2,123 matches
-
experiența cea mai bogată de la Revoluția franceză. O Românie viitoare, care n-a învățat nimic din "cazul" rusesc, nu poate fi decât o construcție fictivă. Națiunile mari fac revoluțiile ca să scutească pe cele mici de suferință. Revoluția franceză a "salvat" aristocrațiile altor țări, acceptîndu-și moartea de la sine, precum Revoluția rusă a cruțat viața tuturor burgheziilor, condamnîndu-le la o agonie voluntară, fără sânge. Toate revoluțiile care se nasc în umbra unei mari revoluții sânt "raționale". Clasa dominantă renunță treptat. Orice postrevoluție este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fie a lui Tudor Vladimirescu - au ratat, căci n-au avut consecințe și n-au putut crea o tradiție revoluționară. Cine era să facă revoluție? O țărănime împotmolită în cea mai sinistră întunecime? Și împotriva cui? Împotriva celei mai stupide aristocrații, care n- ar fi meritat a fi distrusă nici măcar printr-un strop de sânge al țăranului român. Aristocrațiile sânt în general de origine străină. Decât, neamul românesc a avut nefericirea să fie condus de cel mai superfluu și mai puțin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tradiție revoluționară. Cine era să facă revoluție? O țărănime împotmolită în cea mai sinistră întunecime? Și împotriva cui? Împotriva celei mai stupide aristocrații, care n- ar fi meritat a fi distrusă nici măcar printr-un strop de sânge al țăranului român. Aristocrațiile sânt în general de origine străină. Decât, neamul românesc a avut nefericirea să fie condus de cel mai superfluu și mai puțin mesianic dintre popoare, vreau să zic de greci. Neavând ce face la ei acasă, s-au făcut negustori
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Neavând ce face la ei acasă, s-au făcut negustori și aristocrați în România, spre nefericirea acestui popor. Otto Weininger, în nemaipomenita lui ură împotriva rasei sale, găsea că evreii sânt un popor fără ținută morală, deoarece n-au avut aristocrație. Obiecția lui Weininger este nulă când te gândești că ei au cucerit lumea și fără această clasă. Cât despre ținuta morală, este de remarcat că aristocrația n-a lăsat în conștiința popoarelor decât un stil exterior și nu o atitudine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sale, găsea că evreii sânt un popor fără ținută morală, deoarece n-au avut aristocrație. Obiecția lui Weininger este nulă când te gândești că ei au cucerit lumea și fără această clasă. Cât despre ținuta morală, este de remarcat că aristocrația n-a lăsat în conștiința popoarelor decât un stil exterior și nu o atitudine etică bine cristalizată. În tot cazul, aristocrația noastră este un capitol rușinos care s-a încheiat mai repede decât credeam. Mai bine creșteam și noi înlume
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
te gândești că ei au cucerit lumea și fără această clasă. Cât despre ținuta morală, este de remarcat că aristocrația n-a lăsat în conștiința popoarelor decât un stil exterior și nu o atitudine etică bine cristalizată. În tot cazul, aristocrația noastră este un capitol rușinos care s-a încheiat mai repede decât credeam. Mai bine creșteam și noi înlume ca evreii, fără să avem orgoliul stupid al unei aristocrații nule. Nici măcar vechii noștri boieri nu meritau sacrificiul reacțiunii țăranilor. Cât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
exterior și nu o atitudine etică bine cristalizată. În tot cazul, aristocrația noastră este un capitol rușinos care s-a încheiat mai repede decât credeam. Mai bine creșteam și noi înlume ca evreii, fără să avem orgoliul stupid al unei aristocrații nule. Nici măcar vechii noștri boieri nu meritau sacrificiul reacțiunii țăranilor. Cât despre burghezie, ea a apărut așa de târziu, încît își trăiește și astăzi epoca ei eroică. Burghezia a fost singurul nostru element revoluționar. De aceea, liberalismul și-a asumat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tinde numai spre echilibru. De ar fi așa, de mult ne-am fi mumificat. Moartea este preferabilă oricărei fixări. În viața socială, încremenirea într-o formă este mai gravă decât sinuciderea. Ce ar fi fost de Europa, dacă și astăzi aristocrația continua a fi statul? Un monstru istoric în plus. Primenirile sociale sânt condiția indispensabilă a vitalității unei țări. Totdeauna statul, care este sensul formativ al unei națiuni, a avut tendința să se confunde cu clasa sau casta conducătoare. Niciodată n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
