924 matches
-
nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care devine astfel un „organism central” (în cunoscuta scrisoare trimisă de la Viena lui Iacob Negruzzi), capabil să rezume „potențele omenirii întregi”. Din numeroasele texte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
presupune o dublă deschidere: spre mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care devine astfel un „organism central” (în cunoscuta scrisoare trimisă de la Viena lui Iacob Negruzzi), capabil să rezume „potențele omenirii întregi”. Din numeroasele texte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Făcusem acest lucru, întrucât doream să le ofer imaginea limpede a unor războinici în carne și oase, nu a unor samurai simbolici. Era esențial faptul că în făptura partizanilor anticomuniști din munți se aflau amestecate nuanțe de samurai, cruciați și asceți. Aceste trei componente erau cruciale pentru coerența unui model etic. Mai exact pentru impetuozitatea și consistența unui asemenea model. Cum am spus, însă, poate că mă întorsesem prea mult în timp. Nu era necesar să ajung până în anii ’50-’60
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să treacă peste metamorfoza fără de care nu se naște eroul tragic. În cartea cu vederi largi a lui Gunnar Gunnarson Borgslaegtens Historie, ni se vorbește despre un tînăr care vroia să renunțe la toate, ca să colinde lumea în chip de ascet și profet (IV, p. 117): "Nu-i trecu nici o clipă prin minte că suferise deja o înfrîngere, că viața pe care se hotărîse s-o ducă nu avea nici o rădăcină în sufletul lui, nici o premisă în existența sa de pînă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
astea tinere chiar nu mai citesc, domnule, ziarul. 64 în loc de „69“ Ana-Maria Onisei Virtuțile partenerilor dintr-un cuplu transformă viața acelui „tot“ într-o îndelungă acceptare și căutare, în care inima „îmbătrânește ultima“. Dublul îngemănării dintre spirit și trup din Ascetul dorinței. Un roman despre Kama Sutra (Editura Trei, traducere din limba engleză de Gabriela Eftimie) are, pe lângă cantitatea (și calitatea) informației riguroase, claritatea unei învățături (desprinse din înțelepciunea indiană). Despre sexualitate, spiritualitate, arta erotismului, dar și a gândirii ce necesită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
rafinate, deși „previzibile“ - ale discipolului cu maestrul său, Vatsyayana. Vorbele celor doi provoacă, la rându-le, bucle cu valoare de parabolă, în care indianul strecoară istorii de viață sau legende menite să ilustreze „teoria în practică“. Nimic vulgar în romanul Ascetul dorinței, multă vulgarizare, însă, a conținutului Kama Sutrei (Sudhir Kakar este și autorul unei tălmăciri a cărții plăcerilor), a istoriei reale a vieții maestrului indian. Poziția serenității Kakar cultivă detalii de epocă și nu grăbește ritmul povestirii pentru ca cititorul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
timizii „începători“. Spusele și acțiunile lui Vatsyayana au tâlc: alegerea de a se retrage în meditație exprimă serenitatea la care ar trebui să râvnească și pentru care ar trebui să trudească orice cuplu, dincolo de limitele intens-plăcute ale pasiunii. De aceea, Ascetul dorinței nu este nici măcar printre rânduri o carte a lui „69“, ci a poziției seninătății profunde, asumate. Cum erotismul ține de un exercițiu permanent al rafinării și educării propriului spirit, în tradiția celor 64 de „arte“, nu vă autoreduceți lectura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sa. Dacă vrei să afli părerea mea, cred că trăiește undeva într-un bordel luxos din țările centrale. Ar putea fi grădinarul sau bucătarul unui astfel de loc, în timp ce continuă să mediteze și să reflecteze asupra naturii pasiunii.“ - Sudhir Kakar, Ascetul dorinței Jérôme Bel: „Nu sunt interesat să fiu aici dacă publicul nu este pregătit“ Elena Vlădăreanu Coregraful Jérôme Bel a prezentat vineri, 25 mai, și sâmbătă, 26 mai, la Centrul Național al Dansului București, un spectacol fără instalație de lumini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
