4,701 matches
-
manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor din Bucovina, fapt ce ar fi legitimat adeziunea lor la răscoală 16. Cu toate că cercetările ulterioare nu au confirmat prezumtiva origine armenească a conducătorului revoltei 17, ideea a fost reluată în special de către istoricii armeni care au continuat să-l plaseze
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor din Bucovina, fapt ce ar fi legitimat adeziunea lor la răscoală 16. Cu toate că cercetările ulterioare nu au confirmat prezumtiva origine armenească a conducătorului revoltei 17, ideea a fost reluată în special de către istoricii armeni care au continuat să-l plaseze pe Mihalcea Hâncu în șirul înaintașilor care au influențat istoria Moldovei, alături de Ion vodă și legendarii fii ai Serpegăi 18. Cronicile, corespondența diplomatică datând din acea vreme sau relatările călătorilor străini impresionați de consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
străini impresionați de consecințele tulburărilor ce au zdruncinat ordinea în Țara Moldovei nu-i amintesc însă pe aceștia printre protagoniștii evenimentelor. Nici în cuprinsul celor două studii, fundamentale pentru înfățișarea frământărilor de la cumpăna anilor 1671-1672, nu aflăm referiri la rolul armenilor în timpul episodului soldat cu alungarea temporară a lui Gheorghe Duca din scaunul de la Iași. În articolul alcătuit de N. Grigoraș, autorul a încercat, așa cum anunța prin titlu, să identifice în acea frământare o mișcare cu o bază socială foarte largă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
58-62, și N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în „Studii și cercetări științifice“, istorie, an. XIII, fasc. 2, 1962, p. 222-223 nu se pomenește nimic despre originea armenească a lui Mihalcea Hâncu. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 78. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 217-221. privința cauzelor care au condus la descătușarea nemulțumirilor, izvoarele timpului sunt explicite, amintind de îndepărtarea din slujbele mărunte ce atrăgeau o serie de avantaje a boierilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toată vita în târgu să i-o vânză să hie istovită și să aducă banii la vistieria domniei mele“22. Impunerea acestei dări a însemnat o implicare indirectă a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman. Turcii erau interesați să obțină în cantități cât mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari puteau fi vândute și pe alte piețe, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cucerire a Cameniței, domnului Moldovei i s-a cerut o îngrădire a exportului către regiunile ce urmau a fi ocupate. Introducerea ialoviței și intransigența aplicării ei au lovit în egală măsură pe locuitorii din ținuturile de margine și pe negustorii armeni promotori ai comerțului cu vite pe drumurile ce traversau Polonia. Ion Neculce, în a cărui cronică imaginea lui Gheorghe Duca fost zugrăvită în culori sumbre, ne sugerează că rumeliotul, abia la sfârșitul celei de-a treia domnii, aflându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-l-ar viermii iadului cei neadormiți!“; Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. a II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce i-ar mai fi îndemnat pe târgoveții din breslele armenești să simpatizeze cu cauza răsculaților. Pentru persecuția din vremea lui Ștefan Rareș, Grigore M. Buicliu, traducătorul Cântului de jălire asupra armenilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce i-ar mai fi îndemnat pe târgoveții din breslele armenești să simpatizeze cu cauza răsculaților. Pentru persecuția din vremea lui Ștefan Rareș, Grigore M. Buicliu, traducătorul Cântului de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, găsea câteva explicații valabile pentru gesturile de intoleranță îndreptate împotriva unei comunități greu de asimilat. Între aceste cauze autorul amintea: organizarea diferită, garantată prin privilegii de domnii Moldovei, religia diferită, izolarea în mijlocul poporului unde locuiau și, peste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
