2,594 matches
-
redată schematic în figura următoare. Astfel concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
contemporane este inevitabilă, decurge dintr-un nivel de complexitate sistemică ce depășește limitele rigide ale ierarhiilor tradiționale și antrenează apariția de configurații și practici organizaționale nonierarhice; din evoluții strict inerțiale, de natura autoorganizării, pot rezulta, cel mult, soluții insulare, eventual articulate ad hoc; în schimb, obținerea de sisteme integrate, viabile, presupune intervenție transformatoare asupra unor organizații existente sau crearea unora noi, dedicate scopului urmărit. Proiectele de realizare de organizații bazate pe cunoaștere necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
carene”, „pragul de agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.). Cât stă sub semnul sugestiei, melancolia transpare surdinizată, grațios muzicală. Mai frecvent însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea poeziei (nostalgii, deziluzii, rătăciri, recuzită medievală, corbi etc.), dar cu o și mai apăsată notă de manierism. SCRIERI: Poema navelor plecate. Crepusculare-Poema toamnei, București, 1912; I.
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă multă vreme nimic. Norii trec peste câmp, zilele senine și zilele ploioase se succed în mișcarea anotimpurilor - iar semințele încolțesc în întunericul umed al pământului, dar la anul, iată câmpurile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
superior al mișcării nu reprezintă o simplă însumare a nivelurilor interioare, ci o reunire de tip sistemic care se realizează după reguli bine precizate ce conduc la efecte globale. • Activitatea motrică nivelul ierarhic superior exprimă un ansamblu de acțiuni motrice articulate sistemic pe baza unor idei, reguli, norme organizatorice, având drept rezultantă adaptarea complexă a organismului pe termen lung. Descompunerea mișcărilor în aceste secvențe este realizată cu două intenții: prima, de a delimita acțional și noțional componentele mișcărilor, în general, pentru
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
2003, p. 10): • Ce domenii sunt incluse ori excluse de către respectiva investigație? • Cât de departe au mers cercetătorii în articularea unei colaborări interdisciplinare? Se poate vorbi despre construirea unui spațiu conceptual comun, a unui vocabular împărtășit și a noi metode articulate? • Cât de important este rolul instituțiilor în facilitarea sau periclitarea proceselor de colaborare interdisciplinară? • Cât de importantă a fost integrarea perspectivelor disciplinare în coagularea unei explicații ori înțelegeri mai puternice a fenomenului sau procesului investigat? 5. Mitul obiectivității absolute. Ce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se pare deloc străină de ideologia postmodernității și a „teologiei feministe”. Nu Întâmplător nume ca Esther de Boer, Ann Graham Brock, Jane Schaberg sau Karen King, toate „militante magdaleniene” și exponente ale acestei teologii feministe, susțin, printr-o campanie bine articulată, bestsellerul brownian. Pentru discipolele Elisabethei Schüssler-Fiorenza, Maria Magdalena este prima victimă feminină a unei conspirații machiste, orchestrată de apostoli. Faptul că ea ajunge să fie etichetată drept „prostituată”, deși În evanghelii nu există nici o informație clară În acest sens, dovedește
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
verdictul asupra operelor unor scriitori de mult intrați în conștiința publică: G. Călinescu, Camil Petrescu, Emil Botta, M. R. Paraschivescu, Zaharia Stancu, vădind pretutindeni „noblețea spiritului, voință de a ridica totul la măsura esteticului, un lirism concentrat, stăpânit în fraze articulate, cu oarecare nimb emblematic” (Eugen Simion). SCRIERI: Polemos, îngr. Gheorghe Istrate, pref. Eugen Simion, București, 1978. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 62-65; Grigurcu, Între critici, 354-359; Sângeorzan, Anotimpurile, 190-192; Dicț. scriit. rom., I, 163-164. D.Gr.
