1,017 matches
-
paradis. Încolo, Dante e poetul teolog și nu o dată cânturile lui sunt pură teologie versificată magistral. Aceasta se vede mai ales în Paradisul, unde „materia” inspirației fiind necorporală și pur spirituală, artistul a simțit nevoia s-o contureze cu ajutorul cerurilor aristotelice, al silogismelor scolastice și al simbolurilor mistice. Sunt aproape singurele elemente plastice care îi înlesnesc să ierarhizeze substanțele imponderabile și incandescente ale sufletelor, ale îngerilor, contopite în nesfârșitul ocean de lumină dumnezeiască al armoniei paradisiace. Față de liberul elan al lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Breb. Inițiat timp de șapte ani în misterele gnoseologice ale Egipetului, ucenicul dac ajunge să învețe "a ceti semnele pe care le-a pus Dumnezeu în lucruri și în oameni" (p. 98). Această "învățătură" cuprinde, e drept, și cunoașterea rațională, aristotelică, după "ritoriceasca rânduială" (v. în acest sens dezlegarea "gâcitorii" de la p. 47), dar și o serie de "științe" oculte, precum astrologia (v. remarca despre Constantin de la p. 51), tarotul (episodul de la pp. 98-99) și, mai ales, fizionomia, adică arta de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Originile monahismului și puritatea începuturilor / 45 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană / 175 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a naturii / 178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
III-lea, Reconstrucția imaginarului la începutul modernității, încearcă să contureze cât mai clar modificările ce intervin în imaginarul modernității și să sublinieze elementele de cotitură ce se regăsesc la începutul modernității. A fost surprinsă trecerea de la perceperea substanțialistă, în viziune aristotelică, a lumii la una mecanică, în care se caută legile naturii, aceasta devenind scopul științei. Un alt element foarte important este trecerea de la o perspectivă unitară a științei spre una discontinuă, specializată, trecere ce s-a realizat printr-o nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
relaționarea directă cu Dumnezeu, ci și folosindu-se și de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căror operă a fost determinantă pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit Abū Ībn Sină (Avicena), medic și filosof de origine persană (980-1037) numit în de către arabi "al treilea Aristotel". Opera sa pornește de la filosofia aristotelică și influențează gândirea filosofică scolastică. "Petrus Hispanus însuși îl utilizează în elaborarea unei teorii a cunoașterii, iar Thomas de Aquino preia de la Avicena distincția dintre esență dintre esență și existență în lucrarea sa De ente et essentia. Albertus Magnus îl
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a celei aristotelice. Raționalitatea și ordinea metodică specifică aristotelismului este aplicată spiritului latin, iar consecința este filosofia medievală în ansamblul ei. Astfel se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Prin el se transmit imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost necesar de un liant între cele două civilizații. Din punct de vedere istoric această legătură a fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în mod direct
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în mod direct, ci prin intermediul traducerii și lucrărilor lui Boethius. Astfel, că, la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de interpretare. În acest context nu mai putem vorbi despre opera lui Aristotel decât prin intermediul noilor interpretări și a noilor viziuni, puritatea sa fiind diminuată. Pentru că sursele de informații au fost diferite, iar traducerile din ce în ce mai diverse nu doar din opera aristotelică, ci și altor autori, cum ar fi Arhimede (1269), Platon (Menontradus între 1154-1160, Phaidon 1156)76, s-au constituit în Occident adevărate școli de traducere din limba greacă. Una din primele școli a fost construită la Toledo, sub coordonarea episcopului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se pot accepta elemente ale unui viitor imaginar pulsional complex și ale cărui rădăcini sunt în cadrul acestui mesaj, dar și a cenzurii impusă de biserică. Dar prin analiză comparativă, folosirea traducerilor arabe și a interpretărilor specifice lui Averroes, mesajul aristotelic capătă o nuanță mistic-pulsională. Această tendință de a depăși limitele raționalității a făcut ca o parte importantă a operei lui Aristotel să fie reconsiderată din perspectiva creștinismului. În 1215 a fost interzisă predarea Fizicii și Metafizicii la Universitatea din Paris
