1,519 matches
-
la prețul de 20 de dolari, ceea ce dă impresia că este mult mai avantajos decât un articol la prețul de 5 dolari. Chiar și la magazinele cele mai la modă și mai scumpe, rafturile cu marfă la ofertă specială sunt asaltate de cumpărători. Cu toate acestea, deși clienții se așteaptă să fie o oarecare înghesuială în jurul raftului cu oferte speciale, nu mușcă momeala dacă aglomerația este prea mare. Vor „extrage” fără probleme o bluză de pe un raft, cu reduceri exemplu, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
PAISIE VELICIKOVSKI: „Cuvinte și Scrisori Duhovnicești” O CARTE PENTRU SUFLET <footnote Text publicat pe site-ul www.doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada 11 noiembrie 2011 31 ianuarie 2012. footnote> De pretutindeni și în fiecare zi suntem asaltați de o avalanșă de titluri și autori care își dispută întâietatea în biblioteca noastră personală, pe criterii mai mult decât îndoielnice. Cumpărăm o carte pentru că ne-au recomandato prietenii, vecinii, pentru că e subțire, ieftină, pentru că ne trebuie la servici. În
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
carierei sale științifice pe psihologia limbii, acordând momentului psihologic un rol deosebit în viața limbilor și transformând problemele lingvistice în probleme de ordin psihologic. Este desigur, un concept pe care îl recunoaștem în baza teoretică a domeniului Psiholingvisticii, atât de asaltat de specialiști de tânără sau mai experimentată generație, în zilele noastre. Distincțiile fundamentale teoretice lansate de Școala de la Kazan, între care „sunet // semn”, „structură fonetică // structură morfologică”, „sincronie // diacronie”, se regăsesc în toată corespondența dintre Baudoin de Courtenay și Ferdinand
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vreme cît politica de aranjamente cere milioane nesfîrșite de victime omenești în republicile sovieto-comuniste, această politică nu poate fi un concept universal al binelui și justiției, valabil pentru întreaga omenire. 98 La sosirea mea în Franța, în anul1955, probleme grave asaltau statul francez. Tulburările sociale, răscoalele de stradă, barajele de pe șosele, se desfășurau în mod violent; industria învechită era stagnantă. În schimb, Germania de vest devenise țara cea mai activă din Europa, cu toate că prin protocolul ruso-american, semnat la Londra, la 12
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și concentrat ca soldat neinstruit sau repartizat să asigur asistența sanitar veterinară a efectivului de cabaline al Regimentului pe lângă care funcționa școala. Ultima variantă a ajuns la urechile Comandantului Școlii. Până să sosească ordinul de la regiune, comandantul pe care Îl asaltam continuu a prins un moment favorabil și m-a “vărsat” la Școala de ofițeri rezervă de pe lângă Regimentul de artilerie grea din Galați. Am fost aruncat cu alte cuvinte “din lac În puț”. Elev la școala de Ofițeri rezervă Noroc, că
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vot, și introduce hârtia prin fantă. (De fapt, politicianul nu aruncă pur și simplu buletinul înăuntru, ca orice alegător, ci întârzie câteva zeci de secunde cu foaia împăturită în dreptul fantei, pentru ca fotografii acreditați să poată imortaliza momentul.) Apoi se lasă asaltat de stolul de mi crofoane, carel întreabă gureșe pentru ce a votat. Politicianul zâmbește și spune că a votat pentru România sau pentru o viață mai bună sau pentru viitor. Și uite-așa, din politician în politician și din îndemnuri
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
persuasiunii publice 39. Ea era însă controlată, indivizii nu mai erau stăpâni pe viețile lor: nu mai divorțau așa ușor, dacă voiau asta; făceau mai mulți copii decât și-ar fi dorit. Sfera privată este dominată de politicul persuasiv care asaltează de pretutindeni 40. Totuși, pentru supraviețuire, încă se fac diverse compromisuri cu politicul. În sfera lui de retragere, privatul devine semnificativ din punct de vedere politic. Totul trebuia controlat de către Partidul Comunist și de către statul subordonat lui. Statul proteja familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu ferestre sparte. Strada murdară, gunoaie peste tot. Vizibil dezolant, un oraș nu demult ieșit bolnav dintr-un război greu... Și timpul trece, un sfert de oră, o jumătate de oră. Nu vroiam să las frâu liber gândurilor care mă asaltau. Preferam să mă concentrez asupra unuia singur: tragicomicul situației: surpriză amară, o oarecare îngrijorare datorită, în special, faptului că cele întâmplate erau în legătură cu un ofițer englez, reprezentant al unei națiuni pentru care, cunoscându-i în mare măsură istoria, atât internă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fiind