19,599 matches
-
avut, o perioadă de indescriptibile plăceri să scriu la revista "Orizont", alternând cu Cornel Ungureanu, rubrica săptămânală "Cronica măruntă" și s-o semnăm cu improbabilul nume Anemone Popescu. Travestirea îmi plăcea pentru că mi se părea că oricine poate să vadă artificiala (ne)potrivire de nume. Am constatat, după o vreme, că lumea ne lua foarte în serios și că înțepăturile noastre erau receptate ca venind de la un autor în carne și oase. Drept care, în unul din puseele sale ironic-teatrale, Cornel Ungureanu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
străin" (privirea interioară, o eclipsă hrănită de corola unui adevăr străin). După cum nu putem stărui cu ochii-n Soare, nu suntem capabili nici de-a mai îmbrățișa natura "pură". Drama creatorului de acest tip orgolios-retractil rămîne balansarea între organic și artificial. Cu atît mai intensă cu cît ne întîmpină, în confruntare cu datele temperamentale, o furoare a corporalității palpitînde în nesațiul de sine, atestat al unui nivel biologic ce nu iese la iveală decît atunci cînd are tăria de-a abandona
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
Fata provine dintr-o familie extrem de respectată din Neamț. Tatăl ei, Florin Rosescu, este proprietarul fabricii de înghețată "Amicii", iar mama, Silvia Rosescu, este un reputat medic pneumolog, fost manager al Spitalului Județean de Urgență, scrie rtv.net. VEZI: Bronzul artificial crește riscul de a face cancer de piele Roxy a făcut o obsesie pentru a-și închide cu orice preț culoarea pielii. Persoane din anturajul ei au mărturisit că, în ultimii ani, Roxy a mers aproape zilnic la solar pentru
Cum arată cea mai bronzată femeie din România. Este obsedată de solar by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72031_a_73356]
-
Rodica Zafiu Se pare că reclamele pentru produsele de îngrijire a părului pot fi chiar mai banale și mai artificiale decît cele pentru detergenți. În ultima vreme, în mesajele publicitare pentru diferite tipuri de șampoane, scalpul este cuvîntul-cheie. Scalpul trebuie să fie (sau mai bine zis să devină, cu ajutorul unui anumit șampon) echilibrat: "cînd scalpul meu este echilibrat, părul meu
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
Bitzan. însă artistul deplasează net zonele de interes și perturbă cu desăvîrșire toate reperele. El separă natura neutră, anonimă și indiferentă în sine, care secole de-a rîndul a fost sursă directă pentru contemplația și pentru acțiunea artistică, de formele artificiale, de produsele culturii și ale civilizației. Și în loc ca actul mimetic, după cum ar fi fost de așteptat, să se exercite în relație cu natura, cu lumea așa-zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de budoar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor: în iluzie pură, în gratuitate absolută, în joc dramatic cu absurdul și cu fatalitatea. Confuzia inițială, oscilațiile percepției și continua glisare între
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
maniac sexual întruchipat de Robbie, scrisă în locul care va servi drept scenă violului prietenei sale. Imaginația purtată de dorință și frustrare conlucrează la conceperea unei ficțiuni cu impact direct în realitate, iar autoarea la senectute le va conferi un paradis artificial în ultimul ei roman. Joe Wright, regizorul lui Pride and Prejudice (2005), a ridicat aceste etaje dramatice într-un joc catroptic, kharmic, prin care ficțiunea melodramatică este lansată pe baza potențialului aferent pe care-l conține istoria și invalidată în
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat încă iarba artificială / deși mai știe câte ceva despre păduri. / Statuia din centru a fost schimbată / orașul se leagănă într-un scrânciob de fum / numai această capră încăpățânată / dă lapte și nu se întreabă cum". Există însă în această poezie un vers care, dintr-
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
lapte și nu se întreabă cum". Există însă în această poezie un vers care, dintr-odată, o orientează, o actualizează: "statuia din centru a fost schimbată". Nu e vorba, prin urmare, doar de o reacție sensibilă față de tot ceea ce e artificial și convențional în cotidianul citadin, dar și de o opoziție - ironic, sarcastic marcată - între ritmurile naturale sempiterne și răsturnările politice trecătoare: versul trimite neîndoielnic la momentul poststalinist din România și din tot lagărul socialist. Îndreptată la început împotriva convențiilor poetice
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
