2,819 matches
-
de ischemie cardioplegică sub clampaj aortic. În timpul reperfuziei după ischemie au fost observate un număr de fenomene nocive: necroza unor miocite, edemațiere celulară, fenomen „no-reflow”, infarct hemoragic miocardic, producerea de radicali liberi de oxigen, deprimarea postischemică a funcției ventriculare și aritmii de reperfuzie. Absența necesității utilizării medicației inotrop pozitive după revascularizare sugerează de asemenea o bună protecție miocardică intraoperator. Detaliile tehnice chirurgicale nu fac obiectul volumului de față, acestea fiind prezentate numai în măsura în care sunt necesare pentru înțelegerea indicațiilor de tratament și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
intervențională și tehnici chirurgicale de by-pass aorto-coronarian au condus la scăderea morbidității și mortalității prin IMA. Cu toate aceste îmbunătățiri, complicații electrice și mecanice ca șocul cardiogen, rupturi de perete ventricular și sept, insuficiență mitrală acută, pericardită, tamponadă cardiacă și aritmii au consitutit provocări zilnice pentru comunitatea medicală în asistarea pacienților cu IMA (Cohn [3,4]). Dintre aceste complicații, șocul cardiogen după infarct miocardic acut are cel mai mare impact asupra mortalității spitalicești și a supraviețuirii tardive. Pierderea a peste 40
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
spontan de origine ischemică datorat unui eveniment ca eroziunea plăcii aterosclerotice și/sau ruptura, fisura sau disecția acesteia. Tipul II Infarct miocardic consecutiv ischemiei datorită fie creșterii cererii de oxygen sau scăderii ofertei de oxygen, spasm coronarian, embolie coronară, anemie, aritmii, hipertensiune sau hipotensiune. Tipul III Deces cardiac brusc, neașteptat, incluzând stopul cardiac, adesea cu simptome sugestive de ischemie miocardică acompaniată de o probabilă nouă supradenivelare ST, sau un nou bloc de ramură stângă sau dovezi de tromb recent într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
postinfarct sau insuficiență mitrală care necesită corecție chirurgicală, 4. Șoc cardiogen la bolnavi sub 75 de ani, cu supradenivelare ST, Bloc de ramură stîngă, sub 36 de ore de la IM, sau un IM posterior sub 18 ore de la debut, 5. Aritmii ventriculare ce amenință viața și stenoză LM egală sau peste 50% sau leziuni de 3 vase. Clasa II a 1. Reperfuzie primară la bolnavi la care fibrinoliza sau PCI au eșuat cu anatomie coronară adecvată și se află la sub
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
initial decedează ulterior. Identificarea precoce a pacienților cu insuficiență de pompă a condus la o reducere importantă a mortalității precoce și tardive. Tromboliza și PCI primar aplicate în primele ore de la ocluzia coronară pot combate șocul la 50% din bolnavi. Aritmii maligne și disfuncții miocardice regionale complică evoluția. Eșecul acestor metode urmate de revascularizare chirurgicală a fost asociat cu o mortalitate de 40-60%. Rolul acestor metode urmează a fi precizat printr-o experiență mai largă. Indicațiile de BAC în IM în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
nu constituie în sine o indicație operatorie. În asemenea situații, indicația este legată de stadiul bolii coronare - leziuni semnificative de vase coronare și funcția VS. Operația constă în rezecția anevrismului și reconstrucția camerei ventriculare. Este necesară îndepărtarea trombilor prezenți, corectarea aritmiilor ventriculare și BAC. Corecția chirurgicală are ca obiective : - Restabilirea anatomiei VS, contur și volum, „remodelare chirurgicală” („reverse remo-deling”) - Prevenirea dilatării suplimentare a VS, - Restabilirea geometriei VS - formă, - Îmbunătățirea funcției VS [34]. Tehnici chirurgicale au fost realizate în timp: - Incizia anevrismlui
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chirurgicale, pacientul este dispensarizat teritorial, deplasarea sa la serviciul chirurgical fiind opțională. Urmărirea postoperatorie a bolnavilor operați este recomandată cu metode clinice, funcționale și de laborator: 1. Starea subiectivă și obiectivă (durata și calitatea vieții, capacitate de efort, prezența anginei, aritmii, insuficiență cardiacă etc.). 2. Medicație coronarodilatatoare, beta-blocante, inhibitori de enzimă de conversie, medicație cardiotonică și diuretică, antiaritmice, conform necesităților. 3. Medicația antiplachetară (Aspirină, Clopidogrel) și anticoagulantă (Trombostop) cu menținerea INR 2-3. Durata anticoagulării după BAC trebuie stabilită individual. 4. Combaterea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prin intermediul examenului obiectiv și electrocardiografic. Testele non-invazive, cum sunt testele de efort, ecocardiografia, testele scintigrafice cu thaliu sau cu thaliu-Dipiridamol, sunt indicate la pacienții cu mai mulți markeri majori de suferință miocardică cum ar fi angina instabilă, bolile valvulare severe, aritmiile severe sau pacienții IMA recent sau la pacienții cu risc ceva mai mic cum ar fi vârstnicii, cei cu diabet zaharat, insuficiență cardiacă compensată, angor stabil sau IMA vechi [133, 183]. Algoritmul propus pentru investigația cardiacă preoperatorie este utilizat, pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