explicații valabile pentru gesturile de intoleranță îndreptate împotriva unei comunități greu de asimilat. Între aceste cauze autorul amintea: organizarea diferită, garantată prin privilegii de domnii Moldovei, religia diferită, izolarea în mijlocul poporului unde locuiau și, peste toate acestea, ura grecilor față de armeni 25. Ultimul aspect va fi reluat de Melchisedek atunci când va evoca trecutul armenilor din Roman. Pentru episcopul cărturar propaganda greacă a stat la temelia nedreptăților la care au fost supuși armenii de-a lungul vremii. Grecii, prin scrierile lor, răspândiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Între aceste cauze autorul amintea: organizarea diferită, garantată prin privilegii de domnii Moldovei, religia diferită, izolarea în mijlocul poporului unde locuiau și, peste toate acestea, ura grecilor față de armeni 25. Ultimul aspect va fi reluat de Melchisedek atunci când va evoca trecutul armenilor din Roman. Pentru episcopul cărturar propaganda greacă a stat la temelia nedreptăților la care au fost supuși armenii de-a lungul vremii. Grecii, prin scrierile lor, răspândiseră în întreg spațiul ortodox povestiri defăimătoare la adresa armenilor, acuzându-le erezia și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unde locuiau și, peste toate acestea, ura grecilor față de armeni 25. Ultimul aspect va fi reluat de Melchisedek atunci când va evoca trecutul armenilor din Roman. Pentru episcopul cărturar propaganda greacă a stat la temelia nedreptăților la care au fost supuși armenii de-a lungul vremii. Grecii, prin scrierile lor, răspândiseră în întreg spațiul ortodox povestiri defăimătoare la adresa armenilor, acuzându-le erezia și chiar păgânismul, invocând necurățenia lor spirituală și fizică. Povestea adorării câinelui Harțiburie a fost, poate, cea mai cunoscută devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Melchisedek atunci când va evoca trecutul armenilor din Roman. Pentru episcopul cărturar propaganda greacă a stat la temelia nedreptăților la care au fost supuși armenii de-a lungul vremii. Grecii, prin scrierile lor, răspândiseră în întreg spațiul ortodox povestiri defăimătoare la adresa armenilor, acuzându-le erezia și chiar păgânismul, invocând necurățenia lor spirituală și fizică. Povestea adorării câinelui Harțiburie a fost, poate, cea mai cunoscută devenind un exemplu de erezie armenească. Referiri la această plăsmuire se regăsesc în cuprinsul Pravilei de la Govora, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acuzându-le erezia și chiar păgânismul, invocând necurățenia lor spirituală și fizică. Povestea adorării câinelui Harțiburie a fost, poate, cea mai cunoscută devenind un exemplu de erezie armenească. Referiri la această plăsmuire se regăsesc în cuprinsul Pravilei de la Govora, unde armenii sunt numiți „de trei ori procleți spurcatu postu ce postescu, de trei ori blăstemați arțivurii proceți“26. Grămăticul Stoica de la Biserica domnească din Târgoviște a dat, în 1668, o tălmăcire integrală a povestirii 27. Aversiunea față de ritul armenesc se va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la Biserica domnească din Târgoviște a dat, în 1668, o tălmăcire integrală a povestirii 27. Aversiunea față de ritul armenesc se va perpetua în scrierile clericilor ortodocși de la noi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, texte în care imaginea armenilor era asemănătoare cu cea a evreilor 28. Am zăbovit asupra rădăcinilor intoleranței tocmai pentru că vrajba dintre armeni și greci, cu temeiuri nu doar religioase, ci și economice, a început să-și facă simțită prezența și în Moldova după ce, de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ritul armenesc se va perpetua în scrierile clericilor ortodocși de la noi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, texte în care imaginea armenilor era asemănătoare cu cea a evreilor 28. Am zăbovit asupra rădăcinilor intoleranței tocmai pentru că vrajba dintre armeni și greci, cu temeiuri nu doar religioase, ci și economice, a început să-și facă simțită prezența și în Moldova după ce, de la sfârșitul veacului XVI și mai ales în veacul XVII, grecii încep să pătrundă masiv în spațiul românesc. Schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traseelor comerciale din acest spațiu, ci au determinat, mai curând, diminuarea volumului mărfurilor tranzitate și modificarea componenței etnice a celor care practicau negoțul în bazinul pontic și la gurile Dunării. Armenii, recunoscuți până în • Grigore M. Buicliu, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, p. 8. • Pravila de la Govora, 1640, f. 56. • Melchisedek, Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, partea I, București, 1864, p. 33. Ideea propagandei grecești ca sursă a intoleranței religioase va fi reluată și în alte lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 8. • Pravila de la Govora, 1640, f. 56. • Melchisedek, Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, partea I, București, 1864, p. 33. Ideea propagandei grecești ca sursă a intoleranței religioase va fi reluată și în alte lucrări privitoare la trecutul armenilor, vezi V. Mestungean, Istoria armenilor, vol. II, De la căderea Regatului până în zilele noastre, București, 1926, p. 56; Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, p. 28. Ultimul autor întrezărind între pricinile persecuțiilor și una de natură socială, „poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1640, f. 