veneam în locul domnului Liiceanu". Și ce are a face, nu ne putem opri a nu ne întreba! Profesorul Zaciu are senzația a fi căzut într-o "cursă", deoarece la emisiune intervenea și Goma.Intempestiv, situația îi apărea astfel "complet nenaturală, artificială", ba avînd chiar "și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori , peste care plana ochiul atotvăzător al unei divinități". Bineînțeles, d-sa avea tot dreptul de a-și califica starea de
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
o lume în care, în chip uimitor, modificarea intervine cu atît mai profund cu cît nu ne dăm seama că deja suntem prinși de ea. Ceea ce a mai rămas natural în noi va deveni într-o bună zi o achiziție artificială. Iar de cînd calculatorul a apărut în viața noastră, pînă și vocabula "virtual" și-a modificat semnificația. În tradiția etimologică a cuvîntului, virtualitatea era un stadiu premergător realității, o potență pe cale să devină act, o latență ce urma să se
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
Miraculos, schimbul de focuri încetează de ambele părți, scîncetul copilului face să tacă pentru o clipă zgomotul și furia. Cea de-a doua parte, ceva mai alertă, cedează locul acțiunii care se desfășoară în lumea dezlănțuită din afara cortinei protectoare. Ușor artificială, mai degrabă o prezență exotică legată nu foarte convingător de restul acțiunii, Oana Pellea, în rolul țigăncii Marica, aduce o notă amuzantă, cu atît mai mult cu cît vorbește limba barbarilor de dincolo de gard, adică româna, plină de imprecații bolborosite
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
dar cam cretini". Ultimul termen e, evident, o enormă exagerare. Dar e greu de demonstrat că noile generații sunt vaccinate în fața manipulărilor ordinare exercitate prin televiziuni și presa scrisă. A da vina doar pe învățământ înseamnă a opera o distincție artificială. După această logică, cei educați până în 1989 ar fi inteligenți, avizați, posesori ai unui bun gust impecabil, pe când cei intrați în școală după 1990 ar fi fost supuși unui program sistematic de - cum zicea amicul meu - "cretinizare". Realitatea arată că
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
regelui Joshua al iudeilor. Radu Bercea evidențiază, din Upanișade, dialoguri despre stările conștiinței și despre relațiile dintre magistru și discipolul care-și descoperă propriul eu. O teorie a visului, ca prelungire iluzorie a frămîntărilor din viața reală și ca paradis artificial, e discutată, în acest context al descoperirii lăuntrului omului, al legăturii dintre sine, spirit și trup. Tot despre trup, mai precis despre definițiile și reprezentările lui, vorbește Simona Galațchi într-un studiu aducînd în atenție noile mișcări religioase din India
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
în dialog (numărul din februarie 2007), intitulat " Condiția post-umană. De la filosofie la tehnologie" ne dezvăluie un intelectual umanist atras de tehnologia neurologică și cibernetică. Autorul Derapajului este un temeinic cunoscător al științelor privitoare la relația dintre inteligența naturală și cea artificială. Într-o epocă în care implanturile neuronale sau protezele medicale menite a corecta boli considerate pînă de curînd incurabile au devenit realități familiare, problema inteligenței artificiale se pune din ce în ce mai acut. Potrivit autorului, noua condiție a omului în epoca ciberneticii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
este un temeinic cunoscător al științelor privitoare la relația dintre inteligența naturală și cea artificială. Într-o epocă în care implanturile neuronale sau protezele medicale menite a corecta boli considerate pînă de curînd incurabile au devenit realități familiare, problema inteligenței artificiale se pune din ce în ce mai acut. Potrivit autorului, noua condiție a omului în epoca ciberneticii și a tehnologiei ultrasofisticate, o epocă în care creierul uman începe să-și găsească un concurent redutabil în calculatorul modern, este definită prin trei momente evolutive: "Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
pentru a redeveni o mare familie românească. Copiii culturii noastre trebuie readuși acasă, plusează el, încercând să speculeze coarda naționalistă a regimului Ceaușescu. E nevoie de o propagandă bine făcută, iar nu de politici dure, care să ducă la "însărăcirea artificială" a culturii autohtone. Cazul Goma devine un argument în plus. Avem oare nevoie de un nou scandal internațional? Asta ne trebuie nouă, să transformăm în vedete anticeaușiste scriitori mediocri? De ce să nu-i dezamorsăm la noi acasă, publicându-i? La