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
vederea, reușește, apoi îl părăsește, descoperă un alt coleg, George, care trăiește în afara ritmurilor obișnuite ale timpului, și femeia aprigă nu se lasă până ce nu-i distruge curiosul aparat, acceleratorul. Personajul memorabil al narațiunii este Lia, caracter complex, foarte ingenios articulat. Ea terorizează indivizii în numele fericirii. Nu trăiește decât ca să îndrepte lucrurile, se sacrifică pentru alții până îi distruge. Notațiile prozatorului sunt fine și, în genere, povestirea este admirabil construită. Personajul generic al acestei proze ingenioase este o speță de Mitică
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
viața satului tradițional. Perspectiva cărții este și aici larg antropologică, studiul hermeneutic fiind unul pluridisciplinar. A. susține că în spațiul românesc este foarte viu un creștinism cosmic, care și-a menținut prezența în pofida unor potrivnicii ideologice. Norme, valențe mitice bine articulate, chiar superstițiile, definite ca „jaloane ale unui comportament ritmat după respirația cosmosului, după presentimentele lăuntrice, după experiența dobândită de-a lungul a secole și milenii de practică a vieții”, toate acestea sunt caracteristice creștinismului cosmic. Cartea nu rămâne o prezentare
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
ce permite mișcări ample. Forma capetelor osoase articulare determină tipul de mișcare posibilă în respectiva articulație. Din acest punct de vedere, întâlnim: a) articulații plane (artrodii), în care mișcarea este mai mult de alunecare (articulația oaselor carpului sau tarsului); b) articulații sferoide (enartroze) - sunt formate dintr-o față articulară sferoidă și alta concavă, ca o cupă (coxofemurala, scapulohumerala), forme care permit o foarte mare mobilitate în mai multe planuri; c) articulații cilindroide sau balamale, cu cele două variante: trohleară, ca la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coxofemurala, scapulohumerala), forme care permit o foarte mare mobilitate în mai multe planuri; c) articulații cilindroide sau balamale, cu cele două variante: trohleară, ca la articulația cotului, și trohoidă, ca la articulația radiocubitală superioară sau între atlas și axis; d) articulații elipsoide, cu cap articular condiloidian, ca la articulația genunchiului; e) articulații selare, cu una din suprafețe concavă și cealaltă convexă, ca articulația trapezometacarpiană a policelui (Sbenghe, 1987). Testarea musculo-articulară oferă posibilitatea de a aprecia, calitativ și cantitativ, capacitatea de „mișcare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
artificial și convențional de semne, semnale sau simboluri care favorizează comunicarea, prelucrarea și fixarea informațiilor despre realitatea externă, dar și stările psihice ale unei persoane. Se formează în copilărie, având la bază perceperea pe cale auditivă a semnalelor și rostirea lor articulată, prin care pot să-și exprime gândurile și stările afective. Între limbaj și procesele de gândire există o legătură indisolubilă, întrucât noțiunile, judecățile și raționamentele sunt exprimate prin cuvinte reunite în propoziții și fraze. Limbajul se prezintă sub două forme
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o singură dată, cu fratele celei mai bune prietene, o experiență pe care a găsit-o dureroasă, dar care a fost un succes din punctul de vedere al explorărilor romantice adolescentine. INTERVIU: Subiectul a vorbit În izbucniri rapide, clar și articulat, cu tulburări ocazionale, datorate anxietății. Stilul de a vorbi și caracteristicile exprimării s-au dovedit a fi feminine În ceea ce privește fluctuațiile de ton și contactul vizual direct. Își exprimă interesul sexual exclusiv pentru bărbați. CONCLUZII: Prin vorbire, particularități și vestimentație, rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a copertei. Cartea reunește două microromane: Comisionarul și Arhivarul, având fiecare, nu întâmplător, câte nouă capitole. în ciuda scurtimii lor (sub o sută de pagini fiecare) cele două istorii pot fi caracterizate drept romane, deoarece ele constituie universuri autonome, consistente, bine articulate. Tentația este mare de a judeca ambele romane ca o unitate semnificativă globală dar, reflectând mai bine, cred că necesități pur editoriale au impus publicarea lor în același volum. Ele par să fie scrise la un interval apreciabil de timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
luat elan deocamdată. Cred că prima impresie pe care o are un proaspăt cititor al povestirilor este cea a dezinvolturii. Povestirea curge realmente ușor, fără crispare, într-o plăcere auctorială de a așterne fapte și personaje pe o canava bine articulată. Nici atunci cînd se ambiționează să descîlcească umorul tragic al politicii ori administrației de dinainte ori de după Marea Evadare în jungla democrației de la 89. E drept că uneori, din cauza profesiei și nu din motive de inabilitate stilistică apare o dioptrie
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
