3,682 matches
-
culegere de studii și articole, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Poghirc, Cicerone, "Considerații asupra elementelor autohtone ale limbii române", în Revista română de lingvistică, 1967. Pompiliu, Teodor, "Gheorghe I. Brătianu, istoricul. Dimensiunile operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XX, Iași, Editura Academiei, 1993. Prodan, David, Transylvania and again Transylvania, Cluj-Napoca, Fundația Culturală Română, 1992. Pușcariu, Sextil, Limba română, privire generală, vol. I, Prefață de G. Istrate, București, 1976. Quinet, Edgar, Le Christianisme et la Révolution française
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Iași, 1994; A scrie și a face istorie, Editura Junimea, Iași, 1981. CAPITOLUL III: Istoria unui statut și a unui stil Andreescu, Ștefan, Basarab, Matei, "Vasile Lupu și proiectul de cruciadă din anii 1645-1647", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", vol. XXI, Iași, 1984. Ambruster, Adolf, Romanitatea Românilor. Istoria unei idei, București, Editura Enciclopedică, 1993. Cazacu, Matei, Dumitrescu, Anca, "Culte dynastique et images votives en Moldavie au XVe siècle. Importance des modèles serbes", în Cahiers balkaniques, nr. 15
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Publications Langues O, 1990. Ciobanu, Veniamin, Relațiile politice româno-polone între 1699 și 1848, București, Editura Academiei, 1980; "Vasalitate-suzeranitate în raporturile româno-polone din deceniile șase și șapte ale secolului XVI: interpretare juridică și practică politică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985; "Hommage à Saint-Étienne Le Grand 535 ans depuis son sacre", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXIX, Iași, Editura Academiei Române, 1992; "475 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare", în Anuarul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deceniile șase și șapte ale secolului XVI: interpretare juridică și practică politică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985; "Hommage à Saint-Étienne Le Grand 535 ans depuis son sacre", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXIX, Iași, Editura Academiei Române, 1992; "475 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare", în Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, XVI, Iași, 1979. Georgescu, Valentin AL, Bizantinul și țările române, București, Institutul de Studii Sud-Est europene, 1980
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Istorie A.D. Xenopol, XVI, Iași, 1979. Georgescu, Valentin AL, Bizantinul și țările române, București, Institutul de Studii Sud-Est europene, 1980. Gorovei, Ștefan, "Un episod din recuperarea Bizanțului: prima "operă" a Spătarului Nicolae Milescu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985. lorga, Nicolae, "Editor al izvoarelor istorice" în Nicolae Iorga, omul și opera, cu ocazia centenarului nașterii, D.M. Pippidi (ed.), București, 1972. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988; Românii în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Transilvania. Încercare de dezmembrare a poporului român, București, 1973; Studies in history church, Derek Baker (ed.), vol. 13, The Orthodox Churches and the West, Oxford, 1976. Teodor, Maria, "Contribuția reformei în Moldova medievală", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ,,A.D. Xenopol", VIII, Iași, Editura Academiei Române, 1991. Teodor, Pompiliu, "L'ésprit de la révolution démocratique et le nouveau politique de Transylvanie à la fin du XVIIIe siècle et au commencement du XIXe siècle" în La Révolution française et les Roumains. Études
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
calculatorul”; opționalul ,,Vorbim italiana” a avut un mare succes deoarece majoritatea părinților sunt plecați la muncă, în Italia și în timpul vacanțelor își iau copiii cu ei. interesant pentru elevi și părinți s-a dovedit a fi și opționalul ,,Inițiere în arheologie”, știut fiind faptul că zona Pașcani face parte din arealul ,,Culturii Cucuteni”. * Din lipsa spațiului necesar, elevii ciclului gimnazial și-au desfășurat programul, ani la rând, după masă, între orele 12-19. Acest orar s-a dovedit a fi un cost
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
04.10.1935, fiul lui Alexandru și Maria Documentarist la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 13. IONESCU CÂRLIGEL, născut la 30.10.1921, fiul lui Vasile și Spiridula Cercetător științific la Institutul de arheologie Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 14. MOGOȘANU FLOREA, născut la 14.11.1929, fiul lui Grigore și Paulina Documentarist la Institutul de arheologie Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 15. CÂNDEA VIRGIL, născut la 29.04.1927, fiul lui Bogdan și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
