1,164 matches
-
formațiune a luat denumirea de Partidul Social-Democrat (SPD). Programul său era un compromis între ideile lui Lassalle și cele ale lui Liebknecht. În ciuda protestelor lui Marx, acesta a trebuit să facă o serie de concesii lassallienilor, acceptând chiar teoria "legii ariene a salariilor" (formarea capitalului implică profituri care nu pot fi realizate decât din salariile muncitorilor) și nemaiamintind de preluarea puterii prin revoluție. Acest partid a făcut progrese rapide, fiind pe punctul de a-l neliniști pe Bismarck, care în 1878
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1945, el declara: "Voi fi veșnic recunoscător național-socialismului pentru faptul că i-am nimicit pe evrei în toată Germania și în Europa centrală"651. Ideologia rasială, cu sens unic, prezenta la un pol voința sacrificiului, de care capabili erau doar arienii, iar la celălalt pol evreii, "paraziții" oricărei societăți, pe care o descompun și, în final, o distrug. O tristă realitate confirmă că în acest "program" îndreptat împotriva evreilor Hitler s-a folosit de intelectualitatea germană. Fără a face un rechizitoriu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nu au fost invitate să participe la Jocurile Olimpice, cee ce încălca spiritul legendar de fair play. 1936 - Jocurile Olimpice de la Berlin. Fascismul și nazismul credeau în importanța ideologică a sportului. Vedeau în Jocurile Olimpice o oportunitate de a arăta lumii superioritatea rasei ariene. Cancelarul german Adolf Hitler a folosit Jocurile pentru a face propagandă ideilor naziste. Înainte de jocuri, multe națiuni au cerut boicotarea lor, protestând împotriva politicii antisemite proclamate de guvernul național-socialist al lui Hitler. În perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Berlin, Pierre de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
organizarea acestora a reprezentat un vot de încredere dat autorităților, sau mai degrabă impunerea regulilor olimpice de nediscriminare și interzicerea oricăror manifestări naziste pe toată perioada desfășurării Jocurilor Olimpice. Însă, sportivul cel care a dezaprobat cel mai mult teoria supremației rasei ariene a fost Jesse Owens. Acesta a devenit persoana cea mai aclamată și mai populară din stadion, cât și din afara stadionului, spre marea nemulțumire a guvernului german. Acest sportiv, care a câștigat patru medalii de aur, a ținut să se adreseze
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
transformând aportul în exaltarea forței brute. Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936 au fost, se știe, o imensă paradă a regimului nazist (pe care Coubertin îmbătrânit nu l-a sesizat) și filmul realizat de controversata cineastă Leni Riefenstahl celebrează exclusiv corpurile arienilor. Victoria lui Jesse Owen a perturbat scenariul dar se poate observa că bogat, sportul poate servi răul. După război nu apare, în sport, o ruptură imediată în modul de operare. Națiunile se înghesuie la competițiile internaționale, căci scena sportivă era
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se vor crea mai tîrziu ideologiile totalitare. În 1817 deja, asociațiile studențești din Wartburg vor celebra tricentenarul Reformei arzînd Codul civil considerat simbol al malignității insidioase a națiunii politice în stil francez. În anii 1890 este în vogă teza superiorității ariene a lui Chamberlain, înregistrînd un succes cu totul special în Germania 220 (în vreme ce, în aceeași epocă, ecoul "celtomaniei" în Franța ca și al "goticismului" în Suedia rămîne aproape confidențial). Iată cîteva dintre semnele anticipative ale nazismului, ce nu va întîrzia
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa indoeuropeană, rasa semitică reprezintă într-adevăr o combinație inferioară a rasei umane"231, iar în 1862, în discursul de deschidere de la catedra Colegiului francez forțează nota
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unui popor, și nu zestrea sa genetică. Mai mult decît atît, Herder manifesta față de orice cultură o stimă care prefigura tendințele moderne ale relativismului cultural, cu totul opus deci atitudinii naziste care aplică fără restricție principiul superiorității neamului german sau arian asupra altora. Cel mai rău e că acest element caracteristic nu epuizează resursele de radicalism inedit ale doctrinelor naționale ale fascismului și nazismului. Pentru acestea, ca și pentru Herder de altminteri, naționalitatea se impune membrilor recunoscuți ai unui popor și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