le-a suferit de-a lungul timpului. Este limpede că sistemele de simboluri și cultele legate de Pămîntul-Mamă, de fecunditatea umană și agrară, de sacralitatea Femeii și altele nu s-au putut dezvolta spre a alcătui un sistem religios bogat articulat decât datorită descoperirii agriculturii; este tot așa de limpede că o societate preagricolă, specializată în vânătoare, nu putea percepe în același mod și cu aceeași intensitate sacralitatea Pămîntului-Mamă. Deosebirea de experiență este dată de diferențele de economie, de cultură și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sau istoric, singurele pe care le cunosc civilizațiile moderne. Din perspectiva existenței profane, omul nu-și recunoaște altă responsabilitate în afară de aceea față de sine însuși și față de societate. Pentru el, Universul nu alcătuiește de fapt un Cosmos, o unitate vie și articulată, ci este pur și simplu totalitatea rezervelor materiale și a energiilor fizice ale planetei, iar grija de căpetenie a omului modern este de a nu epuiza cumva resursele economice ale globului. Din punct de vedere existențial însă, "primitivul" se situează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cât de importantă este perenitatea sistemelor de simboluri arhaice legate de locuința omenească. Aceste sisteme de simboluri redau stări religioase primordiale, dar care își pot modifica valorile, îmbogățindu-se cu semnificații noi și integrîndu-se în sisteme de gândire din ce în ce mai bine articulate. "Locuiești" într-un corp la fel cum locuiești într-o casă ori în Cosmosul pe care ți l-ai făurit tu însuți (vezi capitolul I). Orice stare legală și permanentă implică încadrarea într-un Cosmos, într-un Univers perfect organizat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a copertei. Cartea reunește două microromane: Comisionarul și Arhivarul, având fiecare, nu întâmplător, câte nouă capitole. în ciuda scurtimii lor (sub o sută de pagini fiecare) cele două istorii pot fi caracterizate drept romane, deoarece ele constituie universuri autonome, consistente, bine articulate. Tentația este mare de a judeca ambele romane ca o unitate semnificativă globală dar, reflectând mai bine, cred că necesități pur editoriale au impus publicarea lor în același volum. Ele par să fie scrise la un interval apreciabil de timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
noapte, verständlich. Ce-ați vrea? Prevăd - și e poate previziunea cea mai flagrant chibzuită - că primele valuri de critici literari vor condamna, pe ocolite, versurile lui, numindu-le „interesante“ sau „foarte interesante“ și, într-o declarație tacită plată și prost articulată, și cu atât mai denigratoare, vor considera că ar fi niște poeme mici, subacustice, care n-au reușit să pătrundă pe scena contemporană occidentală cu propriul lor soclu transatlantic, echipat cu pupitru de lectură, pahar și carafă cu apă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mi-a zâmbit. Le a spus ceva celor doi, apoi a venit țintă la mine să mă salute. Eu eram, cum v-am mai spus, tipul de puști care atunci când se afla în preajma unei fete uita să mai scoată sunete articulate. Mă trezeam că mă înec la fiecare cuvânt, că-mi dreg glasul sugrumat de emoții, că vreau să spun și eu câte ceva dar că totul mi se părea atât de lipsit de importanță încât în final, scârțâiam câteva vocale din
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și, dacă o trage în sens contrar, să-i sfâșie carnea. Scissores sunt amintiți și în luptele lusiari, împotriva unor adversari care nu corespund rețiarilor. Scorpio (pl. scorpiones): catapultă mare, așezată pe un trepied. Spre deosebire de catapultele tradiționale, are două brațe articulate, tensionate cu ajutorul unor frânghii împletite, făcute adesea din coamă de cal sau păr de femeie. Scutum (pl. scuta): din latinescul sectura, „tăietură” sau „făcut din bucăți mici de lemn”. Este un scut de origine samnită, format din bucățele de mesteacăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
caracter sincretic. Simple glume, uneori, sau evidente sclipiri de geniu, alteori, aceste opere readuc în actualitate mai vechea noțiune de Artă, cu un conținut nou însă, în care deplasarea accentului de la sacralitatea hegeliană la profanitatea consumerismului este prima ce frapează. Articulată inițial la interferența dintre genurile tradiționale ale artei, paradigma sincretismului aspiră de o vreme la universalitate: de la arte plastice s-a trecut la arte vizuale, iar acum asistăm la tatonări, la o artă mare care dorește să includă și muzica
Sincretismul – paradigma artelor contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
până la obstacol trebuie să fie de cel puțin 17 m, deoarece sunetul care are viteza în aer de circa 340 m/s va parcurge distanța de 34 m (sursă — obstacol și înapoi) în aproximativ o zecime de secundă. Pentru sunete articulate, distanța trebuie să fie de cel puțin dublul lui 17 m. Astfel, vorbind în fața unui perete reflectător situat la 34 m distanță, ecoul va repeta ultima silabă, din care cauză se numește ecou monosilabic. Dacă distanța este de 68 m
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]