terapeutice la pacienții coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul coronarian sunt opțiuni indicate în funcție de particularitățile pacienților. Aritmiile, mai ales fibrilația atrială complică frecvent rezecțiile pulmonare și, din fericire au caracter benign și trecător. S-a renunțat la administrarea profilactică de digoxin, diltiazemul fiind uneori recomandat [7]. După investigarea celor două funcții vitale, cele mai afectate perioperator în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
vârful cateterului este de obicei situat în atriul drept și permite monitorizarea și orientarea tratamentului de echilibrare volemică prin măsurarea presiunii venoase centrale (PVC). Prin urmărirea manometrică, dar mai bine electronică a acesteia se estimează volumul intarvascular, sau apariția unor aritmii, pe imaginea undei atriale drepte (modificarea undelor A, C și V atriale). Permite, de asemenea, administrarea unor soluții și medicamente iritante (exemplu, clorură de potasiu, aminoacizi) sau care necesită administrarea centrală datorită efectului vasopresor (adrenalină, dopamină etc.) ca și prelevarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
și consumul de oxigen etc. (tabelul 2.20) [79]. Contraindicațiile sunt aceleași cu cele de la inserarea oricărui cateter venos central. Complicațiile legate de caterul de tip Swan-Ganz (PAC) sunt relativ puțin frecvente, între 0,02-1,5%, cele mai notabile fiind aritmiile și mai rar embolia, pneumotoraxul sau ruptura de arteră pulmonară [98]. Interpretarea valorilor date de PAC este supusă unor erori datorate unor factori tehnici sau care țin de pacient, cei mai importanți fiind legați de poziționarea corectă a cateterului, de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
radioterapie există un risc crescut de toxicitate pulmonară, cardiacă și de mielosupresie. Consultul interdisciplinar, mai ales examenul pneumologic, clinic și funcțional trebuie să completeze investigația preoperatorie. Manipularea cordului și a vaselor mari în cursul operațiilor pe esofag crește pericolul de aritmii, monitorizarea cardio-vasculară impunându-se câteva zile după intervenție. Un element care crește riscul general anestezico-chirurgical este legat de faptul că operațiile de esofagoplastie sunt lungi și laborioase și se însoțesc de întreg cortegiu de complicații legate de acestea cum ar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
adrenalină, provoacă un profund răspuns hemodinamic, cu creșterea activității cardiace și a TA (24). Dacă la pacienții tineri cu funcție cardiacă normală consecințele sunt puțin importante, la pacienții vârstnici, ce pot avea boli macrovasculare, acestea pot fi severe sau fatale. Aritmiile severe sau infarctul miocardic acut în timpul hipoglicemiei sunt mai frecvente la pacienții cu boală cardiacă ischemică (24). Hipoglicemia acută se poate asocia cu prelungirea intervalului QT și secundar cu creșterea riscului de aritmii ventriculare și moarte subită (50). Manifestările neuropsihice
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
macrovasculare, acestea pot fi severe sau fatale. Aritmiile severe sau infarctul miocardic acut în timpul hipoglicemiei sunt mai frecvente la pacienții cu boală cardiacă ischemică (24). Hipoglicemia acută se poate asocia cu prelungirea intervalului QT și secundar cu creșterea riscului de aritmii ventriculare și moarte subită (50). Manifestările neuropsihice sunt, de asemenea, frecvente în timpul hipoglicemiilor acute (Tabelul 14). Printre cauzele lor se numără: leziuni focale cerebrale produse de glucopenie, ocluzii trombotice acute datorate tulburărilor hemodinamice, hemostatice, reologice induse de hipoglicemie, ischemie cerebrală
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