națiuni, a avut tendința să se confunde cu clasa sau casta conducătoare. Niciodată n-a putut îmbrățișa, cu aceeași cuprindere, actualitatea totală a unei națiuni. Când Joseph de Maistre se întreabă ce e națiunea și găsește că e suveranul și aristocrația, el exprimă reacționar un lucru pe care marxiștii îl susțin revoluționar în teoria statului proletar. Statul (deși pentru marxiști nu există propriu-zis nici stat și nici națiune, ci numai societate) nu mai este suveranul și aristocrația - sau mai târziu burghezia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
că e suveranul și aristocrația, el exprimă reacționar un lucru pe care marxiștii îl susțin revoluționar în teoria statului proletar. Statul (deși pentru marxiști nu există propriu-zis nici stat și nici națiune, ci numai societate) nu mai este suveranul și aristocrația - sau mai târziu burghezia -, ci proletariatul. În orice stat nu există un echilibru, ci o preponderență de forțe. Cine are această preponderență se identifică într-o măsură anumită cu statul. Națiunea cuprinde elemente mult mai complexe și mai diverse decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
această țară - mai periculoase decât cele mai anarhiste curente. Nu numai că-i lipsește complet problematica socială, dar acest gen de naționalism se refuză oricărei slăbiciuni revoluționare. El privește realitățile de sus în jos; e conservator și se bazează pe aristocrație și țărănimea înstărită, cele două reazeme ale reacțiunii, față de care burghezia reprezintă un efort revoluționar permanent. Nicăieri ca în Franța naționalismul nu este mai mult istoric, în sensul rău al acestui cuvânt, adică fixarea și atașarea statică de un trecut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluție contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Era o spaimă atotcuprinzătoare... egalitatea (ca și cum ar fi voit să-și pedepsească apărătorii și să-și minimalizeze dușmanii) se manifesta triumfătoare, o egalitate de animale sălbatice, cu un același nivel de sîngeroasă mîrșăvie, căci fanatismul intereselor echilibrează delirul trebuințelor iar aristocrația împrumută sminteala gloatei și boneta de lînă nu se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte, transformarea identică ce afectează indivizii reuniți în grup ne permit să conchidem că masa nu este "plebea", "gloata", săracii, ignoranții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte, transformarea identică ce afectează indivizii reuniți în grup ne permit să conchidem că masa nu este "plebea", "gloata", săracii, ignoranții, proletariatul hoi polloi care s-ar opune elitei, aristocrației. Mulțime înseamnă lumea întreagă, eu, voi, fiecare dintre noi. De îndată ce sînt împreună oamenii, fără nici o distincție, alcătuiesc masa. Pe de altă parte, ceea ce a fost considerată a fi criminalitatea maselor nu este decît o iluzie. Violente și anarhice, masele cad
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fapte la care nici un individ, separat considerat, n-ar îndrăzni să se gîndească. Iar Le Bon nu ezită să le impute un rol eminamente negativ în istorie: "Civilizațiile au fost create și conduse pînă în acest punct de o mică aristocrație, nicidecum de mulțimi. Acestea din urmă nu au decît puterea de a distruge. Dominația lor reprezintă întotdeauna o fază de dezordine"115. Dar și preludiul unei noi ordini; iată cum lucrează gîndul profund al lui Le Bon. În plus, mulțimile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