fac păcat, și nice tu, că doar așa pun și eu un deget două pe buci, ca pe o icoană înlăcrimată, mirosind a ruj și pudră, nepoțica mea scumpă, și zău că nu-s obscen la minte, că am devenit ascet cu asemenea nepoată ca tine, care tot în negru se primblă și teoretizează prietenia veșnică pe coclaurii din Tibet. Dar eu și în mormânt o să te pup pe bot, asta să știi, și o să-ți fac porcării sub pământ, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cu obstinație, chiar cu îndărătnicie aș spune, ca și cum ideile mari și realizările de excepție cad din cer, ca din întâmplare, și nu s-ar zămisli din truda și neodihna celor care ani buni din viață se dăruiesc științei. Până și asceții recurg la izolare și meditație pentru a avea revelații lămuritoare, ceea ce un psihiatru, care presupune automat și noțiuni elementare de psihologie umană, ar trebui să știe înainte de a credita o asemenea aberație, mai ales în cazul lui Banting care putea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un cont masiv în bancă, un drog, lectura unei cărți, vizionarea un film, asistarea la o slujbă în biserică sau templu, filosofarea privind cerul înstelat în noapte sau, pur și simplu, un somn într-un pat primitor. Diogene din Sinope, ascetul și filosoful cerșetor dintre anii 412 î.Hr. 322 î.Hr., era fericit în butoiul lui, dându-ne un exemplu concret de cât de simplu se poate trăi în viață. Sună ciudat, dar te poți distra oriunde și cu cheltuieli foarte mici
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
concepe societatea ca pe o mare armată“, naționalistul fiind „un ostaș în slujba unei credințe“, care „se comportă ca și cum ar face-o într-un război“ - „Esențialul este spiritul de jertfă“, luptătorul naționalist fiind chiar mai mult decât atât: „erou, preot, ascet, ostaș“ laolaltă. „Oameni tragici și sintetici“, acești naționaliști, „demiurgii lumii noi“, mânați de parola mussoliniană vivere pericolosamente, citată ca „cea mai lapidară concretizare a vitalității creatoare“, exaltă „valoarea etică a forței“. Încercând să-și înaripeze cuvintele ca și Eminescu, profetul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
anulează concepția conform căreia omul este produsul unei creații divine, au loc descoperiri care clatină ordinea, până atunci echilibrată, a relațiilor dintre biserică și o societate dominant agrară. În "grădina" vieții subiective renascentiste au avut loc importante prefaceri. Locul "grădinarului" ascet, meditativ și contemplator al spontaneității și al liberului arbitru propus anterior ca novator de credința creștină este luat acum de un altul activ, interesat de cunoașterea fenomenelor naturale, a celor dependente de voința și dorința acțiunilor sale transformatoare, cu interes
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual constă în a inversa mișcarea ființei lor, mutîndu-i direcția de pe individual pe universal. Potrivit unui adagiu, monahul este fire întoarsă, reorientată spre Unu. Toți aceștia se nevoiesc, se străduiesc să renunțe la voia proprie nucleul dur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transpară, dar căruia îi dau o expresie necesarmente limitată. Păcatul revine la a idolatriza individualul luîndu-l drept universal, la a venera universalul luîndu-l drept Unu, la a nu percepe acest Unu ca față a abisului divin. Dacă efortul spiritual al ascetului constă în lupta cu voința individuală pentru a o reinsera în Voința divină, efortul contemplativului constă mai cu seamă în lupta cu expresia, cu conceptul, cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mortifice trupul pieritor, ci să-l subțieze, să-l facă să regăsească întrucîtva liniștea, respirația, consistența ce-i fuseseră proprii în Paradis. Ei încercau să ducă trupul cît mai departe în aventura persoanei lor integrale. Departe de a-l reprima, asceții severi ai pustiei purtau o rafinată grijă spirituală trupului. Aveau o atitudine de tip înglobant, care vizează întregul ființei omenești, are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împlinită nu distruge nimic din natura extraordinară a inspirației. În mistică, Dumnezeu nu e o preocupare continuă? Și totuși, când el se descoperă în momentul culminant al extazului, când flacăra dumnezeiască aprinde focul din vatra îndelung pregătită, care e ființa ascetului, micșorează preocuparea anterioară ceva din sublimitatea negrăită a extazului? 