1,691 matches
-
neneuronale, prezența lor fiind corelată cu situsuri de rezistență electrică joasă. Caracterul electric al transmisiei are deci atât o bază fiziologică, cât și una morfologică. Pentru aprecierea existenței acestor zone de apoziție strânsă, trebuie avută în vedere posibilitatea apariției unor artefacte produse de metoda de fixare prin glutaraldehidă, prin care pot rezulta aspecte de obliterare a unor spații extracelulare. Inițial, sinapsele electrice au fost caracterizate de către Bennet (1963) și Pappas și Purpura (1972) drept zone în care cele două plasmaleme sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1 Roselyne Dupont-Roc și Jean Lallot au propus o nouă traducere a termenului de mimesis, tradus de obicei prin "imitație" (cf. La Poétique, Le Seuil, 1980). Termenul de "reprezentare" este de preferat fiindcă admite drept complement atât referențialul, cât și artefactul, în timp ce acela de imitare îl exclude pe acesta din urmă, care ne interesează în primul rând. 2 Ditirambul este un imn versificat în cinstea lui Dionysos, cântat și dansat de oficianții cultului, bacanții și bacantele. 3 De rerum natura, conf.
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de compunere narativă, dar și condiții de enunțare oră și loc al povestirii, identitatea și talentul naratorului, etc).22 Profesorul Ion Cuceu subliniază importanța metodologică a atenției acordate contextului în care povestea, ca fenomen și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural, manifestările concrete ale narativității populare diferă de la o etapă la alta, iar sub raport spațial ele trebuie cercetate în vederea configurării unor hărți de atlas sociologic sau etnologic. Densitatea mediilor de povestit, frecvența situațiilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
magie, dar într-o dualitate doar aparent opozițională dintre magie știință, reverența manifestată față de știință fiind doar alibi pentru structuri magice, rezultând într-o veritabilă magie a științei (populată de roboți, rachete, mutanți, călătorii în timp, stații orbitale și alte artefacte fantasmatice ale imaginației pseudoștiințifice).762 Jean-Bruno Renard identifica patru trăsături comune ale super-eroilor, atribute care oferă dovezi în plus ale ascendenței lor mitologice. Cel dintâi ar fi superputerea. Și primii eroi pulp posedau capacități superioare, chiar dacă nu super-puteri (astfel, Fantoma
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
arhitecți, sculptori și ilustratori de romane, care au format imaginarul colectiv. Istoria costumului oferă cele mai clare modele, alcătuite în vremea în care se formau națiunile și care, prin urmare, reprezentau oamenii în stereotipuri inclusiv vestimentare, cu panoplii specifice și artefacte care le rămân atașate în imaginar (coiful cu cornițe sau aripi al galilor ca opus uniformelor romane, într-o proiecție anacronică, deoarece uniformele galilor nu se deosebeau de cele romane, cum nici stilul de luptă nu era total diferit o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pü.“ Mare păcat că tirania endecasilabului a impus cea mai puțin eufonică dintre cele trei vorbe. Cât privește bușeu și al său locus classicus, vă rezerv o mare surpriză: el nu configurează, cum și-ar putea Închipui un mediocru, tipicul artefact de formă cilindrică și culoare Învăpăiată, care asimilează printr-un orificiu; Înainte de toate, carnețelul ne arată că Ginzberg a preferat accepția de „Întâmplător, fortuit, incompatibil cu un cosmos“. În această garnitură, răposatul rezolvă fără grabă, dar și fără Întrerupere, marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sau cvasi-științifică a artei, așa cum există (ba Încă unul cu mult mai cuprinzător) pentru cea a naturii. Pericolul Însă, și În artă și În natură, este că tot accentul se pune pe ceea ce este creat și nu pe creație. Toate artefactele, toate frânturile de cunoaștere științifică au În comun un lucru: și anume, ele vin la noi din trecut, sunt relicve a ceva deja observat, dedus, formulat, creat și sunt astfel apte să treacă prin moara lui Linnaeus sau prin oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