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
și este vorba despre unul dintre cei mai importanți și mai originali autori români postbelici, un singular oniric geometru în literatura noastră neomodernistă. Se pot număra două-trei cronici de entuziastă întâmpinare, care dau însă - privind retrospectiv lucrurile - impresia unei compensații artificiale. Epitelele și hiperbolele unor critici de obicei reținuți, precum Mircea Iorgulescu sau Ion Simuț, distonează cu tăcerea multor alți comentatori, într-o receptare, aparent, nedrept de spațiată. Dacă într-adevăr aceste Scrisori de dragoste constituie "unul dintre cele mai extraordinare
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
pentru multă vreme de aici înainte, suportăm consecințele. Orlan și Hans Moravec. Cuplu imaginar, persoane reale. Un artist plastic francez (femeie), care își datorează celebritatea practicilor corporale cărora le servește ca suport și un cercetător american, cunoscut grație teoriei inteligenței artificiale pe care o expune în cărțile sale9. Cât despre Orlan, începe prin varianta masculină a pânzei lui Gustave Courbet, L'origine du monde. A sa - Originea războiului - este la fel de erotică și de despuiată. Replicile pe care le dă lumii, plecând
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
aceste rânduri. Și totuși, există laboratoare de cercetare și echipe de lucru. Organismul cibernetic (cyborg) există, orice persoană care poartă un stimulator cardiac poate să se considere o combinație între organic și mașină. Și lista continuă: artere de plastic, organe artificiale, proteze de toate felurile (canalele de televiziune Explorer și Discovery familiarizează publicul cu fabricarea acestor "adjuvanți" ). Dacă secolul XX era timid în a (pro)clama acest gen de cuceriri, următorul o face cu voce tare. De fapt, tot ce descoperim
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
1973, dincolo de analizele pertinente ale unor mostre de text din gazetele timpului, dincolo de segmentarea unor abuzuri de interpretare (cum ar fi acela, celebru deja, care-l așază pe Eminescu în nobila ascendență a lui Einstein), Alexandra Tomiță înlătură, asumat, perdelele artificiale ale inocenței de pe o mișcare maculată - ideologic - până în viscere. Dintr-o aparentă doctrină științifică naivă și plină de hibe, protocronismul se revelează brusc drept o certă comandă politică. A vedea în orice fenomen românesc un precursorat și a face din
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
să vă atrag atenția asupra unui detaliu banal. Statuile grecești pe care ne-am obișnuit să le vedem, prin muzee, albe, de o desăvârșită simplitate, nu arătau deloc așa inițial. În vechime, ele aveau obrajii fardați cu roșu. Aveau gene artificiale și pupile de cuarț. Ploile și timpul le-au "simplificat". și templele erau, inițial, colorate și pline de podoabe. Ceea ce ne arată că vechii greci aveau, în realitate, alte gusturi decât cele pe care li le atribuim noi acum. Azi
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
le atribuim noi acum. Azi, nu mai concepem statuile grecești decât albe. Imaginea pe care o avem asupra clasicității e falsă, e o creație modernă. La ea au contribuit nu doar ploile care au spălat vopseaua și au înlăturat genele artificiale; sau hoții, care au furat podoabele. Au contribuit și romanticii care au visat între ruine." (p. 157). De la ulița din Lisa ori Calea Secii la oracolul de la contraforturile Parnasului sau dezolanta Arcadie reală, memoria biografică și culturală a lui Octavian
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
definiție a formei plastice care împinge contemporaneitatea pînă în aburii neoliticului. Sau, altfel spus, care transferă, în mileniul trei, vitalitatea nealterabilă a unei viziuni despre sine pe care omul și-a construit-o încă din zorii existenței sale. Fără nimic artificial sau documentarist, această pictură, care se sprijină pe propria sa memorie difuză, este spațiul ideal pentru experimentarea celor mai complexe și mai rafinate probleme de limbaj. Aparent figurativă, pentru că ea se exprimă printr-un un set de semne ușor de
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
de prefețe al căror ton de sinceră modestie uimește și înduioșează. Asachi versus Heliade personifică două stiluri și două opțiuni existențiale opuse. Tot spre deosebire de Heliade, Asachi n-a împins niciodată pasiunea lingvistică pînă la extremism, n-a creat o limbă artificială compusă de el de la un capăt la altul, precum Heliade; ca și acesta adept înfocat al italienismului, convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]