2. Surpriza inspirației izbește în starea obișnuită a sufletului sfărâmându-i echilibrul și dând loc unei frenetice gâlgâiri de imagini luminoase. Fenomenul seamănă cu ruptura gheții când prin copca deschisă apa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce nu reprezintă nici o strădanie de ordin moral. Asceza sfântului e cu totul altceva decât această inadaptabilitate genială. Asceza e într-adevăr renunțare, adică actul radical al voinței eroice de a se lepăda de lume și de bunurile ei. Pentru ascet, lumea e într-adevăr devastată de răul păcatului și renunțarea la lume e renunțarea la păcat; lupta împotriva lumii e lupta împotriva păcatului Dar e luptă, e război, purtat cu o încordare de voință și cu o energie morală fară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e într-adevăr devastată de răul păcatului și renunțarea la lume e renunțarea la păcat; lupta împotriva lumii e lupta împotriva păcatului Dar e luptă, e război, purtat cu o încordare de voință și cu o energie morală fară asemănare Ascetul e de cele mai multe ori un păcătos convertit prin credință la virtute. A fost întâi din lume, a participat din plin la mizeria și la decăderea ei morală, pe care după aceea o neagă, fiindcă îi cunoaște amărăciunea băută până la fund
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al Pontului Euxin. Iar Eminescu trăiește același sentiment al superiorității, ce pune între el și lume o distanță siderală, când scrie: Trăind în cercul vostru strimt. Norocul vă petrece. Iar eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Pentru ascet însă, orgoliul e păcatul capital, care a adus prăbușirea omului, durerea și moartea în lume. Căderea lui Adam din dumnezeire, cum scrie în Filocalie, decurge din păcatul orgoliului. Ascetul nu urăște și nu disprețuiește lumea ca făptură cosmică a lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Iar eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Pentru ascet însă, orgoliul e păcatul capital, care a adus prăbușirea omului, durerea și moartea în lume. Căderea lui Adam din dumnezeire, cum scrie în Filocalie, decurge din păcatul orgoliului. Ascetul nu urăște și nu disprețuiește lumea ca făptură cosmică a lui Dumnezeu, ci păcatul din lume, care o dezdumnezeiește. A numi genialitatea un nou monahism și o altă sfințenie, cum face Berdiaev, înseamnă a confunda lucruri care nu merg împreună
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trecut vreodată prin minte că ar putea sta pe picior de egalitate cu sfinții, fiindcă, în omeneasca lor păcătoșenie, aveau conștiința creștină a distanței ce-i desparte de virtutea, pe care o visau și o cântau, dar n-o înfâptuiau. Ascetul e, dimpotrivă, o întrupare reală a virtuții. El n-o visează, ci o încarnează. Despre el se spune de obicei, în comparație cu geniul, că își este propria capodoperă morală, pe când artistul își consumă umanitatea în capodopera de artă pe care, dincolo de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de lumea subiectivă e termenul ultim al ascezei, dar numai cu această lucrare a voinței sale omul n-a devenit propria sa capodoperă, n-a devenit sfânt. Căci sfințenia nu aparține puterii omenești. Sfințenia e lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu. Ascetul se oferă curat cu trupul și gol cu sufletul. Restul, adică totul, aparține lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu sfințește prin harul său supranatural. E pe de-a-ntregul greșită ideea că sfântul se lucrează pe sine ca proprie capodoperă morală. Aceasta n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]