unei Întrebuințări mult mai flexibile a cuvântului „artă“, care să descrie un fel de a cunoaște, a trăi și a te desfăta În afara modalităților majore ale științei și artei propriu-zise... o cale ce nu are În vedere descoperirea științifică și artefactele, o cale ce este creatoare mai degrabă În interior decât În exterior, care lasă prea puține urme publice; și care totuși, tocmai din acest motiv, se concentrează aproape În totalitate asupra propriului proces creator. Numai savantul sau artistul calificat poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de copaci metaforici de care nu vedem pădurea, justificarea și mântuirea. Mi-am Întors privirea Îndărăt, aproape de vârful pantei. Codrul lui Wistman dispăruse deja, cufundat din nou sub pământ; din nou doar o altă urmă În memorie, deja transformată În artefact, un lucru bun de Întrebuințat. Un sfârșit, trupul mort al frunzelor lui vii. „La scurtă vreme după acea primă vizită, tata mi-a trimis doi peri de spalier pe care să-i plantez. Cred că acum au vreo cincisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Consternare și îngrijorare Liviu DĂNCEANU Marile evenimente muzicale trebuie sădospească aidoma unui aluat ce crește la căldura întreținută de publicul spectator. Fără public orice întâmplare artistică devine un fel de surogat, artefact, erzaț; altfel spus plat și steril. Publicul poate fi convocat (manipulat?) de mass-media și auto-convocat de propriul său snobism. Mass-media mai îndeplinește și rolul de a pregăti aperceptiv impactul cu evenimentul; uneori prin anume șocuri (terapeutice, desigur, chiar dacă electrocutante). Snobismul
Consternare si îngrijorare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
Colecție de noutăți critice", concluziile unui atare travaliu impun o spectaculoasă mutație temporală. Turnată fiind în ceară pierdută, o tehnică străină bronzierilor greco-romani și etrusci, Lupoaica se vede sustrasă antichității și restituită altui strat de vechime, - medievală, între Carlomagnul și artefactele de veac XII-XIV, de tip Hildesheim, Braunschweig - Leul din 1166, de proveniență guelfă -, Perugia - Grifonul și Leul din 1274 -, Orvieto sau Todi - Acvila teribilă de la Palazzo dei Priori. Se clasează, deci, printre piesele unde practica exemplară a bronzului se rezema
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
ani“ La împlinirea a șase decenii de la înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), „Romfilatelia“ a lansat emisiunea tematică „UNESCO - 60 de ani”. Emisiunea este prezentată ca un ansamblu timbru-vinietă; macheta timbrului reprezintă imaginea unuia dintre 10 artefacte ale culturii mondiale, descoperit pe teritoriul țării noastre în 1956 la Hamangia (Cernavodă). Valoarea nominală a timbrului este de 2,10 lei. Au fost emise și 900 plicuri „prima zi“ a emisiunii. ( C. V.) Întâlnire de tineret Sâmbătă, 26 noiembrie, în
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale memoriei" (lieux de mémoire), artefacte materiale în care sunt concentrate scriptic experiențele istorice trăite în comun ale comunității sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a conținutului literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe metoda analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologia conservatoare și care se fundamentează pe mai multe aspecte. În primul rând, recunoaștem o prelungire a concepției epistemologice conservatoare și empiriste, întrucât gânditorii conservatori consideră că nu rațiunea este cea care caracterizează natura umană ci, dimpotrivă, pasiunile. Rațiunea creează artefacte, pe când sentimentele și instinctele umane dau naștere unor obiceiuri tradiționale firești, care se impun prin autoritatea lor. Experiența și tradiția sunt cele care îndreaptă omul spre ceea ce este natural, îndepărtându-l de capcanele idolilor făuriți de rațiune. Autoritatea tradiției se
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