IONESCU CÂRLIGEL, născut la 30.10.1921, fiul lui Vasile și Spiridula Cercetător științific la Institutul de arheologie Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 14. MOGOȘANU FLOREA, născut la 14.11.1929, fiul lui Grigore și Paulina Documentarist la Institutul de arheologie Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 15. CÂNDEA VIRGIL, născut la 29.04.1927, fiul lui Bogdan și Elena Cercetător științific la Institutul de studii sud-est europene Fost membru în organizația de tineret a P.N.Ț. 16. DIACONU PETRE, născut la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiul lui Bogdan și Elena Cercetător științific la Institutul de studii sud-est europene Fost membru în organizația de tineret a P.N.Ț. 16. DIACONU PETRE, născut la 06.10.1924, fiul lui Nicolae și Paraschiva Cercetător științific la Institutul de arheologie Fost membru în organizația de tineret a P.N.Ț., secretar general al organizației locale Călărași. Tatăl a fost plutonier de jandarmi. 17. CIOFU ION, născut la 19.01.1918, fiul lui Ion și Elisabeta Cercetător științific la Institutul de psihologie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui Iosif și Haida Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie În perioada 1945-1947 a activat în organizația sionistă „HANOAR HAȚIONI” 21. BARASCHI SILVIA, născută la 01.11.1942, fiica lui Mircea și Suzana Cercetător științific la Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul. Soțul, mama și sora soțului sunt rămași ilegal în străinătate. 22. DIACONU GHEORGHE, născut la 27.08.1921, fiul lui Nicolae și Paraschiva Director adjunct la Institutul de arheologie Tatăl a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul. Soțul, mama și sora soțului sunt rămași ilegal în străinătate. 22. DIACONU GHEORGHE, născut la 27.08.1921, fiul lui Nicolae și Paraschiva Director adjunct la Institutul de arheologie Tatăl a fost plutonier de jandarmi 23. ARMAȘU LUCIA-ȘTEFANIA, născută la 03.05.1928, fiica lui Constantin și Steliana Șefa Oficiului relații externe, Academia de științe sociale și politice Tatăl, fost membru P.N.L., exclus din P.C.R. 24. WALD HEINRICH, născut
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Internațional și Relații Internaționale funcționa cu alte rosturi). Suplineau, în parte, acest gol institutele de istorie, îndeosebi cel de studii sud-est europene. De-abia în 1967 se înființează un colectiv minuscul de istoria relațiilor internaționale pe lângă Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași. Semnificativ este că Bibliografia istorică a României (șapte volume pentru perioada 1944-1989) are secțiuni consacrate științelor auxiliare, istoriei locale, istoriei bisericii, istoriei culturii și învățământului, istoriei universale, nu însă și istoriei relațiilor internaționale ale României. Totuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai grav, de prejudiciere deliberată a respectivei culturi. Proiecția imaginară În exotism presupune o viziune parțială și incompletă asupra celuilalt, asupra Îndepărtatului, neobișnuitului. Nostalgia tradițiilor pierdute, a obiectelor dispărute, a gesticulațiilor primitive, inocente, toate acestea maschează o formă rudimentară de arheologie culturală sau de turism facil. Dorința de a-l pune pe celălalt În scenă cu orice preț, de a-l limita la un simplu prilej de spectacol sau joc, nu fac decât să-l excludă, să-l Îndepărteze, să-l
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fie aduse la zi sau să fie calibrate În raport cu experiențele contemporane. Nu mai poate fi operabil (lingvistic și nu numai) un Îndreptar de spovedanie, de pildă, alcătuit acum câteva sute de ani, ce poate pretinde mai mult o valoare de arheologie culturală, și mai puțin una Îndrumătoare, tehnic-corectivă. Dacă vrem o Biserică vie, atunci discursul promovat de ea trebuie să fie actual, contemporan, natural, pe măsura oamenilor ce o compun, În concordanță cu libertatea individuală responsabilă, și nu a unei autorități
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Muzeului din Timișoara, dar și ale unor arhive personale, colecții de folclor și artă bisericească din Banat. În acest sens, A.B. este prima revistă care lansează și circumscrie aria unui nou domeniu de cercetare, anume „banatica”, însumând istoriografie, documentaristică, arheologie și monumente istorice, cultură, literatură și artă din această zonă. Cele mai multe studii, mai ales în primii doi ani, sunt semnate de Ioachim Miloia, care a scris, practic, singur revista (Românii bănățeni în 1820, Biserica românească din Lipova, Relații între arta