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale căror dezvoltare determină o nouă modalitate de a percepe lumea este analiza existențialelor și clasificarea lor, problema sufletului și a modalităților de relaționare cu lumea, relația cu natura și dezvoltarea științelor naturale. Astfel imaginea pe care o propagă filosofia aristotelică dacă inițial era de natură rațională, ulterior aceasta este sursă a pulsionalității și implicit a începuturilor de Renaștere. 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor Dincolo de perspectivele teologice specifice imaginarului perioadei medievale se dezvoltă și o nouă imagine despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin aceasta este eliminată raționalitatea specific aristotelică și problemele legate de aceasta. Cea de-a treia direcție este cea în opoziție dezvoltată ca nominalism. Între acestea nominalismul concepției lui Occam, nu apare într-un spațiu de susținere totală a concepțiilor tomiste, ci dimpotrivă într-un spațiu al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.4.3. Logica 102 și raționalitatea pură În contextul căutării adevărului și a identificării modalităților de a ajunge la acesta, logica joacă un rol specific în cadrul gândirii medievale. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la cărțile ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mentale": Logica se deosebește de alte științe prin faptul că logica este despre conținuturilor mentale (intetiones animae), în timp ce celelalte științe nu sunt"107. Astfel la nivelul logicii apar direcții care privesc dezvoltarea acesteia ca metodică a gândirii. Dincolo de structurile raționale aristotelice ce au fost dezvoltate în respectiva perioadă apar noi mecanisme de gândire. Unul dintre acestea este cel dezvoltat de către Raimundus Lullus 108 care depășește prin organizarea sa limitele unei raționalități pure și se dezvoltă ca mecanism de construcție a realității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a de a realiza combinații simple. Cea de-a patra figură este alcătuită din trei cercuri concentrice mobile determinând posibilitățile de combinare. Acestea reprezintă realități a căror cunoaștere este posibilă doar prin ars magna. Astfel arta combinatorică combină tradiția aristotelică cu viziunea unor mecanisme de ordonare a acestora. Prin acest mecanism s-a dezvoltat o lume a combinărilor a cărui rezultat este o lume pur rațională, un pas spre realizarea unei relații între realitate și creație mentală ca subiect al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Aquino și averroism. Concepția privind unitatea intelectului nu doar că elimină ideea independenței individului, dar este și premisa unei viziuni unitare asupra lumii, prin care fiecare dintre participanți la existență poate influența manifestările acesteia. Ajuns în cultura occidentală odată cu operele aristotelice, Averroes era considerat ca fiind cel mai mare interpret al acestora, astfel încât numele său în perioada scolastică a rămas de Comentatorul, așa cum cea a lui Aristotel a fost de Filosoful. Principala sursă de conflict a fost problema unității intelectului care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu și altfel natura. Trecerea de la teologia axată doar pe ideea de Dumnezeu înspre cea care cercetează și partea componentă a naturii se face treptat și cu opoziție din partea bisericii. Această transformare se realizează datorită intrării în contact cu scrierile aristotelice și ale filosofilor arabi. Trecerea dinspre platonismul scrierilor perioadei patristice spre aristotelismul scolastic se realizează prin includerea analizei naturii între celelalte forme de adevăr. Dar viziunea asupra cunoașterii care să cuprindă și natura nu s-au pierdut nici un moment. Boethius
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce se cunoaște prin experiență, spun că, chiar dacă cineva nu are experiență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una dintre perioadele cele mai dinamice din istoria gândirii. Este un moment de sinteză culturală în care se adună și se împletesc tradițiile importante, obținându-se viziuni diverse ale lumii care în mod normal erau în stare de conflict. Tradițiile aristotelice și tomiste se împletesc cu cele platonice, la care se adaugă elemente aparținând tradițiilor arabe și ebraice, iar în final filosofiile naturii specifice perioadei presocratice, reprezintă premisa pentru un alt mod de a vedea lumea. Aceste tradiții determină o dezvoltare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nominalium"150. În perioada Renașterii se dezvoltă aceste direcții alcătuind câteodată, în cadrul universităților, adevărate puncte de rezistență ale raționalității medievale. Dar în cadrul acestei diversități apar și personaje paradoxale așa cum a fost Girolamo Savonarola, a cărui sistem de gândire de orientare aristotelică a fost pus în practică în republica Venețiană 151. Un al doilea curent este cel al reprezentării metaforice a naturii, pornind de la tradițiile arabe și ebraice, dezvoltă imagine simbolică asupra existenței. Acesta este prin structura sa un imaginar pulsional, și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceea putem considera că exista o interrelație între momentul în care au fost traduse anumite texte și dezvoltarea imaginarului specific epocii. În domeniul filosofiei existau pe lângă textele sfinților părinți care integrau o parte a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]