asemenea hulubilor din Piața Unirii, a veverițelor din Grădina Botanică ori a vrăbiilor de peste tot. Duce o viață discretă și nu se dă la om. Ca și câinii cu prieten sau, dacă vreți, cu stăpân. Deci, comunitatea umană este asaltată de indivizi străini ei, câinii vagabonzi care, ca și microbii la un organism, trebuie eliminați. Rolul limfocitelor Îl dețin În acest caz hingherii, absolut necesari, chiar dacă huliți de unele elemente ale comunității umane care nu prea le Înțeleg rostul. Nici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îngădui ca, Înainte de a redeveni pragmatic, să adaug un post scriptum la capitolul precedent; nu vă mirați: cusute Împreună, aceste emisiuni dar, dacă nu o carte, măcar o profesiune de credință. Între timp, am ajuns prin București, inevitabil În metrou, asaltat de milogii de toate metehnele dar mai ales “culorile” care colcăie acolo, În spatele cărora se ascunde, mai mult decât ne imaginăm, o “industrie”. Ei m’au obligat la o comparație cu mica pisicuță, deși ofensatoare pentru ea care, murind, n
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu destul de puțin succes colonizarea spațiului antropizat, acele Încercări deci, devin mai insistente. Dacă depășim stadiul acestui spațiu, lărgindu-l la scara unei așezări, fie și urbane, vedem aceleași Încercări, și tot cu rezultat incert. Iașii sunt, de câțiva ani, asaltați de veverițe, negre la extrema tătărășeană, roșii la aceea a Copoului, care nu se rușinează să traverseze chiar bulevardul ori, cățărate pe vreun gard, să ronțăie ceva; ba chiar să se Înfrupte din cuiburile vrăbiilor; ca ’n pădure. Mai pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceea a lui. E, În fond, vorba de entropizare, căreia i se opune doar negentropia informațională, adică mobilizarea, În sensul corect, a rațiunii. “Radiosfera”, 9 septembrie 1996, ora 12,25 98. Un alt fel de provizii Semnele venirii toamnei ne asaltează de câteva vreme deși abia săptămâna viitoare va fi certificată și de astronomi. Și le resimțim ca o neliniște sau tristețe. Cel puțin așa percep eu aceste semne și, pe undeva, explicabil ca o particularitate sufletească ori deformare profesională care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
demult "dansatorului monden" Goluchowski dar tot mai accentuată. Criza bosniacă duse antagonismul dintre Ballplatz și Marele Stat major la paroxism. Mîndru pe bună dreptate de o mobilizare care s-a făcut fără probleme într-un timp record, Conrad Hötzendorf îl asalta neîncetat pe Arhiducele Moștenitor cu același refren insistent: "Să profităm de ocazie, acum cînd armata, aflată pe picior de război, este în formă. Să zdrobim Italia". Aehrenthal, la fiecare contact, trebuia să se opună și să recurgă la Franz Iosif
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în lumina evenimentelor și grație posibilității verificării unor informații, dezvăluirea lui Nehliudov trebuie coroborată cu atitudinea și insistențele față de mine ale atașatului militar german, colonelul von Massow, care fusese mai înainte la Legația din București. Acest ofițer superior mă tot asalta acasă, la club și chiar pe stradă ca să mă convingă că "România trebuie să atace de urgență Bulgaria" ocazie "unică", după el, întrucît armata bulgară, deși superioară nouă în privința capacităților comandamentului și a antrenamentului trupelor, fiind în acel moment prinsă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai era rezervată o ultimă etapă diplomatică. Rusia era pe cale să constate că acordurile balcanicilor împotriva Turciei, binecuvîntate de Sazonov, imprudent și orb, comporta mai multe necazuri și pericole decît avantaje. Țarul protector al creștinilor aserviți se simțea la strîmtoare, asaltat de protejații care se mîncau unii pe alții și sfîșiat între pretențiile Belgradului, Sofiei și Atenei, care făceau apel la arbitrajul său încercare redutabilă pe care Rusia a încercat să o evite. La St. Petersburg începea, în sfîrșit, să se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unde ajunsese ura dintre cele două națiuni. Sofia dădea impresia unei tabere gata să pornească la un nou război. Cu aceeași ocazie, preocuparea de a avea o Românie pasivă redevenea predominantă, iar eu retrăiam primele momente ale războiului împotriva Turciei, asaltat de conducători care, cu Danev în frunte, veneau cu declarații de prietenie și de asigurare că o discuție de un interes atît de secundar cum era acel capăt de pămînt în Dobrogea nu ar putea să ne tulbure relațiile, care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a forței mele creatoare, atât cât este...