1,171 matches
-
cercet?tori s�nt pe c�ț de intense, pe at�ț de numeroase. �n s�nul acestei comunit??i v?d lumina zilei �ns? trei sensibilit??i. Mai �nt�i politehni?ții, care se dedic? �n special vulgariz?rîi aritmeticii politice, problemelor economice ?i cu prioritate a celor ap?rute odat? cu industrializarea. Al?turi de ei, medicii ?i igieni?ții se plaseaz? pe terenul utilit??îi imediate atunci c�nd se arăt? preocupă?i de demografie ?i de profilaxia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de prim? importan?? pentru �n?elegerea societ??ilor moderne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să o invite de mai multe ori. "Am dansat de opt ori cu Gérard, de trei ori cu Max, de patru ori cu Bernard, o dată cu André", recapitulează Bab a doua zi după o petrecere-surpriză. Care băiat o plăcuse mai mult? Aritmetica dansului devine un indice al preferinței. Însă cantitatea nu e totul. Fetele care flirtează sunt sensibile de asemenea la calitatea slow-ului. Dacă un băiat este atras de o fată, și dacă nu simte vreo reticență din partea acesteia, poate să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu capul ras, antrenament complet gol, alimentație insuficientă și mizerabilă, odihnă pe o saltea de trestie și biciuiri repetate pentru formarea deprinderii de a suporta durerea). În rest, o instrucție intelectuală minimală, constând din scris-citit, eventual câteva noțiuni elementare de aritmetică și de cântece militare. Viața permanentă de cazarmă favoriza practica curentă și deschisă a pederastiei. Fetele beneficiau și ele de o instrucție premilitară, formată din exerciții de alergare, marșuri, antrenamente de luptă, aruncarea discului și a suliței. Cu totul diferită
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlare numai pentru copiii orfani de război. Părinții își trimiteau copiii la școala particulară, în care preda un singur învățător. Locul de desfășurare al actului didactic era locuința învățătorului sau sub porticele orașului. Aici copiii dobândeau noțiuni de scris-citit, de aritmetică și de muzică, durata procesului de învățământ fiind de 5 până la 7 ani. După vârsta de 14 ani, în tabla de materii școlare a elevului, educația fizică deținea locul precumpănitor. Elevii scriau pe tăblițe cerate (în epoca elenistică foloseau foile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiind de 5 până la 7 ani. După vârsta de 14 ani, în tabla de materii școlare a elevului, educația fizică deținea locul precumpănitor. Elevii scriau pe tăblițe cerate (în epoca elenistică foloseau foile de papirus) texte literare și elemente de aritmetică, limitate la cele patru operații (tabla înmulțirii era cunoscută încă din timpul lui Pitagora). În cadrul programei școlare, locul principal îl dețineau poeții Solon, Hesiod și Homer, deoarece aceștia puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
socotitul și gramatica, perioada acestei instrucții întinzându-se până la 12 ani. Următoarea etapă de școlarizare, cuprinsă între 12-16 ani, era destinată școlii de gimnastică (palestra), după care demersul educativ continua între 16-18 ani, etapă de vârstă în care se studia aritmetica, astronomia și geometria. La prima tinerețe, între 18-20 de ani, tinerii urmau școala de efebi, în care educația era orientată excesiv spre activități cu profil militar sau practic-utilitar. Cei care se dovedeau deosebit de capabili din punct de vedere intelectual, dovedind
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organizator de școli. Reorganizând școala de grad superior de la Tyrnavia (Slovacia), în 1554, pedagogul a introdus o serie de discipline de învățământ prin care urmărea să formeze dimensiunea umanistă a tânărului. În consecință, alături de retorică, poetică și gramatică, erau adăugate aritmetica și geometria. Marele pedagog umanist, Nicolaus Olahus, a avut meritul de a se fi îngrijit de elaborarea și tipărirea de manuale școlare, de a fi militat pentru accesul egal al tuturor copiilor la educație, fără îndoială o latură esențială a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de pildă cea de la Cotnari, din secolul al XVII-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul colegiilor se studia aritmetica, geometria, astronomia și muzica. La colegiul înființat de Honterus la Brașov, în anul 1544, s-a predat și cosmografia, tipărită chiar de el. Școlile de limbă română și slavonă din secolul al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XVII-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul colegiilor se studia aritmetica, geometria, astronomia și muzica. La colegiul înființat de Honterus la Brașov, în anul 1544, s-a predat și cosmografia, tipărită chiar de el. Școlile de limbă română și slavonă din secolul al XVII-lea (Sf. Gheorghe Vechi, Câmpulung, Târgoviște, Putna
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Vechi, Câmpulung, Târgoviște, Putna, Iași, Șcheii Brașovului) funcționau după o programă asemănătoare. La Târgoviște, în anul 1667, a fost elaborată o primă gramatică în limba română. În asemenea școli se propuneau exerciții de scriere și citire, se predau cunoștințe de aritmetică (în special cele patru operații), noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Vardalab elaborează o carte de fizică experimentală etc. Academia Domnească din Iași, în special în perioada 1765-1821, propunea o nouă orientare a studiilor, în care planul de învățământ cuprindea fizică modernă, psihologie rațională, logică, gramatică elină, latină și arabă, retorica aritmetica, geometria, algebra, trigonometria, dreptul, geodezia, arhitectura în limba română (după anul 1813), desenul ingineresc. De pregătirea inginerilor hotarnici se preocupa, după anul 1818, Gheorghe Lazăr. Se remarcă aici profesorul Nichifor Theotokis, autor al unei lucrări de fizică, Elemente de fizică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
