor movile, asemănătoare cu “cocoașele” tumulare ale unei stațiuni arheologice din epoca neolitică - “înfipte” la ultimul nivel de evoluție al perioadei respective - și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie. [1] Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. [2] Dacă acceptăm ideea potrvit căreia istoria este cadrul divin în care omul își manifestă conștient libertatrea căutării lui Dumnezeu înțelegem și Ierusalimul din perspectiva istoriei și a eshatologiei
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
de firesc cele două dimensiuni, sfidând temporalitatea prin înveșnicire. Istoria poate fi abordată și definită ca fiind documentul interpretat al trecutului uman, semnificativ din punct de vedere social, bazat pe datele organizate, adunate și strcturate prin metoda ștințifică din surse arheologice, literare ori din surse vii [3] . Definirea istoriei implică mai multe sensuri, pornind de la cel de eveniment real în timp și spațiu, ca rezultat al unei activități umane [4] . În acest sens istoricul poate descoperi paralele și similutudini, vizând același
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
în acest sens și Arhim. Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, ediția a II - a, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, Roman, 1992, p. 150; Irineu Pop Bistrițeanul, Țara Sfântă..., p. 69; Mihai Iancu, Geneza XII, 1 - 10, în lumina descoperirilor arheologice, în revista „Studii Teologice”, București, nr. 56, 1959, p. 340 [34] Isaia 9, 5; a se vedea și Iagnatie Monahul, Op. cit., p. 8 [35] Daniel Rops, La vie quotidienne en Palestine au temps de jesus, Paris, Hachette, 1961, p. 100
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
de Taina Sfințirii unei biserici, prin cuvântul descriptiv al acestuia. Cu o fantastică răbdare, dar și cu meticulozitatea care îl caracterizează, aduce în prim plan și consemnează informații despre obiective de interes istoric și cultural din zona Ruginoasei, despre descoperiri arheologice din zonă, cu vechime atestată, deosebit de importante, despre Muzeul Memorial Alexandru Ioan Cuza, cu detalii mai puțin cunoscute despre Elena Cuza, soția domnitorului și cei doi fii ai acestora. Nu neglijează nici Muzeul Etnografic din cadrul Centrului cultural Ruginoasa, așezând la
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
de apă. Unuia dintre acestea, peste ani i s-a dat numele de,,Izvorul Mariei''. Peștera cea mai cunoscută a fost denumită ,,Peștera Kedumim'' care se află la poalele Muntelui Prăpastiei (Tahum). În anii 1933 s-a întreprins o cercetare arheologică, iar apoi a urmat între 1965-1979 o nouă cercetare care a avut ca rezultat descoperirea unor urme de ruguri, obiecte de lut, oasele a treisprezece oameni, oase de animale. Arheologii, în urma studierii acestor descoperiri au stabilit că peștera a fost
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
În sec.al V-lea , a fost construită o biserică bizantină. Pe acelaș loc s-a construit un bazin de botez. ,,Familia sfântă''-aflată într-o nișă a zidului reprezintă pe Iosif,Maria și Isus copilul. Vizitatorii amatori de documente arheologice ale vechiului Nazaret, au posibilitatea de a vedea urme de case, o stradă precum și diverse obiecte. La Natzeret se poate vizita o biserică mică clădită pe ruinele unde se presupune ca existat o sinagogă. Denumirea dată este,,biserica -sinagogă''. La
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
Cert este că unii din oștenii sohodoleni ai domnului - cunoscut și ca Matei din Brâncoveni - chiar si-au luat numele Basarabă sau îl aveau din moși strămoși, fapt consemnat ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliță numită Valea Mică, aflată la poala dealului Tihomirului. Numele Basarabă deși s-a stins în sat încetul
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
interesa ce spuneau aceia, care rămâneau pe lungimea noastră de undă. Atrăsesem atenția miilor de ascultători , nu numai tineri, cu „Meridian club”, primind scrisori, în care ne mulțumeau. Aflau astfel, noutăți despre diverse zone de cultura ale lumii, noi descoperiri arheologice, „intram” în muzee, case memoriale cu ei, prezentam parcurile și rezervațiile Terrei. Citeam enorm, mă documentam în ore de bibliotecă. O parte erau cărțile personale. Dacă vrei să faci reportaj, eseu, interviu, publicistică de calitate, citești mult, te documentezi. - Și
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă numeroase fragmente textile și de pasmanterie - dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit) au fost puse odată cu descoperirea
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]