au fost evidențiate la debutul infarctului și în evoluția sa: 1. externarea pacientului din spital este discutabilă în funcție de tratamentul aplicat inițial și/sau complicațiile apărute. Astfel, pacienții care au fost revascularizați conform diferitelor protocoale de reperfuzie și care nu au aritmii ventriculare severe, ischemie recurentă sau insuficiență cardiacă congestivă pot fi externați în mai puțin de 5 zile, dar în mod obișnuit în zilele 5-6. Pentru pacienții care au prezentat evoluție complicată, sau nu au fost revascularizați medical/intervențional, externarea este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sub 20 de minute), care apare la 10% din pacienți este considerată ca având un prognostic extrem de rezervat. Înregistrarea electrocardiografică Holter, sau monitorizarea prin telemetrie a pacienților în secțiile de terapie intensivă coronarieni se utilizează din două motive fundamentale: monitorizarea aritmiilor și a modificărilor recurente de segment ST; 2. Determinarea enzimelor serice cu tropism miocardic (CK-MB), troponina T sau I este utilizată pentru diagnosticul diferențial al anginei instabile de IMA constituit; 3. Determinarea proteinei C reactive este de viitor în evaluarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
produsă de un spasm coronarian localizat, care determină scăderea tranzitorie marcată și abruptă a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV și FV) și moarte subită [20]. SIMPTOMATOLOGIE Durerea coronariană tipică în angina Prinzmetal este de repaus, de durată și intensitate mai mare decât durerea coronariană comună, care nu apare la efort, nu este produsă de factori
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
durerea are „orar fix”, mai frecventă în partea a II-a a nopții, între miezul nopții și ora 8 dimineața, câteodată apare în episoade de 2-3 minute, până la 30-60 minute, fiind calmată de administrarea de nitroglicerină. Durerea se asociază cu aritmii simptomatice, uneori sincopă (secundară blocului AV, asistoliei sau tahiaritmiilor ventriculare), migrenă, sindrom Raynaud, etc. Apare la persoane mai tinere, de obicei de sex feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fidel în provocarea modificărilor caracteristice; astfel, administrarea de 0,05 mg (până la 0,1-0,25 mg) poate produce în 3-5 minute modificări ECG tipice însoțite de durerea anginoasă; testul trebuie să fie efectuat într-o supraveghere continuă deoarece poate produce aritmii majore sau IM acut. Contraindicațiile testului cu ergonovină cuprind: IM recent, boală cerebrovasculară HTA severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
minute modificări ECG tipice însoțite de durerea anginoasă; testul trebuie să fie efectuat într-o supraveghere continuă deoarece poate produce aritmii majore sau IM acut. Contraindicațiile testului cu ergonovină cuprind: IM recent, boală cerebrovasculară HTA severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
netă la sexul feminin, alte boli asociate cu DSA fiind: trisomia 21, sindromul Ellis, sindromul Holt-Oram etc. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii sunt de obicei asimptomatici. Dacă există un shunt important stânga-dreapta pot apărea: fatigabilitate, dispnee de efort (30-70% din cazuri), hipertensiune pulmonară, aritmii supraventriculare, insuficiență cardiacă, infecții pulmonare recidivante, hipotrofie ponderală [10]. EXAMEN OBIECTIV Șoc apexian deplasat către stânga, impuls ventricular drept, pulsații ale arterei pulmonare, aria matității cardiace relative mărită în sens transversal. Stetacustic: - zgomot 1 normal sau dedublat, datorită accentuării componentei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
uneori „cianoză diferențială”, PVC crescută (turgescență jugulare), semne de HTP, edeme periferice doar în condițiile decompensării cardiace drepte. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma: undele P înalte, ascuțite, SAD, HVD și deviația axială dreaptă sunt elementele patognomonice; uneori pot fi prezente aritmii supraventriculare; 2. Examenul radiologic: dilatarea arterelor pulmonare centrale cu diminuarea fluxului periferic, uneori calcificări la nivelul AP (semn de HTP prelungită). Indicele cardiotoracic poate fi normal sau ușor crescut (DSV, PCA), mult crescut (DSA); 3. Ecocardiografia vizualizează boala cardiovasculară congenitală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală/tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard îngroșat [10, 20]. G. SINDROMUL INSUFICIENȚEI CARDIACE EPIDEMIOLOGIE. PREVALENȚA ȘI INCIDENȚA INSUFICIENȚEI CARDIACE Insuficiența cardiacă (IC) este o boală frecvent întălnită, fiind principala cauză de mortalitate în cardiologie. După Braunwald (2005) prevalența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]