părți a moștenirii harappiene și absorbirea ei în hinduism este insuficient cunoscut. Cercetătorii discută încă pricinile decadenței și ruinei finale a celor două orașe-capitală. S-au invocat inundațiile catastrofale ale Indusului, consecințele secetelor, mișcările seismice 37, în sfârșit, asaltul năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple, în orice caz, către ~ 1750, civilizația Indusului era agonizantă și indo-arienii i-au dat doar lovitura de grație (cf. § 64). Dar trebuie precizat că, pe de o parte, invazia triburilor ariene a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple, în orice caz, către ~ 1750, civilizația Indusului era agonizantă și indo-arienii i-au dat doar lovitura de grație (cf. § 64). Dar trebuie precizat că, pe de o parte, invazia triburilor ariene a avut loc progresiv, timp de mai multe secole și, pe de alta, că la sud, în regiunea cunoscută altădată sub numele de Sauraștra, o cultură derivată din complexul nucleului harappian și-a continuat dezvoltarea și după șocul arian 38
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Anatolia. Documentele menționează grupuri etnice numite hittiți, luwieni, mitanni. Dar elemente ariofone sunt atestate și în alte valuri de năvălitori. Dispersia popoarelor indo-europene începuse cu câteva secole înainte, și ea s-a prelungit timp de două milenii. Către ~ 1200 arienii pătrunseseră în câmpia indo-gangetică, iranienii erau solid instalați în Persia; Grecia și insulele erau indo-euro-penizate. Câteva secole mai târziu, indo-europenizarea Indiei, a Peninsulei Italiei, a Peninsulei Balcanice și a regiunilor carpato-danubiene, a Europei Centrale, Septentrionale și Occidentale - de la Vistula până la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de asemenea venerabile, de exemplu aceea a zeului Cerului, creator, suveran și Tată. Deposedarea lui Dyauspitar în folosul lui Varuna, ale cărei urme se găsesc în Rig Veda, pare să reflecte, sau să prelungească, un proces mult mai vechi. 64. Arienii în India în perioada lor comună, triburile indo-europene se desemnau printr-un termen semnificând "(om) nobil", airya în avestică, ărya în sanscrită. Arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea; patru sau cinci secole
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se găsesc în Rig Veda, pare să reflecte, sau să prelungească, un proces mult mai vechi. 64. Arienii în India în perioada lor comună, triburile indo-europene se desemnau printr-un termen semnificând "(om) nobil", airya în avestică, ărya în sanscrită. Arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea; patru sau cinci secole mai târziu ocupau regiunea celor "Șapte Râuri", săptă sindhavah 13, adică bazinul Indusului superior, Pendjabul. După cum am văzut (§ 39), este posibil ca năvălitorii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vrăjmașă: pani, cei care fură vaci și resping cultul vedic. E probabil ca Hariyupâyă, oraș pe malurile râului Ravi, să fie identic cu Harappa. În plus, textele vedice fac aluzie la ruinele (arma, armakd) locuite de "vrăjitoare"; ceea ce arată că arienii asociau orașele ruinate cu vechii locuitori ai regiunii 14. Totuși simbioza cu aborigenii începe destul de devreme. Astfel, dacă în cărțile târzii ale Rig Vedei cuvântul dăsa înseamnă "sclav", desemnându-i pe acei Dăsa învinși, alți membri ai populației supuse par
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
regiunii 14. Totuși simbioza cu aborigenii începe destul de devreme. Astfel, dacă în cărțile târzii ale Rig Vedei cuvântul dăsa înseamnă "sclav", desemnându-i pe acei Dăsa învinși, alți membri ai populației supuse par să se fi integrat convenabil în societatea ariană; de pildă, șeful Dăsa este lăudat pentru că îi ocrotește pe brahmani (RV, VIU, 46,32). Căsătoriile cu femei autohtone lasă urme în limbă. Sanscrita vedică posedă o serie de foneme, în special consoanele cerebrale, pe care nu le găsim în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
stăpânitorilor lor. Tot așa, vocabularul vedic păstrează un mare număr de cuvinte anariene. În plus, anumite mituri sunt de origine autohtonă 15. Acest proces de simbioză rasială, culturală și religioasă, atestat din cele mai vechi timpuri, se va amplifica pe măsură ce arienii vor înainta în câmpia Gangelui. Indienii vedici practicau agricultura, dar economia lor era mai ales pastorală. Vitele îndeplineau rolul monedei. Se consuma laptele și produsele lui, precum și carnea bovinelor. Calul era foarte prețuit, dar nu era folosit decât în războaie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vedici practicau agricultura, dar economia lor era mai ales pastorală. Vitele îndeplineau rolul monedei. Se consuma laptele și produsele lui, precum și carnea bovinelor. Calul era foarte prețuit, dar nu era folosit decât în războaie, incursiuni și rituale regale (cf. § 73). Arienii nu aveau orașe și nu cunoșteau scrierea, în ciuda simplității culturii lor materiale, 13 Numele este cunoscut și în Avesta: Haptahindu. 14 B. și R. Alchin, The Birth of Indian Civilization, p. 155. Transformarea dușmanilor tereștri în "demoni", "fantome" sau "vrăjitori