56. • Melchisedek, Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, partea I, București, 1864, p. 33. Ideea propagandei grecești ca sursă a intoleranței religioase va fi reluată și în alte lucrări privitoare la trecutul armenilor, vezi V. Mestungean, Istoria armenilor, vol. II, De la căderea Regatului până în zilele noastre, București, 1926, p. 56; Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, p. 28. Ultimul autor întrezărind între pricinile persecuțiilor și una de natură socială, „poziția acestei comunități consolidată de ocupațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grecești ca sursă a intoleranței religioase va fi reluată și în alte lucrări privitoare la trecutul armenilor, vezi V. Mestungean, Istoria armenilor, vol. II, De la căderea Regatului până în zilele noastre, București, 1926, p. 56; Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, p. 28. Ultimul autor întrezărind între pricinile persecuțiilor și una de natură socială, „poziția acestei comunități consolidată de ocupațiile negustorești și de drepturile administrative protejate de domnii anteriori venind în contradicție cu viziunea despotică a lui Ștefan Rareș
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poziția acestei comunități consolidată de ocupațiile negustorești și de drepturile administrative protejate de domnii anteriori venind în contradicție cu viziunea despotică a lui Ștefan Rareș“. • Grigore M. Buicliu, introducere la Minas Tokatți, Cânt de jălire, p. 9; V. Mestungean, Istoria armenilor, vol. II, p. 56. secolul XVI ca principali susținători ai comerțului pe căile terestre ce străbăteau Europa Centrală îndreptându-se către și dinspre Orient, vor lăsa locul altor negustori cu mai multă inițiativă. Noii comercianți sosiți din răsărit se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Europa Centrală îndreptându-se către și dinspre Orient, vor lăsa locul altor negustori cu mai multă inițiativă. Noii comercianți sosiți din răsărit se vor statornici în țările române, dar și în orașele galițiene recunoscute până atunci ca focare ale vieții armene 29. Înlocuirea actorilor negoțului a fost însoțită de răspândirea acuzațiilor de erezie venite din partea grecilor dar și de reacția armenilor amenințați să-și piardă poziția privilegiată dobândită anterior. În ciuda acestor tensiuni, ele nu vor degenera într-o reeditare a persecuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din răsărit se vor statornici în țările române, dar și în orașele galițiene recunoscute până atunci ca focare ale vieții armene 29. Înlocuirea actorilor negoțului a fost însoțită de răspândirea acuzațiilor de erezie venite din partea grecilor dar și de reacția armenilor amenințați să-și piardă poziția privilegiată dobândită anterior. În ciuda acestor tensiuni, ele nu vor degenera într-o reeditare a persecuțiilor religioase făptuite la mijlocul veacului XVI, episodul petrecut în timpul domniei lui Ștefan Rareș având cu totul alte pricini decât rivalitatea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
amenințați să-și piardă poziția privilegiată dobândită anterior. În ciuda acestor tensiuni, ele nu vor degenera într-o reeditare a persecuțiilor religioase făptuite la mijlocul veacului XVI, episodul petrecut în timpul domniei lui Ștefan Rareș având cu totul alte pricini decât rivalitatea dintre armeni și greci, prematură la acea dată în spațiul românesc. Domnia nu și-a mai făcut un scop din asimilarea confesională, căutând dimpotrivă să le garanteze armenilor libertatea cultului. Totuși, situațiile de criză, ca aceea de la sfârșitul anului 1671, au însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
petrecut în timpul domniei lui Ștefan Rareș având cu totul alte pricini decât rivalitatea dintre armeni și greci, prematură la acea dată în spațiul românesc. Domnia nu și-a mai făcut un scop din asimilarea confesională, căutând dimpotrivă să le garanteze armenilor libertatea cultului. Totuși, situațiile de criză, ca aceea de la sfârșitul anului 1671, au însemnat prilejuri pentru ca vrajba, până atunci mocnită, să capete forme mai aspre. Politica fiscală și comercială a lui Gheorghe Duca, la care s-a adăugat rivalitatea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situațiile de criză, ca aceea de la sfârșitul anului 1671, au însemnat prilejuri pentru ca vrajba, până atunci mocnită, să capete forme mai aspre. Politica fiscală și comercială a lui Gheorghe Duca, la care s-a adăugat rivalitatea economică și confesională dintre armeni și greci au reprezentat suficiente argumente pentru a atrage simpatia celor dintâi pentru cauza rebelilor. Dorința înlocuirii domnului nu i-a împins totuși în fruntea răzvrătiților, implicarea lor în evenimente rămânând una de conjunctură. Armenii nu au făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]