zile pe săptămână, în fiecare dimineață de la 9 la 10. De asemenea, în hrisovul lui Alexandru Ipsilanti destinat școlilor, se prevedea derularea activității instructiv-educative după un orar alcătuit în conformitate cu principiile pedagogice, în care dimineața erau incluse obiectele școlare mai dificile (aritmetica, geometria, filosofia), iar după-amiaza, discipline cu caracter umanist (istoria, astronomia, geografia etc.) La școala de la Sf. Gheorghe-Vechi din București, învățătorul preda dimineața gramatica, iar după-amiaza ,,bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlare mai dificile (aritmetica, geometria, filosofia), iar după-amiaza, discipline cu caracter umanist (istoria, astronomia, geografia etc.) La școala de la Sf. Gheorghe-Vechi din București, învățătorul preda dimineața gramatica, iar după-amiaza ,,bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar după-amiaza preda geografia. Intrarea la clasă nu se făcea haotic, ci se anunța prin clopoțel și sub supravegherea pedagogului. Elevii beneficiau de un program zilnic riguros. Astfel, înaintea începerii cursurilor ascultau mai întâi slujba utreniei, apoi intrau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
treceau din nou în sălile de meditație pentru studiu individual. Creșterea numerică a instituțiilor școlare în acest răstimp a impus tipărirea de cărți destinate în special instruirii tinerilor. Prin urmare, se tipăresc și se întrebuințează în școli abecedare, gramatici, geografii, aritmetici, fizici etc., precum și o serie de cărți cu texte bilingve, cărți populare etc. Pentru citit se utilizau în special cărțile religioase, iar una din primele tipărituri destinată scopului didactic a fost Întâia învățătură pentru tineri, apărută la Râmnic în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Banat, de unde vor fi aduse în afara lanțului carpatic de către tinerii ardeleni ce învățau în școlile muntene și moldovene. În multe școli se punea un accent deosebit pe ,,învățătura bisericească”, în altele se predau cântările, noțiuni de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul 1789. Descrierea Valahiei, un manual de geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de lăudat meșteșug” este ,,învățătura numărării”, pe care elevii au numit-o ,,aritmechii”, știință ,,atât de trebuincioasă în toate trebile vieții noastre”. Fără această știință ,,nimic nu să poate face”, deoarece de la ea provine ,,toată cea bună chivernisire”. Elemente de aritmetică tipărește la Iași, în anul 1818, D. P. Govdela, doctor și profesor ,,de arte libere și de filozofie”. Învățământul dobândise o orientare laică, științifică și practică, motiv pentru care se impunea necesitatea publicării unor cărți și din aceste domenii. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Râmnic, în care pentru dascălii preparatori domnitorii acordau privilegii, scutiri de dări etc. În Banatul istoric și în Ardeal, conform legiuirilor școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia. Învățarea citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de cunoaștere este superior celui formulat de Comenius, care făcea din intuiție mai ales un mijloc de dobândire a reprezentărilor. Bizuindu-se pe cele trei caracteristici ale determinării cunoștințelor, Pestalozzi stabilea obiectele de învățământ aferente instrucției: numărului îi corespunde predarea aritmeticii, formei îi corespunde predarea geometriei, desenului, scrierii și lucrului manual, în timp ce numelui i se pretează predarea limbii materne, științelor naturale și celor umaniste. La toate acestea, pedagogul elvețian mai adăuga în mod obligatoriu gimnastica. Instituțiile care concură la educarea copilului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sinteză, pe baza căruia copilul se ridică la primele generalizări și abstractizări, rămâne cea mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru metodica scris-cititului, a aritmeticii, istoriei, geografiei, științelor naturale și gimnasticii. Johann Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre educație pe natura umană și pe cunoașterea ei, propunând în primul rând o fundamentare teoretică, bazată pe psihologie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cea lancasteriană, profesorul român fiind în total dezacord cu acest instrument de lucru), metode de fixare ale cunoștințelor. Ioan P. Eliade, profesor și pedagog la Ploiești, autor a câtorva lucrări de pedagogie și studii pedagogice, precum și de manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea către celelalte creatoare. A neglija educațiunea junimii este a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a preotului, stabilea calitățile morale și nivelul de instruire ce urma să le întrunească învățătorul, stipula conținutul învățământului poporal (se preda citirea și scrierea, aritmetică și religie, învățături morale și cântări bisericești), impunând necesitatea uniformizării materiilor și a metodelor de predare. Planul mai impunea ca școala să fie frecventată de copii între 6-12 ani, apoi o dublă subordonare a școlii față de autoritățile civile și cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iorgovici și Dimitrie Țichindeal, ultimul era ,,seniorul” (directorul, nns.) acestei școli - au asigurat o pregătire temeinică a elevilor la nivelul cerințelor epocii, dar le-au insuflat o dragoste profundă pentru ridicarea materială și spirituală a românilor-bănățeni. Țichindeal militează pentru studierea aritmeticii în toate școlile elementare, promovează introducerea alfabetului latin în tipăriturile românești, traduce și tipărește el însuși cărți cu pilde morale pe înțelesul omului obișnuit. Pedagogul înțelege prefacerile economice din lumea satului și, implicit, nevoia de pregătire profesională a copiilor și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]