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în patru clase sociale era terminată. Termenul vama, desemnând clasele, înseamnă "culoare": indiciu al multiplicității etnice care a stat la temelia societății indiene. Imnurile nu ne dezvăluie decât unele aspecte ale vieții în epoca vedică. Tabloul e mai degrabă sumar. Arienii iubesc muzica și dansul; cântă din flaut, lăută și harpă. Le plac băuturile îmbătătoare, soma și sură, aceasta din urmă fără semnificație religioasă. Jocul de zaruri era destul de popular: un întreg imn din Rig Veda (X, 34) îi este consacrat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
harpă. Le plac băuturile îmbătătoare, soma și sură, aceasta din urmă fără semnificație religioasă. Jocul de zaruri era destul de popular: un întreg imn din Rig Veda (X, 34) îi este consacrat. Numeroase imnuri fac aluzie la conflictele dintre diversele triburi ariene. Cel mai însemnat dintre ele, tribul Bharata, triumfase sub conducerea regelui Sudas asupra a zece prinți confederați. Dar Rig Veda este destul de săracă în date istorice. Numele unor triburi vedice - de pildă, cel al tribului Bharata - reapar în literatura posterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
secole după epoca vedică, relatează marele război dintre fiii lui Kuru și verii lor, fiii lui Păndu. Conform tradiției păstrate în textele Purănă, acest război ar fi avut loc către ~ 1400, în Madhyadesa, în centrul peninsulei, fapt care arată pătrunderea arienilor dincolo de Gange, în vremea când s-a redactat marele tratat teologic Satapatha Brahmana, între ~ 1000 și ~ 800, erau arianizate provinciile Kosala și Videha. La rândul său, Rămăyăna arată că influența ariană se întindea spre sud. Adversarii arienilor au fost mitologizați
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Madhyadesa, în centrul peninsulei, fapt care arată pătrunderea arienilor dincolo de Gange, în vremea când s-a redactat marele tratat teologic Satapatha Brahmana, între ~ 1000 și ~ 800, erau arianizate provinciile Kosala și Videha. La rândul său, Rămăyăna arată că influența ariană se întindea spre sud. Adversarii arienilor au fost mitologizați, metamorfozați în "demoni" și "vrăjitori"; tot astfel, luptele pentru cucerirea teritoriului au fost transfigurate, mai precis asimilate luptelor lui Indra împotriva lui Vrtra și a altor Ființe "demonice". Vom discuta mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care arată pătrunderea arienilor dincolo de Gange, în vremea când s-a redactat marele tratat teologic Satapatha Brahmana, între ~ 1000 și ~ 800, erau arianizate provinciile Kosala și Videha. La rândul său, Rămăyăna arată că influența ariană se întindea spre sud. Adversarii arienilor au fost mitologizați, metamorfozați în "demoni" și "vrăjitori"; tot astfel, luptele pentru cucerirea teritoriului au fost transfigurate, mai precis asimilate luptelor lui Indra împotriva lui Vrtra și a altor Ființe "demonice". Vom discuta mai târziu implicațiile cosmologice ale unor astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai veche perioadă, juca un rol considerabil ca expresie prin excelență a Suveranității divine, a fost folosit mai târziu ca formulă exemplară pentru toate cuplurile antagonice și opozițiile complementare. Lui Mitra îi sunt asociați Aryaman și Bhaga. Primul ocrotește pe arieni; el dirijează mai ales chestiunile legate de întemeierea ospitalității și se preocupă de căsătorii. Bhaga, al cărui nume înseamnă "parte", asigură împărțirea bogățiilor, împreună cu Mitra și Varuna (și câteodată cu alți zei) Aryaman și Bhaga formează grupul zeilor Aditia, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Indra nu săvârșește o jertfă, ci, în calitate de luptător, își ucide adversarul exemplar, dragonul primordial, încarnare a "rezistenței și inerției. Mitul este multivalent; alături de semnificația sa cosmogonică, există valențe "naturiste" și "istorice". Lupta lui Indra slujea ca model luptelor pe care arienii au trebuit sa le dea împotriva triburilor Dasyusilor (numiți, de altfel, vrtăni). Acela care izbândește în luptă, îl ucide, cu adevărat pe Vrtra" (Maitrăyani-Samhită, II, l, 3). Probabil că, la început, lupta dintre Indra și Vrtra constituia scenariul mitico-ritual al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
făpturi demonice. Literatura postvedică accentuează și mai mult caracterul malefic al zeului. Rudra locuiește în păduri și jungle; el e numit "Domnul fiarelor sălbatice" (Sat. Br., XII, 7,3,20) și îi ocrotește pe cei ce stau departe de societatea ariană, în timp ce zeii locuiesc la răsărit, Rudra sălășluiește la nord (i. E. Himalaia). El e exclus de la sacrificiul soma și primește doar ofrande alimentare care sunt azvârlite pe pământ (hali) sau resturi de oblațiuni și ofrande sacrificiale vătămate (Sat. Br., 1,7
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]