ANALELE BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285332_a_286661]
-
în anumite privințe, surprinzătoare. Prozatorul debutează odată cu autorii-jalon din anii ’70, motiv pentru care Laurențiu Ulici îl anexează integral promoției. La o lectură atentă, volumele din decada a opta - în special Iutlanda posibilă, Mireasa vine cu seara (1973), Mirele (1975), Arheologia dorințelor (1977) - lasă totuși la vedere diferențe palpabile față de comilitonii cronologici. În prozele lui A. - eclectice ca gen, ca formulă epică și ca topografie imaginară - poate fi detectată o rezistență subterană tenace față de rețetele în uz ale scrisului. Lumea sa
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
și taină la Sf. Munte Athos (2001), Yaatra. Jurnal în India (2002) - definite de autor drept „o formă de eseu, articulat la o practică a înțelepciunii”. SCRIERI: Iutlanda posibilă, București, 1970; Mireasa vine cu seara, București, 1973; Mirele, București, 1975; Arheologia dorințelor, București, 1977; Noaptea împăratului, București, 1979; O zi spre sfârșitul secolului, București, 1983; Turnul, București, 1985; Progresia Diana, București, 1987; Viață și semn, București, 1989; Muntele Calvarului, București, 1991; Memoria textului, București, 1992; Terapia destinului, Iași, 1994; India văzută
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
Tătaru), învățători. A absolvit Facultatea de Filologie (secția engleză-franceză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1981), după care a fost redactor la revista studențească „Dialog”, profesor la Liceul industrial Negrești, județul Vaslui (1984-1988), filolog la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași (1988-1990), director general (1990), apoi consilier în Ministerul Învățământului (1991). Urmează studii de specializare în istorie la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1990, 1992), predă ca visiting professor în SUA (Ann Arbor, Michigan), Germania
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste literare. Într-adevăr, preocupările de arheologie și de istorie (colaborează Marin Nica, Gh. Popilian, Șt. Ștefănescu) se îmbină cu cele de filologie (I. Coteanu, Al. Graur, Gh. Bolocan), sociologie, filosofie, economie și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
Popescu; 11.VI.1943, Pietroșița, j. Dâmbovița), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Cârstoiu) și al lui Grigore Popescu, țărani. A urmat liceul la Târgoviște și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, secția istorie veche și arheologie (1965), precum și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei (1970). Între 1973 și 1975 face studii de specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
avea să-l prefere altor candidați, dar pentru A. răspunsul, favorabil, vine prea târziu, cu câteva ceasuri înainte de a muri (în urma unei pleurezii). Semnătura lui A. poate fi întâlnită mai des în „Literatură și artă română”, „Conservatorul”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, unde a figurat și în comitetul de redacție, „Noua revistă română”, „Steagul”, dar și în alte publicații, precum „Revista Societății Tinerimea română”, „Adevărul”, „Epoca”, „Revista armatei”, „Revue de Roumanie”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara nouă”, „Doina”, „La Politique”, „Duminica
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
Ambele l-au ajutat pe om să știe ce trebuie să facă pentru a primi bunăvoința zeilor. Marcel Mauss vorbește despre mai multe tipuri de sacrificii: sacrificiul dar, sacrificiul hrană și chiar sacrificiul contract 196, propunându-și "un fel de arheologie asupra naturii tranzacțiilor umane în societățile care ne înconjoară sau tocmai ne-au precedat"197.În fapt, Marcel Mauss procedează la o analiză antropologică, economică și juridică pe exemplul societăților primitive care există încă în lume. El observă și conferă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aici are repetate ciocniri cu superiorii. Crezându-se mare arheolog, dă un timp semne că s-ar pasiona de această disciplină, care îi excită fantezia, și își publică în „Contemporanul” (1887) unele păreri. E și membru corespondent al Societății de Arheologie din Paris. În capitala Franței, unde își face studiile juridice, tânărul moșier cu febrilități reformiste (altminteri, monarhist) intră în contact cu cercurile socialiste. Cu banii primiți de acasă, editează o revistă de profil marxist, „L’Ère nouvelle” (1893-1894), în paginile
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]