Ă Dar, după cât mi-amintesc, În tinerețea mea literară nu eram taxat drept „prost”, ci mai degrabă drept un fel de „provincial ratat”, un ins aproape inutil dintre cei mulți care populează și asaltează culoarele revistelor și editurilor. Nu, nu „prost”, mai degrabă „arierat” social și, după expresia unei inteligente și influente scriitoare din acea vreme, Georgeta Horodincă, „retardat”. (Azi, buna mea prietenă trăiește la Paris, este soția profesorului de folozofie N. Tertulian, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să fii rigid decât flexibil! - mi-a răspuns atunci cu inteligență Goma, ce părea În acel moment plin de gratitudine că-i intermediasem - la oferta lui Burtică! - o Întrevedere la un Înalt nivel. Apoi, Însă, după marele cutremur din ’77, asaltat de reporteri ce veneau din toate părțile, Goma a cedat și și-a reînceput criticile care-l vizau direct pe Ceaușescu. Burtică m-a chemat atunci la el și, excedat, m-a rugat să-i comunic lui Goma că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu un icnet, uriașele cozi În frig, În ploaie, Întunericul medieval pe străzi, lipsa cronică a medicamentelor, umilirea constantă a femeii, adunările uriașe unde o mulțime cocoșată, Îmbrăcată În gri-negru, privea spre un balcon unde se distingeau niște păpuși rigide, asaltată În spate de „agitatorii” plictisiți și de trâmbe de urale stridente, ce scăpau din difuzoarele camionetelor securității... Nu credeam că mă voi Întoarce curând În țară și mă pregăteam să-mi definesc mai clar cariera de scriitor francez, scriind - cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
formula cu adevărat, de a „afla” ceea ce avem de comunicat sau... „comunicăm” doar ceea ce ne este de fapt indiferent, senzațiille și impresiile de moment - care pot fi ale noastre, dar și ale multor altora! - și, după un timp, când suntem asaltați de nevroze, depresii și o altfel de singurătate, cea În care cresc iute bălăriile maniilor, ale bolilor psihice, observăm abia că am făcut o „afacere” nu foarte rentabilă! Lăsându-ne conduși, ispitiți, seduși de acei „ucenici vrăjitori” ai unei Tehnici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-mi înfățișeze Parisul în toată frumusețea și splendoarea sa! A plecat cu Alieta și mașina ei, nu înainte de a-mi da și anumite sfaturi utile. Rămas singur, ce puteam face altceva, decât să-mi desfăt privirile cu frumusețile ce mă asaltau la tot pasul! Cu Trocadero și turnul Eiffel ca repere apropiate, am început plimbările de dimineață și de după-amiază. M-am convins că în Paris nu mă pot rătăci, fiindcă aveam repere sigure de orientare, mai ales că în timpul războiului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Dolfi Solomon sau redactor-șef-adjunct, amabilul, finul Milo Petroveanuă, care aveau dreptul de a participa la ședințele „conducerii”, că drăguța de Tita, abia sosită în redacție, recomandată probabil de unul din „forurile politice”, a „ridicat problema” unui „grup” de inși ce asaltează culoarele revistei, prieteni de-ai lui Nichita, care „nu fac nimic”, în schimb emit cu voce tare tot felul de păreri „ciudate” despre „marii noștri scriitori”, cu cuvinte de laudă despre unii „ideologi ai capitalismului”, un Faulkner, Dos Pasos, Th.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ai înaltului for era un semn, și pentru însinguratul Blaga de la Cluj, că ar mai putea găsi - el și alți nedreptățiți! - voci și umeri pe care să sprijine unele cereri sau proteste față de unele atât de frecvente injustiții ce-l asaltau sau pândeau. Și Beniuc făcea parte, în anii ’50, din Academie, dar nimeni, nici atunci și nici azi, nu-l confundă pe acest delator și cântăreț al lui Stalin și al criminalului de Dej cu, de fapt, falșii săi colegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și nu i am găsit hiba, iar acum de o lună cu televizorul, cu care m-am chinuit de trei ori de l am dus la Focșani la reparat și tot nu funcționează ca mainainte. De la prima scrisoare mi-am asaltat fetele (am două - una la Sibiu căsătorită și alta în București necăsătorită) și cuscrii să-și aranjeze concediile în așa fel ca la 31 august să fiu liber. M-au înțeles, dar au intervenit altele și altele și a trebuit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ca locuitorii din cetățile Perg, Arad și acei închiși în mănăstirea Egreș (Igriș) ai Ordinului Cistercan să nu mai aibă de unde se aproviziona cu alimente. Apoi, au concentrat nenumărate trupe de auxiliar și au început asediul orașului Arad. Întâi, au asaltat zidurile cu prizonieri unguri și, după ce aceștia au căzut până la unul uciși de apărători, au impins la atac pe ruteni, ismailiți, și cumani. Când unul din aceștia încerca să fugă, să se sustragă sau să dea înapoi în fața ploii de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]