găsea unitatea în asocieri trimițând la universul artificial-decorativ al barocului („Tipografii: / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatică / Oglinzi în care imaginea sufletului se adună”...), vom avea niște eșantioane tipice pentru fața vitalist-elementară și reversul artefactelor de cele mai diverse calibre, pe care le conjugă spațiul imaginar al lui Voronca, privit din unghiul modelării toposurilor spectaculare. Ele pot fi, de altfel, decupate de oriunde, într-o multitudine de variante. Alături de sala de bal, cu piruete, reverențe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care îl aduce decât pentru câștigul material.) Sistemul moral al unei astfel de societ]ți nu poate fi g]sit într-un sistem de gandire unic, ușor identificabil și coerent. Că o categorie abstract], conceptul de sistem moral este un artefact al nostru și al unui num]r mic de tradiții similare (că și conceptul de filosofie, de altfel.) Prezenta noțiunilor de bine și r]u poate fi un indiciu al existenței unui sistem moral, dar conținutul acestuia nu este neap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminin? Una dintre presupunerile pe care feministele le-au făcut este c] activitatea sexual] implic] cea mai l]untric] tr]ire și cele mai importante însușiri care alc]tuiesc femeia. Dar este acest fapt o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de b]rbați? Pe baza c]rui principiu putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Închinat-o , după care oaspeții, Însoțiți de arhitectul Blanc au vizitat sălile, laboratoarele și biblioteca. Tot cu ocazia inaugurării a fost organizată o expoziție de arheologie preistorică sub coordonarea lui Gr. Buțureanu și Teohari Antonescu, la care au fost prezentate artefacte din stațiunile Cucuteni, Belcești, Preutești, Dolhasca, Rafaila, Râul Glodului și patru schelete de la Cucuteni. În serile de 21 și 22 octombrie au fost organizate două reprezentații de gală la Teatrul ieșean, una de societatea dramatică și alta de o trupă
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
studiile dedicate pacifismului democratic s-ar baza, susțin acești autori, pe exemple construite într-o perioadă în care gravitația în jurul unuia sau altuia dintre cele două blocuri a sfidat aranjamente politice exclusiv interne. Prin urmare, pacea democratică ar fi un artefact al Războiului Rece. În sfârșit, explicațiile pacifismului democrat sunt acuzate că suferă de prezentismul caracteristic optimismului determinat de sfârșitul Războiului Rece. Sesizând transformarea sistemică în comportamentul statelor la sfârșitul Războiului Rece, adepții păcii democratice au dorit să explice acest fenomen
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
artistică în locul descoperirii în istorie sau artă, favorizează conținutul lucrării care ar dori să se înscrie în aria contribuțiilor care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecăților despre narațiunile înțelese numai ca artefacte verbale. Ea se plasează, în acest fel, așa cum am subliniat deja, pe un teritoriu în care orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii. Cercetarea accentuează faptul că pictura românească nu e lipsită de tablouri despre oameni, obiecte și dinamicile lor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dramatic, de operă, cinematografic sau de televiziune, întrebări despre motivele pentru care unele obiecte picturale sunt considerate narațiuni, altele cvasi-narațiuni și altele nu sunt considerate nici una, nici alta. Sunt formulate întrebări despre prejudecățile care consideră că narațiunile trebuie înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea din portrete, autoportrete, naturi statice sau peisaje. Mai toate întrebările acestei cercetări rămân însă, într-o anume măsură, deschise, pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
unite în primul rând de legături de rudenie, și unde nu există o separare clară între sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
utilajului litic neretușat, o deformare consistentă și cu deosebire periculoasă în contextul în care sunt evaluate structuri socio-demografice profund diferite (industrii musteriene vs. industrii epigravettiene, de exemplu). Din nefericire, portretul robot al utilajului realizat de copii rămâne încă foarte aproximativ: artefacte de dimensiuni mici, relativ slab formalizate, prelucrate de obicei din materii prime locale ușor accesibile. El este expus, totodată, diverselor echifinalități: slaba formalizare a instrumentarului litic realizat de adulți, ca și utilizarea masivă a rocilor locale, pentru epoca anterioară paleoliticului
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]