rodată de imitare a superiorilor de către inferiori, de reproducere fidelă a invențiilor de sus în jos, de supunere a tuturor la unul și același model. "O ierarhie socială e utilă, scrie Tarde, mai ales prin aceea că favorizează expansiunea exemplelor; aristocrația este un castel de apă necesar revărsării în cascade succesive a imitațiilor, cascade succesiv lărgite"252. Cînd afirmăm despre o organizare că e mai eficientă pentru că asigură o mai bună coordonare între indivizi sau că ajută la evitarea greșelilor în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care se constituie în semn distinctiv al claselor sociale și al civilizațiilor. Grecii și romanii bogați aveau una. Și începînd cu veacul al XIV-lea al erei noastre, italienii și francezii, imitîndu-i, au creat salonul. De inventat, l-a inventat aristocrația, dar burghezii sînt cei care au contribuit la răspîndirea lui, transformîndu-l în camera centrală a casei, indiferent cît de mic va fi fost. (Dispariția salonului și înlocuirea lui cu camera de zi, care e un simplu spațiu în care au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
analogie. Să spunem că ea s-ar situa între polul tradițiilor, prejudecăților și credințelor pe de o parte, și polul rațiunii, al logicii și sentimentului personal pe de cealaltă parte, la fel cum burghezia e bine instalată între popor și aristocrație. Să mai admitem că opinia ar fi un ansamblu mai mult sau mai puțin coerent de reflecții și răspunsuri la probleme de actualitate. În realitate, opinia este un sistem statistic dominat atît de logică, cît și de sentiment, și împărtășit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui Freud și a discipolilor lui, între psihanaliză și psihologia mulțimilor. Da, știu. Acestor puriști le repugnă filiația care îl unește pe eroul gîndirii de zilierii istoriei ideilor: Le Bon, Tarde, Mac Dougall. Din motive de nemărturisit, care țin de aristocrația intelectuală, dar și de culoarea politică, ei preferă, se înțelege, filiația mai nobilă a unui Nietzsche, Kant etc. Freud însă nu i-a citit. I-a citit însă tocmai pe marginalii huliți, de mai sus. I-a discutat, i-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman („membru al aristocrației roșii”, „complotist împreună cu Iliescu”, jucând rolul tânărului revoluționar); 7. Virgil Măgureanu („membru al Securității din 1972”, apparatcik pro-moscovit, apropiat al lui Ion Iliescu, viitorul șef al Serviciului Român de Informații); 8. Iulian Vlad (șeful Securității care, deși implicat în complot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pronie previzibilă) decât cel propriu ortodoxiei creștine (care asumă, în termenii teologiei pauline, o cunoaștere parțială „în ghicitură” (1Cor. 13,12), sub rezerva eshatologică a vederii „față către față”. În același timp, este foarte semnificativă trecerea de la codul etic al aristocrației militare (care domină în feudalism) către setul de virtuți impus în climatul social al monarhismului absolutist, pe care John Milbank o caracterizează drept „schimbare în economia dorinței”. Milbank remarcă nu atât o schimbare a „obiectului” dorinței, cât „promovarea dorinței în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dimpotrivă rolul managerului, al gestionarului resurselor financiare, materiale și mai ales umane a devenit crucial. Acesta asumă o responsabilitate socială, mai degrabă decât una a maximizării profitului. Managerii devin, În concepția lui Drucker (1973:319), „noua elită ce Înlocuiește preoțimea, aristocrația și chiar pe oamenii de știință”. În opoziție cu ultima aserțiune, am spune noi, managerii, ca și oamenii de știință, fac parte din societatea rațională, acționează În baza unei cunoașteri raționale, științifice, standardizate, pentru interesele unor principali legitimi. Managerii, prin intermediul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ei atrage călătorii fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
independent, cum e San Marino în Italia, pe proporții mai mari, cu o populație voluntară, acceptând în totul constituția noastră, care n-ar fi fost - lucrul e de la sine înțeles - deloc liberală. Am fi introdus sistemul castelor: războinici-sclavi, întemeind o aristocrație severă, bazată pe urmărirea strictă a filiației, cu împiedicarea oricărei mezalianțe cu elemente inferioare. În concepția noastră și cei din clasa sclavilor (de altfel din punct de vedere material apărați de orice mizerie, mizerabili numai moralmente) ar fi fost mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]